1,597 matches
-
ciuperca poate viețui saprofit pe numeroase specii lemnoase. Boala a fost semnalată prima dată pe fructele de măr de către C.H. Peck (New-York, 1879) iar pe frunze de către J. Alwoode, în 1892. Astăzi ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră. Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu fungicide de contact. 5.6.15. Ofilirea (fuzarioza) tomatelor Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici Fuzarioza este o boală originară din America unde a fost descrisă în 1913, însă acum este răspândită în toate țările cultivatoare de tomate, în zonele temperate sau calde, în special în culturile protejate unde, poate produce pagube mari datorită frecvenței de până la 50 %. În România ea a fost semnalată în 1969 la tomatele de seră. Simptome. Agentul patogen poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
inferior au ocupat multă vreme nișe ecologice calde, familiare primelor hominide africane, ceea ce a permis o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și o diviziune moderată a activităților pe sexe. Ocuparea treptată a zonelor temperate sau reci și orientarea decisă a economiei către resurse carnate, clar vizibilă începând cu paleoliticul mijlociu, a reprezentat o macro-opțiune adaptativă ocazional profitabilă, dar riscantă în contextul tehnologic al epocii: ea a impus reducerea consistentă a grupurilor de subzistență și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a condițiilor ecologice. Compoziția ansamblurilor tehnologice este, în principiu, relevantă pentru inferarea regimului de subzistență, după cum raportul dintre complexitatea și sofisticarea tehnologică și latitudine/ecologie este, în general, elocvent (Torrence 2001). Creșterea riscului de eșec - relativ mai mare în mediile temperate sau reci, unde resursele apar concentrat în spațiu și timp - obligă la realizarea unui echipament mai performant, mai divers și mai complex: unele harpoane eschimose conțin până la 26 de componente. Contrastul în raport cu așchiile retușate ale unora dintre aborigenii australieni, sau
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
prelucrate chiar de ele, începând cu procurarea materiei prime, uneori de la distanțe mari, și terminând cu fasonajul, respectiv reamenajarea uneltelor (Weedman Arthur 2010). footnote>, extremă în contexte boreale. Dihotomizarea acestor societăți în termeni de activități rămâne, oricum, relativă: în mediile temperate și reci, femeile vânează mamifere mari, în toate mediile animale mici, la fel cum bărbații, în toate societățile vânătorești, practică ei înșiși exploatarea resurselor vegetale. Alocarea inteligentă a timpului, faptul banal că respectivele funcții economice sunt deja deținute de bărbați
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
spus, studiile transculturale sugerează că stabilitatea relațiilor conjugale tinde să se manifeste ca o funcție a complementarității economice: orice modificare a echilibrului contribuției fiecărui sex afectează stabilitatea relației (Marlowe 2005; Quinlan 2008). footnote>, care tinde să se accentueze în zonele temperate și boreale, stă însă rareori la baza vreunei explicite diferențe de statut între bărbați și femei (Graves-Brown 1996: 315; Jarvenpa & Brumbach 2006; Kent 1999), iar interdicțiile simbolice ce separă cele două universuri, deși larg răspândite, nu sunt rareori lipsite de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
inferioară celei a femeilor (vezi Hawkes 1993 vs. Marlowe 2007). Aceasta nu înseamnă, însă, că prestigiul este inerent activităților vânătorești, premisa fiind frecvent contrazisă de exemplele etnografice (Kent 1999). Chiar și în societățile vânătorești complexe, amplasate de obicei în zonele temperate sau reci, vânătoarea este departe de modelul „recreațional sportiv”, mânat de vânătoarea de trofee și de prestigiu (Jarvenpa & Brumbach 2006: 317), care a populat tenace imaginația antropologilor (și a arheologilor): pentru aceste comunități, în care vânarea speciilor sălbatice reprezintă resursa
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Bettis et al. 2009; Finlayson 2005; Roebroeks 2006), doar stăpânirea focului permițând colonizarea, de altfel foarte discutabilă<footnote Fără ajutorul focului pentru procesarea resurselor vegetale și chiar animale, nu se poate imagina colonizarea, de către niște hominide fiziologic tropicale, a zonelor temperate și reci. Deși dovezile mai vechi privind controlul focului nu lipsesc, trebuie cu tărie subliniat că utilizarea sa sistematică, în particular în domeniul alimentar, nu pare să preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în consecință, pare sugestiv legată de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
trebuie cu tărie subliniat că utilizarea sa sistematică, în particular în domeniul alimentar, nu pare să preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în consecință, pare sugestiv legată de apariția limbajului articulat (cf. Brace 2000). footnote>, de către hominide, a spațiilor temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka BP) fiind grăitor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
2000). footnote>, de către hominide, a spațiilor temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka BP) fiind grăitor în sine. Astfel că, în măsura în care se poate stabili o corelație fină între extensiunea populației și oscilațiile climatice - Pleistocenul superior oferind cel mai solid exemplu (Finlayson 2004, 2005; Van Andel & Davies 2003) - reiese că, „oamenii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
vânătoarea ierbivorelor<footnote Invizibilitatea dietei vegetale reprezintă o problemă ce nu merită ignorată. Apariția promptă a indiciilor legate de consumul sau prelucrarea plantelor în contextele cercetărilor moderne, care practică flotarea, nu este deloc întâmplătoare. Fără îndoială, plantele comestibile din zonele temperate nu sunt atât de puține pe cât am fi tentați să credem. Consumul lor ridică, însă, serioase probleme de procesare (Jones 2009), care reclamă, la rândul lor, prezența în contextele arheologice a unui inventar arheologic specializat, în întregime absent până în paleoliticul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
necesar corelată cu indiciile privind tehnologia epocii paleolitice. Cu excepția aborigenilor australieni și a vecinilor lor tasmanieni, majoritatea comunităților actuale de vânători-culegători din mediile calde utilizează arcul și săgețile otrăvite, practicând o vânătoare în grupuri mici (Marlowe 2005), în timp ce, în mediile temperate și reci, tehnicile de stocare joacă un rol vital (Testart 1982). Absența acestor facilități, nedocumentate înainte de paleoliticul superior, nu putea rămâne lipsită de consecințe în planul eficienței achiziției resurselor și, implicit, în domeniul organizării sociale. O altă problemă ce merită
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a noilor hominide (1200 cm3), posibila achiziție a limbajului, stăpânirea focului și modificările tehnologice trebuie să fi adus modificări, adâncind cel puțin succesul structurii sociale originale. Creșterea inerentă a teritoriilor exploatate, ca și concentrarea către vânătoare, ambele inevitabile în contextele temperate și reci, gradual colonizate (Roebroeks 2006), nu sunt de imaginat fără o accentuare a diviziunii activităților și fără stabilizarea socială a acestei complementarități economice, însoțită de clarificarea rudeniei, a regulilor de descendență și de normarea parteneriatelor între bărbați și femei
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
biologic al Pleistocenului, sugerează că succesiunea strânsă a unor perioade de abundență cu cele de foamete nu constituia o raritate nici măcar în paleoliticul superior (Guthrie 1997), sau cu atât mai mult în paleoliticul superior: variația sezonieră a resurselor din mediile temperate și reci expune comunitățile din aceste zone unor riscuri crescute, în ciuda tehnologiei lor superioare. Astfel că, deși contraintuitiv, comunitățile cele mai vulnerabile în fața oscilațiilor în accesibilitatea resurselor trebuie să fi fost cele din paleoliticul superior. Extensiunea rețelelor sociale, ele însele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de construcție (prundișuri, nisipuri, gresii și microconglomerate) fiind favorabilă pentru livezi și vii, care de altfel se plantează pe suprafețe mari. IV. CLIMA Prin așezarea geografică în cadrul țării, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, are un climat temperat continental ce rezultă din interacțiunea factorilor climatogeni, cu trăsături specifice pentru această regiune. Astfel, suprafața subiacentă activă, reprezentată prin unități fizico-geografice de tipul dealurilor înalte (Dealul Mare și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine, de o coastă puternic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
poate prelungi până spre sfârșitul lunii aprilie. În medie, numărul zilelor cu brumă, în timp de un an, atinge la Cotnari 6 zile (1966). În concluzie, teritoriul situat pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de Cotnari, are o climă temperat continentală, cu nuanțe proprii, determinate de așezarea acestei unități în partea de nord-est a țării. V. APELE Resursele de apă sunt reprezentate prin apele subterane (freatice și de adâncime) și de suprafață (râurile, pâraiele și lacurile). Ele constituie o componentă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prinți, pe marii demnitari. Saturn - trist, morocănos și rece conduce viața celor bătrâni și serioși (preoți, călugări, rentieri, pensionari). Luna - umedă și melancolică, are influență asupra tuturor acelora cu meserii nocturne sau ilegale (actori, lumânărari, hangii, cămătari, borfași, etc.). Jupiter - temperat și amical, îi inspiră pe adevărații înțelepți, filosofi, călători și agricultori. Marte - uscat și arzător, conduce soarta soldaților, a medicilor și a tuturor celor ce se ocupă cu fierul sau focul (forjori, lăcătuși, bucătari). Venus - fecundă și binevoitoare, ocrotește căsătoriile
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în aceste momente mai ușor. Dacă Luna se află în semnul unui animal rumegător - Capricornul, Berbecul, Taurul, pacientul va avea colici. Dacă Saturn sau Jupiter sunt în conjuncție cu Luna, să nu se dea nici un purgativ, deoarece acțiunea calmă și temperată a acestor planete anulează efectul medicamentului. Desigur, acest raționament nu era obligatoriu și deci universal. Claudius Polemaus, al doilea astronom al antichității ca însemnătate, recomanda contrariul: purgative în timpul conjuncției. Fig.7 Din cele mai vechi timpuri, diferitele părți ale corpului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Iser, Palady, Gheață, Țuculescu. Mai apoi, când împrejurările i-au fost prielnice, s-a încumetat să-și încropească o colecție cuprinzând câteva din aceste celebre semnături... Predoiași trăiește mai puțin sub imperiul dramei picturale ca act, cât sub nevoia dozajului temperat al suprafețelor în care subiectul își reclamă partea lui. Tablourile sale, de economie expresivă, uneori sumară, descoperă mereu lumea unei experiențe directe, cu chipuri de oameni simpli, cu ploi și colțuri de natură, care scapă de sub influențe printr-o scânteiere
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
al geosistemului / 31 2.4.2.Apariția vieții / 31 2.4.3.Apariția și evoluția omului / 33 2.5.Diversitatea spațială a geosistemului / 34 2.5.1.Unități geosistemice ale zonei calde / 35 2.5.2.Unități geosistemice ale zonei temperate / 37 2.5.3.Unități geosistemice ale zonei reci / 39 2.5.4. Unități geosistemice ale mediului oceanic / 40 2.5.5.Aplicații comparative / 41 3.Protecția și conservarea geosistemului / 43 3.1.Protecția geosistemului protecția funcționalității sale / 43 3
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și apelor, această variabilitate creează pe fondul domeniilor unități subzonale, subordonate funcțional (temperată oceanică, subtropicală mediteraneană, tropicală aridă, etc.) care diferă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și apelor, această variabilitate creează pe fondul domeniilor unități subzonale, subordonate funcțional (temperată oceanică, subtropicală mediteraneană, tropicală aridă, etc.) care diferă între ele, în primul rând, prin capacitatea de absorbție, înmagazinare și radiere calorică. b) La nivelul regional al organizării sistemice funcționalitatea este marcată prin capacitatea de polarizare a unor componente și interacțiuni
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
-se printr-o mare diversitate structurală și funcțională naturală și prin cel mai înalt grad de antropizare. Aici se concentrează majoritatea populației și activităților umane. a) În ținuturile subtropicale se realizează condiții bio-pedoclimatice de tranziție între zona caldă și cea temperată. Specificul structural și funcțional regional și mai ales cel local generează o diversitate de forme, ceea ce conferă unităților spațiale caracteristici diferite. În mare măsură, caracterul sistemic complex al acestor ținuturi se datorește și unei antropizări intense. Ariile din jurul Mării Mediterane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de culturi agricole. Ca structură și funcționalitate sistemică sunt foarte puternic marcate de prezența omului și de activitățile sale economice, sunt dens populate, urbanizate intens și au astfel cea mai diversificată utilizare a terenurilor. c) Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
specii de viețuitoare și chiar daune grave aduse sănătății umane (spre exemplu partea sudică a insulei japoneze Honshu, insula Haiti, Corsica). 2.5.5. Aplicații comparative a) Preeria nord-americană și stepele ponto-caspice. Reprezentând regiuni ale tipului de stepă din zona temperată, preeria nord-americană și stepele ponto-caspice, au drept notă comună continentalismul climatic. Ca urmare, vegetația ierboasă spontană este adaptată condițiilor de ariditate. Învelișul de sol are o fertilitate naturală ridicată. Randamentul culturilor agricole, predominant cerealiere, este diminuat în cazul în care
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]