942 matches
-
al Cupei Municipiului Bacău, campioana României a arătat de ce va fi din nou prima favorită la câștigarea competiției interne, dar și faptul că ar avea forța de a depăși din nou faza grupelor în Liga Campionilor. Cravașați de pe margine de temperamentalul Jovica Cvetkovic, constănțenii nu le-au dat nicio șansă harghitenilor antrenați de Vlad Caba, impunându-se fără drept de apel. De remarcat și cele 4 goluri marcate de ex-băcăuanul Onyejekwe, salutate cu urale de publicul băcăuan. Marcatori HCM Constanța: Csepreghi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mai multor jucători de la prima echipă, fapt ce a condus la o victorie lejeră a băcăuanilor. De altfel, cele mai spumoase momente ale partidei s-au consumat pe marginea suprafeței de joc, fiindcă în teren lucrurile au fost clare. Astfel, temperamentalul antrenor moldovean Nicolai Gomeniuc a avut probleme în a da indicații jucătorilor proveniți de la echipa mare, dat find faptul că limba lui de bază e rusa. Cu toate acestea, universala limbă gimnastică a funcționat, iar băcăuanii au obținut o victorie
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
terminat prima repriză cu un avantaj de 3 goluri. Spre deosebire de jocul cu CSM Ploiești, gazdele au început bine repriza secundă, au avut din nou 5 goluri avans (19-14, min. 40), moment din care a început degringolada. Cravașate de pe margine de temperamentalul antrenor Marian Simion, ialomițencele au recuperat punct cu punct, izbutind să preia conducerea în minutul 55, 23 22. De aici, arbitrii au simțit nevoia să dea o mână de ajutor echipei gazdă, oprind atacurile echipei oaspete din diverse motive, mai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Brăila Însurăței alături de părinți și fratele tatei, iar drumul pare anevoios, cu suficiente opriri, poticneli, uneori discuții obositoare, alteori tăcere, doar tăcere. Cred că am trei ani și mă pierd în poala voluptoasă a mătușii mele, o femeie voinică, extrem de temperamentală, căreia îi spun „Mamalita”. Mergem la nunta fratelui mamei, la Însurăței, localitate situată la aproape 55 de kilometri distanță de Brăila, poziționată pe malul drept al râului Călmățui, pe terasele acestuia, în plină câmpie a Brăilei. Mă urmărește planimetria acestei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și trebuiau duse mai departe. Cu mare drag îmi aduc aminte de o scenă ușor comică și-un dialog infantil, nevinovat. Cred că aveam șapte ani, Adi trei ani. Eu slabă, tenul ușor măsliniu, tunsă scurt cu breton și vizibil temperamentală, Adi mic, gras, ten deschis și păr blond, fire docilă, cooperantă. Era ceva din parabola „pat și patașon ”. Tot încerca să se urce pe tricicleta sa și-n neputința aceasta repetată îmi ceruse sprijinul : Mariana, nu pot să urc, vino
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
frate-meu copil mai docil, extrem de atent, cuminte, receptiv și responsabil. Imaginați-vă cum eram eu, din moment ce mă poziționam pe o structură tipic comportamentală opusă în linii mari fratelui meu. Aveam clocotul acela interior, ardeam puternic asemenea mamei. Suficient de temperamentală, nu-mi puteai impune ceva anume decât în virtutea unor argumente solide. Vreme îndelungată, până pe la opt-zece ani, mama a tot încercat să schimbe ceva din fibra genetic comportamentală a fiicei sale. A înțeles în cele din urmă, ajutată desigur de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nimic, n-au mai Învățat nimic, uitând ceea ce au Învățat și știut În acele câteva minute de examen, și asta de În dată ce au fost lăsați de capul lor. Este reflecția ce-mi vine În minte din lectura unui „temperamental“, cum Îl numește disprețuitor C. Rădulescu-Motru la ai săi optzeci și trei de ani pe care Îi poartă Încă agresivi. Fapt este Însă că „temperamentalul“ meu (e drept că iubitor mai mult al animalelor decât al oamenilor) are totuși, cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fost lăsați de capul lor. Este reflecția ce-mi vine În minte din lectura unui „temperamental“, cum Îl numește disprețuitor C. Rădulescu-Motru la ai săi optzeci și trei de ani pe care Îi poartă Încă agresivi. Fapt este Însă că „temperamentalul“ meu (e drept că iubitor mai mult al animalelor decât al oamenilor) are totuși, cum se spune, glas În strană sau În amvon când afirmă că Învăță tura primită de-a gata nu dovedește nimic, nu rimează cu nimic, este
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca și taică-său), nici o teamă de note proaste și nici ambiții după premii și recom pense (ca și la taică-său). I-a stricat cumva?... Ți-a stricat cum va?... are tot dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și mizantropul iubitor mai abitir al cățeilor și pisicilor de pe stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un anume Dumitrescu, putred la fizic și la moral, spectral și sardonic, ne Îngheța sân gele când intra În clasă ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru balul, din aceeași seară, al țiganilor, al lăutarilor sau al măcelarilor, de la Liedertafel, de la Oppler, de la Roxy, unde eram nelipsiți În fiecare an; eu simțindu-mă, ce să vă spun, tare bine Într-o ase menea lume de excese temperamentale, În care-mi plăcea să mă ames tec ca să mă dezintoxichez de ultimele mele rămășițe intelectualiste, dând mâna În târgul Moșilor, aci aproape, cu Ion Pipa, „ucigașul cârciumarilor“, petrecându-mi pe după gât șarpele boa În menajerii, Întrecându-mă la „darea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nepăsări ale vieții decât pentru rațiunile ei aspre și grijile urmărind și scontând beneficii neapărate; zvârlindu-mă totuși uneori În vâltoarea unor trebi peste puterile oricui, Însă numai din simplă voluptate a mea de a acționa sau dintr-un exces temperamental neoromantic la origine - am dat, bineînțeles, partea cuvenită seriosului vieții, dar parcă și mai mult acelor nimicuri esențiale și indispensabile, singurele care dau sens, farmec și interes aces tei vieți, Întemeiată, orice s-ar spune, pe sentiment mai mult decât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tinerețe, iar domnul Năsturel a realizat că, pentru generația lor, generația sa nu există. Nu putea să-i deranjeze ceva ce nu exista. Dacă-i priveai de la distanță, discuțiile păreau să fi ajuns într-un punct critic, erau atât de temperamentale și de pline de gesturi ajutătoare. Tinerii vorbeau cu tot corpul, dădeau din mâini, își scuturau capul energic, râdeau exagerat și deseori, veneau cu replicile în cor. Arhitectul a comandat încă o bere, semn că nu avea de gând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fugă de lume: el vrea să o cucerească și simultan să evadeze din ea. Este ceea ce face în fiecare tablou prietenul nostru Mihai Dascălu, pentru noi și pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându- ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dar fără brutalitate, cu cotituri meșteșugite, neprevăzute și nemanierate” iar îndemnul lui Nicolae Tonitza rămâne emblematic pentru destinul artistic: „Merită văzut - nu comentat”. Cel mai atent observator rămâne criticul de artă Radu Ionescu, ale cărui bogate prezentări înglobează relevant trăsăturile temperamentale ale pictorului Viorel Huși, îi periodizează creația și descrie aspectele majore ale lucrărilor sale: „temperamentul sau agitat, continuu neliniștit, impermeabil impulsurilor sau acțiunilor dinafară, chiar când acestea îi corespund structural” (p. 59); anul 1940 este de răscruce în structura psihică
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
uchollerie]. În parte puneam această lipsă de vești în seama evenimentelor și a unei întreruperi momentane de corespondență. S’ar fi putut să fie și mai lung acest hiatus. Nu aștepta de la mine o raliere totală la părerile lui Mihai; temperamental nu ne vom schimba, dar trebuie să recunosc că el ar putea avea dreptate. Oricum, câtă vreme lucrurile vor fi ca acum, corespondența va putea să fie ca acum, și acum e destul de bine. Dar, cum ți-am scris și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Revista 22, nr. 23, 8-14 iunie 1999, pp. 12-13 ; și Andrei Oișteanu, „Străinul stereotip. Legende de imagologie etnică”, Dilema, nr. 467, 22-28 februarie 2002, p. 7. 607. Este imaginea predilectă a evreului În Europa secolului al XIX-lea. „Evreul este temperamental antiproducător, nici agricultor, nici industriaș, nici măcar cu adevărat comerciant”, scria socialistul francez Pierre Proudhon. „El este un intermediar, Întotdeauna fraudulos și parazit, care, În afaceri ca și În filozofie, operează prin potriveală, prin contrafacere, prin samsarlâc. [...] În economie, Întreaga sa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dar... În d-ta am simțit întotdeauna un prieten capabil de mare devoțiune și sacrificii, am simțit că discut cu un intelectual plin de idei și, mai presus de toate, înzestrat cu o conștiință care mi-a întărit convingerea că, temperamental, avem anumite afinități. Deși ard pe dinăuntru, eu nu pot fi un expansiv pe măsura a ceea ce sînt în ființa mea intimă, așa că ia confesiunea de mai sus ca o atitudine rară, pe care n-am făcut-o cunoscută decît
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o constituie osmoza dintre dramaturgie și momente. Filmul a incorporat o serie de momente precum O lacună, Situa‑ țiune, Grand Hôtel «Victoria Română», Un artist. O serie de personaje se topesc unul în celălalt pe baza stabilirii unui dublu etimon, temperamental și discursiv, așa că Nae din Situațiune devine totuna cu Lache din O lacună, iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
melodie. Gândirea e cinematografică. Se creează spații ale conversației. Scena e o mișcare a unei pelicule de film (vechi). Altă cheie de joc. Cuvântul cheie - CAMELEON. În această piesă personajele patinează dintr-o vârstă în alta. Toți au personalitate, sunt temperamentali, toți dețin adevărul total. Toți atacă, confruntă totul, nu se plâng. La baza fiecărui personaj e o „mândrie”. Nu „ce-am fost”, ci „ce sunt”. Fiecare personaj se desprinde prin prisma a ceea ce se întâmplă. Acțiunea - 2000. Nimic din piesă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lumea, iertându-i pe toți, să se odihnească într-un colț liniștit, loc situat pe axul răsăritean al bisericii albe ce tronează la baza colinei din vechiul cimitir din Mănăștur. Amintirea personalității sale, complexă, energică, generoasă și altruistă, deschisă, explozivă, temperamentală, năvalnică, cuceritoare, de luptătoare al cărei curaj nu avea limite, devoțiunea și devotamentul față de familie, teatru și fiecare dintre personajele cărora le-a dat viață, intepretându-le pe scena Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași, și nu numai, va rămâne vie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
delectabil și incitant, a intrat și el, oarecum în prelungirea lui Zarifopol, în repertoriul referințelor mele curente. Ralea și Eliade nu se simpatizau. În prezența lui Ralea evitam să vorbesc de Eliade. Nu cred că antipatia asta se datora dezacordurilor temperamentale sau ideologice. Nici unul, nici celălalt nu erau exclusivi în privința asta și aveau cel puțin un bun prieten comun în persoana comprehensivului profesor Alexandru Rosetti. Nici Eliade nu era un auster, cu toate doctrinele ascetice pe care le vehicula și pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la acest fenomen (altminteri crucial în perioada interbelică, fie că ne place, fie că nu). Cunoscându-l atunci pe Crainic am văzut clar că el nu putea fi legionar, oricâte afinități avea cu acea mișcare. El era un voluptuos, un temperamental, un „amator” (ca și Nae Ionescu) de lucruri bune, havana, mese, șuete. La Nae Ionescu legionarismul a fost un avatar în sensul unei forme de „experimentare” a polimorfismului său existențial. Ortodoxia s-a putut în multe cazuri interfera cu legionarismul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
căreia există nuanțe intermediare, ce se întrepătrund (cum explică Goethe în Dichtung und Wahrheit). Este evident că nici antinomia, nici polaritatea nu lasă loc vreunei alternative. Între termenii unei polarități cineva poate avea preferințe, în raport cu propria sa afinitate și înclinație temperamentală, dar de aici nu rezultă în mod legitim excluderea în bloc a tot ce ține de structura cealaltă. Alternativa nu e posibilă, în ultimă instanță, decât în ordine practică, recte morală : Bine/Rău. Așadar, logic și teoretic, nu e admisibilă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Resemnarea din actul III era, de asemenea, convingător jucată, pentru ca în actul IV să cadă răpusă nemilos de pumnalul geloziei, mânuit până la demență de penultimul iubit, Don Jose. A avut norocul să fie ajutată în travaliul dramatic de toți tenorii temperamentali cu care se confrunta în dezlănțuirea dialogului din ultimul act. Aceștia trebuie menționați și ei, fiind vorba de valoroșii Ion Iorgulescu, Traian Uilecan, Rudi Ledeanu, ca să ne referim doar la cei ieșeni. Nu putem să nu mai amintim, de asemeni
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
că a fost receptivă și și-a însușit aceste mijloace de exprimare scenică. Iată că pentru dificilul rol (Leonora) la acest spectacol întregul bagaj a fost folosit cu succes. Venea să se exprime public în acest rol după experimentata și temperamentala soprană Mioara Cortez cum se întâmplase și la Tosca și nu putea rămâne indiferentă. Nu era vorba de competiție, ci de onorarea unui blazon. Examenul a fost trecut cu succes! Vocea calitativă, exprimarea vocală îngrijită, emisia relaxată, redarea sensurilor care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]