18,600 matches
-
asupra unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional și care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și în cercetare în domeniile artelor și sportului. (7 Școlile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare și interdisciplinare. (8 Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituțional al IOSUD, de sisteme proprii și specifice de conducere și administrare a programelor de studii și cercetare, inclusiv la nivelul școlilor doctorale. La nivelul IOSUD funcționează consiliul pentru studiile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
abuzurilor; corect ar fi stabilirea unui număr limitat de inspecții la clasă, respectiv două. b etapa a II-a, finală realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an școlar și constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte. (Pentru o exprimare corectă, se impune înlocuirea sintagmei „școlar și constând” cu sintagma „școlar, constând”. Exprimarea „la finalizarea stagiului” este neclară și poate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
didactic II și gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri de competență. (Având în vedere conținutul următoarelor articole din cadrul acestei secțiuni, considerăm că se impune înlocuirea sintagmei „evoluția în carieră” cu sintagma „formarea continuă”. (3 Probele de examen, tematica, bibliografia, precum și procedura de organizare și desfășurare a examenelor pentru obținerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Din considerentele exprimate deja în numeroase rânduri, se impune modificarea textului, după cum urmează: „...prin metodologie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ani; Considerăm că ar fi necesară stabilirea unui număr limitat (două de inspecții școlare curente, pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu cadrelor didactice. b un test din metodica specialității, cu abordări interdisciplinare și de creativitate, elaborat pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte; (Aceeași observație privind necesitatea reformulării textului: „...bibliografii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului...”. c o probă orală de pedagogie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
5 Gradul didactic I se poate obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe: a un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte; Se impune reformularea textului astfel: „...bibliografii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului...”. b o inspecție școlară specială, precedată de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
O preocupare permanentă a Direcției de Sinteză a fost și informarea oficiilor diplomatice române cu privire la probleme interne și externe ale României, probleme și evenimente internaționale importante. Pentru a sprijini ambasadele în activitatea lor de informare, lunar li s-au transmis tematici care să le ghideze în acest domeniu, iar periodic s-au analizat ritmul, cuprinderea problemelor și calitatea informării desfășurate de ambasade. Direcția Politică de Sinteză a elaborat rapoartele anuale de activitate și planurile anuale de obiective ale M.A.E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
volume despre relațiile externe; "România și colaborarea balcanică" (1973) și "Colaborarea balcanică. Domenii, forme, organisme" (1983). A colaborat, de asemenea, la editarea volumelor "Relațiile diplomatice ale României", precum și la alte culegeri de studii și articole pe tema relațiilor internaționale. Vasta tematică a relațiilor româno-africane s-a aflat în preocuparea diplomatului în perioada de după 1989, folosind misiunile primite ca ambasador, iar ulterior de Președinte al Societății de Prietenie România-Africa. A publicat șapte cărți pe tema menționată, din care se degajă rolul benefic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sau de delegațiile române. În vizitele de nivel (președinte, prim-ministru, ministru de externe, alte oficialități), care au avut loc în zona Asiei și Orientului Îndepărtat sau în România, a elaborat și înaintat sinteze documentare pe probleme, precum și propuneri pentru tematica negocierilor oficiale. La terminarea acțiunilor, a urmărit, conform competențelor M.A.E., derularea și finalizarea înțelegerilor convenite. IOAN MAXIM Născut la 23 iunie 1941, în comuna Coaș, Maramureș. Căsătorit, 2 copii. Studii Liceul "Gheorghe Șincai", Baia Mare, 1955-1959 Facultatea de Drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
comerciale și de cooperare economică pe termen lung, care au prevăzut trecerea de la schimburile comerciale în clearing la schimburile comerciale în devize libere. A pregătit și participat la organizarea vizitelor de delegații guvernamentale în țările respective; a organizat și pregătit tematica sesiunilor Comisiilor mixte guvernamentale între România și Grecia și România și Turcia și a inițiat și acționat pentru constituirea Comisiei mixte guvernamentale româno-cipriote, a cărei primă sesiune a avut loc la Nicosia. Consilier, Întreprinderea de Comerț Exterior Arpimex (1980 1984
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
anume faptul că scrie într-un stil prețios, uneori rebarbativ, inhibant pentru cititor. Este o contradicție între caracterul senzațional-popular al subiectului cărții și acest m od de a scrie accesibil unui cerc restrâns de snobi: „Pe aceste concepte se creează tematica disonantă, oximoronică baudelairiană care suprasolicită demofilicul pe cale intelectuală pentru a accede la idealitate. Moartea ca principiu ultim este idealitatea totală, evaziunea supremă. Toată filozofia morții baudelairiene, dacă am putea-o numi astfel, este intercondiționată de o suită de lexeme oximoronice
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu sensul: „va mărturisi că este cu mine, de partea mea”. La fel și pentru „cu el” de mai jos. τ „împotriva Fiului”: exact, „la adresa Fiului”, dar negativ, cuvânt de hulă. La fel pentru „împotriva Sfântului Duh”. * Fragmentele au ca tematică principală păcatul și iertarea. Înainte de a intra în dezbaterea teologică propriu-zisă, se impune o incursiune de ordin filologic, fără a pune însă total între paranteze teologia. Mă voi opri asupra câtorva termeni-cheie. Hamartanein Contexte precreștine • Sensul inițial este acela de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
-o în cele din urmă printre canonice merge mână în mână cu recunoașterea fără ezitare și plină de recunoștință a moștenirii iudaice. Faptul că iudaismul însuși, reprezentat de scrierile intertestamentare, a fost profund influențat de modele păgâne, de o anumită tematică teologică și filozofică păgână rămâne o afirmație de bun-simț, incontestabilă (firește, fiecare aspect al acestei influențe merită discutat și nuanțat). Aceasta nu zdruncină sub nici o formă legătura ombilicală dintre ultima scriere din Noul Testament și corpusul apocaliptic intertestamentar. Câteva reflecții finale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
realitate? că adastă, pierdut, la colțul gurii de altfel încremenite, totul este menit să recompună, cu instrumentele unui artist al transcendentului, ideea pură, Urbild-ul feminității japoneze. Și totuși, dacă acceptăm această premisă, loc comun al studiilor postmoderne de gender cu tematică japoneză, se naște întrebarea: ce ne dezvăluie atunci, despre bărbatul japonez, această nevoie obsesivă de a portretiza femeia în acești termeni? Răspunsul pare să fie conținut tot în piesele clasice de kabuki: de cele mai multe ori, copila inocentă și lipsită de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mobil, ale japonezilor adormiți pe unde îi podidea nevoia), un studiu consacrat exact acestui subiect. Doi cercetători francezi de la Universitatea din Kyushu au realizat o anchetă interculturală, în rândul francezilor și al japonezilor, cu privire la obiceiurile de zi cu zi subsumate tematicii somnului (Gestionarea somnului în Franța și în Japonia: o anchetă-pilot de Jean-Luc Azra și Bruno Vannieuwenhuyse). Fără să pot rezuma întreaga analiză, extrem de elaborată, vreau să punctez anumite rezultate clarificatoare. Într-adevăr, raționamentul meu a fost confirmat. Așteptările/cerințele societății
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de către arhimandrit. Debutul său în Cultura Poporului a fost, să zicem, unul "furtunos", cu un articol despre "Judecata de Apoi", publicat la 19 februarie 192871, la scurt timp, cronologic vorbind, după deschiderea Crematoriului Cenușa la București. Articolul se dezvolta pe tematica imprevizibilului moment al morții și a necesității creștinului de a fi mereu pregătit pentru aceasta. Însa nu se menționa absolut nimic despre incinerarea cadavrelor. Dintre articolele cu tematică religioasă directă apărute în Cultura Poporului, se remarcă un ciclu de cinci
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cronologic vorbind, după deschiderea Crematoriului Cenușa la București. Articolul se dezvolta pe tematica imprevizibilului moment al morții și a necesității creștinului de a fi mereu pregătit pentru aceasta. Însa nu se menționa absolut nimic despre incinerarea cadavrelor. Dintre articolele cu tematică religioasă directă apărute în Cultura Poporului, se remarcă un ciclu de cinci articole scrise de către arhimandrit, centrate pe "tâlcuirea legilor", urmărind, la un moment dat, modalitățile de "alcătuire a societății omenești". Din perspectiva cremațiunii, semnificativă este partea din acest ciclu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vetrei") și în conturarea familie patriarhale 73. De asemenea, arhimandritul sublinia că din vechime oamenii au alocat atribute sacre focului. În intervențiile sale din Cultura Poporului, Calinic Popp Șerboianu s-a referit și aspectele naționale ale ortodoxiei. Fără ca o asemenea tematică să se dezvolte individual într-un articol, ea a fost menționată într-o intervenție dedicată activității din Episcopia Ortodoxă a Aradului 74. Articolul era unul laudativ, la adresa activității episcopului ortodox Grigore Comșa și a starețului mânăstirii Bodrog, Policarp Morușcă, datorită
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și unitatea acestui neam"75. Arhimandritul considera astfel că părăsirea credinței strămoșești (ortodoxe) ar fi dus la "slăbirea sentimentului național, lucru urmărit cu statornicie de toți vrăjmașii neamului nostru mai ales după întregirea țării"76. De asemenea, în articolele cu tematică religioasă explicită, la un moment dat arhimandritul ocupându-se de Duminica Ortodoxiei, prezenta această confesiune ca fiind "dreapta credință", iar "depănarea firului trecutului" oricărei biserici, reprezenta și istoria directă a neamului 77. Dincolo de articolele cu tematica directă religioasă (deși toate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
asemenea, în articolele cu tematică religioasă explicită, la un moment dat arhimandritul ocupându-se de Duminica Ortodoxiei, prezenta această confesiune ca fiind "dreapta credință", iar "depănarea firului trecutului" oricărei biserici, reprezenta și istoria directă a neamului 77. Dincolo de articolele cu tematica directă religioasă (deși toate fac trimiteri la aceasta), îmi par extrem de semnificative și cele orientate și înspre alte sensuri. De remarcat este și faptul că o intervenție a lui Șerboianu din Cultura Poporului, din 27 mai 1928, intitulată "Mormântului Eroului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
referințe explicite, cum ar fi fost și firesc) preciza acest lucru: este vorba despre notița biografică conturată asupra arhimandritului de către Lucian Predescu în a sa Enciclopedie. Studiul lui Drăgulin mai ridică însă o chestiune importantă privind activitatea lui Șerboianu asupra tematicii cremațiunii. Acesta pomenea faptul că arhimandritul ar fi publicat sub pseudonimul C. Mirmillo o serie de articole în diversele reviste cu care a avut colaborări. Pseudonimul Mirmillo era unul potrivit pentru exprimarea unor atitudini radicale, acesta desemnând un tip special
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
recunoscut pentru combativitatea și implicit agresivitatea sa. Pe de altă parte, sub acest pseudonim am identificat o serie de intervenții apărute în revista Glasul Monahilor, la sfârșitul deceniului trei al secolului al XX-lea. Câteva dintre acestea iau în discuție tematica incinerării, criticând în termeni vehemenți deschiderea crematoriului din București. De pildă, primul dintre acestea era publicat în martie 1928, la puțin timp după deschiderea Crematoriului Cenușa, și critica în termeni extrem de violenți statutul societății cremaționiste din România, primăria București și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un singur articol a apărut într-o altă publicație, fiind de altfel total diferit de celelalte intervenții ale sale. Dar arhimandritul a publicat în total 13 articole în revista cremaționiștilor români, însă trei dintre acestea nu cuprind nicio referință la tematică. Am preferat însă să le cuprind în prezenta ediție deoarece oferă un spectru mai larg de înțelegere a textelor sale. Totodată, două dintre textele sale din revista Flacăra Sacră depășesc sfera teoretizărilor, fiind centrate pe evenimente concrete, cum au fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
intervențiile sale se remarcă, după cum precizam, printr-un ton extrem de critic la adresa arderii cadavrelor. După cum se poate vedea, subiectul nu este abordat de către Șerboianu într-un mod abrupt, ci, mai degrabă, în unul "așezat", pregătindu-l treptat pe cititor pentru tematica propriu-zisă. Astfel, arhimandritul vorbește despre Paris, ca model al civilizației occidentale la începutului de secol al XX-lea, o lume pestriță și exotică pentru cineva din estul Europei. El sublinia, așadar, cuceririle din punct de vedere tehnic ale lumii occidentale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de ani mai târziu, în revista Flacăra Sacră, arhimandritul revenea asupra intervenției sale din 1910, clarificând-o din punctul de vedere al opțiunii sale pro cremațiune 121. Explicațiile pe care le vehicula porneau de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sa referitor la greșeala ce se face de capii bisericilor, refuzându-se, fără temei, serviciul religios oficial, celor care nu se împacă cu ideea că vor fi mâncați de viermii pământului"131. Prima parte a articolului era o introducere în tematica propusă. Șerboianu prezenta astfel o privire generală asupra percepției cremațiunii în epocă, raportată la spiritul ce caracteriza Biserica Creștină, cât și cel propriu acelor vremuri. Semnificativ este faptul că arhimandritul se referea la Biserica Creștină în general și nu menționa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]