2,516 matches
-
a textelor lor „expresive”, care este în linii mari identică în „culturile populare” din toată lumea (cel puțin așa cum a fost până astăzi). Codul expresiv și interpretativ „umil” este enorm de stratificat, iar stratificările sale nu corespund deloc fazelor istoriei oficiale. Tempo, 9 august 1974 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 1tc "Împotriva oficialității istoriei \: martori neclasificabili1" În volumul său Literatura și clasele inferioare, Ferdinando Camon trasează un fel de schemă a relațiilor dintre scriitorul cult și cultura populară. Astfel de relații sunt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Prin aceasta dezamăgește și eludează cititorul, așa cum a dezamăgit și a eludat justiția Statului. Nici n-am putea să nu-i dăm dreptate: dat fiind că Statul a avut nevoie de Mafie, este clar că Sciortino cunoaște Statul foarte bine... Tempo, 16 august 1974 Genocidul 1tc "Genocidul1" Vă rog să-mi scuzați impreciziile sau incertitudinile terminologice. Materia abordată - s-a spus dinainte - nu este literară, iar spre nefericirea sau norocul meu eu sunt un literat, și de aceea nu dețin termenii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în ce constau „cele sfinte” și dacă episcopii care la Sinod se declară progresiști nu sunt ipocriți, când singurul fel de a fi progresist pentru un preot este, evident, să fii progresist la modul extremist (sau creștin) ca Giovanni Franzoni. Tempo, 22 noiembrie 1974 Cuprinstc " Cuprins" Visul și mânia lui Pier Paolo Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în care Ovid S. Crohmălniceanu se grăbea să vadă transpusă „experiența de viață a anilor trăiți în universul «socialismului real»”, îi oferă autorului rama necesară unor ficțiuni care proporționează corect banalul, fantasticul și ironicul. Ca eventuală tehnică se remarcă indistinctul tempourilor narative, „discursul ironico- blazat” (Ov. S. Crohmălniceanu), cu efectul că suspansul este aplatizat, iar monotonia substituie, fie și parțial, subiectele. Gas-City e totuși departe de a fi locul unde nu se întâmplă nimic, oferind un repertoriu semnificativ de anecdotică - fie
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
S.V: 1724 Humil<lim<us et Oblig<atissi<mus Jo. Nicolaus Maurocordatus de Scarlatti II Ill-mo et Ecc-mo Sig-r P-ne Col.-mo Dat 9 Nov O.S. 1728 Rec 25 Jan N.S. Resp. 15 Junii Ben che alquanto tempo fa, sono privo della conversatione di V. Ecc-a non di meno dalla memoria mia non ha mancata l’idea della riverita sua persona, che essendo impressa nella mia mente, non sarà per scancellar si mai quantunque mi truovi lontano, pregando
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Altezza vuol dimostrare il minimo affetto, perche se doppo tutto cio essa vedesse ancora dilatione non solo sarebbe inconsolabile, ma ancora si mettarebbe in rischio la sua vita, credo di cio avertito Vostra Altezza non dubito che senza perdere nissun tempo lo vorrà inviarlo per qui, essendoli ben noto che li passioni delle Madre vanno sempre al eccesso e che la medema per la sua debolezza sacrificando tutti i progressi che puotrebbe havere il d-o suo figlio nel seguir del
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
capitami un stimatissimo foglio di Vostra Celsitudine segnato li 17/28 Febrajo, con cui si e compiaciuta finalmente annunciarmi la notifica del felice Suo arrivo in Yassi, quella della di Lei Esaltazione a cotesto Principato di Moldavia, onde senza perder tempo convienmi di inviarle le mie dovute felicitazioni, accompagniate delli piu fausti auguri per un lungo e prospero Governo ben adeguato alla di Lei nascita, alla decantate fama del Cels-mo P-pe di Lei Genitore e principalmente alli meriti personali di
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
e la prudenza, non potendo che lodarmi assai di lui; con la vera stima che li conservo, e il motivo che mi porta a prendere la liberta di pregare V.A. di favorirlo della di Lei potentissima protezzione, durante il tempo che potrà sogiornare in Bucheretz, come anche in altre occorrenze. Dichiarandomi per sempre riconoscente appresso V.A., resto con la piu distinta considerazione etc. X Al Principe di Moldavia a Yassi Cost-li 18 Maggio 1761 Cels-mo Principe, Persuaso delli
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
existență. Marginile devin la fel de interesante ca centrele. [...] Da, sunt multe aceste Europe ale marginilor - nu ale minorităților, deși ale lor de asemenea - și ale culturilor provinciale și regionale, constituind în subteranele marilor centre culturale viața culturală locală adevărată, pulsând în tempoul ei modest, dar tenace, persistând în ciuda istoriei făcute și mai ales desfăcute, distruse de cei mari, luptându-se să devină ele însele, dar nereușind niciodată. Europele uitate, neglijate, disprețuite ale Europei. Europele care, odată studiate, ne-ar vindeca de propriile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
filologie, din 1965 va fi director al Institutului de Filologie Romanică, sub auspiciile căruia editează revista „Románica” (1968-1973). A colaborat la numeroase reviste din România și din străinătate: „Revista critică”, „Arhiva”, „Cercetări istorice”, „Diplomatarium italicum” (Roma), „Studii italiene”, „Însemnări ieșene”, „Tempo” (Milano), „Suflet românesc” (Roma), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), „Filología” (Buenos Aires), „Logos” (Buenos Aires), „Revue des études roumaines” (Paris), „Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
martirizat în 437. Și Cerealis, din Castellum Ripense, în Mauritania, care în jurul anului 480 a avut o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca Book, Milano 1990. 2. Victor din Vita Victor din Vita este o personalitate mai importantă în raport cu cele mai puțin însemnate menționate mai sus: este amintit ca episcop de Vita, în provincia Bizacena, într-o listă a episcopilor convocați
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ragioni, Studi Medievali nr.13, 2 (1972), 563-701; M. Simonetti, Qualche osservazione sul rapporto tra politica e religione in Gregorio di Tours, în La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit., pp. 27-43; vol. col., Gregorio di Tours e il suo tempo, Atti del XII Convegno sulla spritualità Medievale, Todi 1971; B. Vetere, Strutture e modelli culturali nella società merovingia. Gegorio di Tours: una testimonianza, Congedo, Galatina 1979. IV. SCRIITORI DIN REGATUL VIZIGOT În raport cu celelalte regiuni ale Occidentului roman, peninsula iberică s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se destramă și mor”. G. a tradus o selecție din poezia lui Ion Caraion, apărută sub titlul Lacrime perpendicolari (1994). A publicat remarcabile studii despre poeți italieni: Linguaggio di Ungaretti (1959), La mess’in scena in Montale (1959) și Il tempo mitico di Quasimodo, studiu pe care cel comentat aici l-a considerat contribuția „cea mai inteligentă și profundă dintre cele încercate asupra dependenței timp-spațiu în poezia mea”. SCRIERI: Sentimentul timpului în poezia lui Eminescu, Roma, 1957; Linguaggio di Ungaretti, Florența
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
a considerat contribuția „cea mai inteligentă și profundă dintre cele încercate asupra dependenței timp-spațiu în poezia mea”. SCRIERI: Sentimentul timpului în poezia lui Eminescu, Roma, 1957; Linguaggio di Ungaretti, Florența, 1959; La mess’in scena in Montale, Roma, 1959; Il tempo mitico di Quasimodo, Roma; Introduzione alla letteratura romena, Roma, 1971; Storia del nome Dracula e di altre parole d’oggi, Roma, 1976; Significato della Madonna di Raffaello nella poesia di Eminescu, Roma, 1982; Le traduzioni d’opere letterarie romene in
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
element esențial pe drumul spre economia de piață și guvernare În cadrul statului-națiune. În decursul unei bune părți a istoriei scrise, calendarul a domnit asupra afacerilor umane. El a servit ca instrument principal de control social, reglementând durata, ordinea, ritmul și tempo-ul vieții și coordonând și sincronizând activitățile comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puterea și controlul asupra maselor. El scrie: „Orologiul comunității a fost un instrument de dominație economică, socială și politică folosit de negustorii care dominau comunitatea”45. Dacă În artizanat și În agricultură, lucrătorii imprimau ritmul activităților, În fabrici, mașinile dictau tempoul. Era un tempo continuu, neiertător și precis. Modul de producție industrial era, În primul rând, metodic. Ritmul lui era imaginea În oglindă a ritmului orologiului. Noul lucrător trebuia să-și cedeze În Întregime timpul său În favoarea noului ritm al fabricii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asupra maselor. El scrie: „Orologiul comunității a fost un instrument de dominație economică, socială și politică folosit de negustorii care dominau comunitatea”45. Dacă În artizanat și În agricultură, lucrătorii imprimau ritmul activităților, În fabrici, mașinile dictau tempoul. Era un tempo continuu, neiertător și precis. Modul de producție industrial era, În primul rând, metodic. Ritmul lui era imaginea În oglindă a ritmului orologiului. Noul lucrător trebuia să-și cedeze În Întregime timpul său În favoarea noului ritm al fabricii. Trebuia să fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
problemele noastre, acea persoană tinde să devină importantă pentru noi. • Există însă și tactici mai subtile, un adevărat cal troian al elaborării conflictului, ce presupun găsirea unei modalități de a crea confuzie (Porter) prin introducerea unei ruperi de ritm în tempoul adversarului, rupere de ritm care poate genera un decalaj de aplicare a structurilor acționale. Astfel, fiind în contratimp cu tempoul adversarului, vorbind - spre exemplu - rar când el se grăbește, îi inducem acestuia o rupere de ritm care atrage după sine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al elaborării conflictului, ce presupun găsirea unei modalități de a crea confuzie (Porter) prin introducerea unei ruperi de ritm în tempoul adversarului, rupere de ritm care poate genera un decalaj de aplicare a structurilor acționale. Astfel, fiind în contratimp cu tempoul adversarului, vorbind - spre exemplu - rar când el se grăbește, îi inducem acestuia o rupere de ritm care atrage după sine distragerea atenției. Distragerea atenției presupune însă și o coordonată socială, în sensul că acțiunile noastre pot să fie susținute de către
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi fost martirizat în 437. Cerealis de Castellum Ripense, în Mauritania, a avut în jurul anului 480 o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca Book, Milano, 1990. 2. Victor de Vita Victor de Vita e o personalitate mai importantă în raport cu cele minore menționate mai sus: este amintit ca episcop de Vita, în provincia Bizacena, într-o listă a episcopilor convocați la Cartagina
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e ragioni”, în Studi Medievali 13, 2 (1972), pp. 563-701; M. Simonetti, „Qualche osservazione sul rapporto tra politica e religione in Gregorio di Tours”, în La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit., pp. 27-43; ***, Gregorio di Tours e il suo tempo, Actele celui de-al XII-lea Congres despre spiritualitatea medievală, Todi, 1971; B. Vetere, Strutture e modelli culturali nella società merovingia. Gegorio di Tours: una testimonianza, Congedo, Galatina, 1979. IV. SCRIITORI DIN REGATUL VIZIGOT în raport cu celelalte regiuni ale Occidentului roman
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
activităților corporale, el înglobează acțiunile motrice ale procesului educației fizice: mersul, alergarea, săritura și uneori aruncarea într-o complexitate foarte variată. Practicarea jocului de fotbal contribuie la formarea și perfecționarea unor mișcări coordonate, la formarea capacității de angrenare rapidă în tempoul și ritmul activităților sociale, prin cumulul unor influențe și efecte pozitive cu caracter sanotrofic și educativ. Diversitatea acțiunilor motrice, influența pe care o exercită practicarea jocului de fotbal asupra sistemelor și funcțiilor organismului precum și posibilitatea desfășurării lui în aer liber
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
vârstă cuprinsă între 3 și 5 ani, se va putea dezvolta rezistența cu condiția ca pacest proces să fie condus științific; între 7 și 10/11 ani vom pune accentul pe dezvoltarea rezistenței generale, prin eforturi de lungă durată, în tempouri uniforme; între 10 și 12 ani capacitatea aerobă crește progresiv; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta rezistența: exercițiile pentru dezvoltarea rezistenței vor trebui să solicite capacitatea de efort aerob
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
-și ridice centrul de greutate cât mai sus, calculându-și locul de bătaie, elevul de fotbal trebuie să se înalțe la momentul potrivit, în funcție de adversar și de traiectoria mingii. Deci, trebuie dezvoltate în egală măsură forța de desprindere și simțul tempoului, folosindu-se exerciții de detentă generală și specifică. Sistematizarea tehnicii jocului de fotbal Definirea noțiunii de tehnică în jocul de fotbal este foarte necesară pentru fundamentarea științifică a organizării și conducerii jocurilor în cadrul lecțiilor de educație fizică școlară. Orice joc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
activităților corporale, el înglobează acțiunile motrice ale procesului educației fizice: mersul, alergarea, săritura și uneori aruncarea într-o complexitate foarte variată. Practicarea jocului de fotbal contribuie la formarea și perfecționarea unor mișcări coordonate, la formarea capacității de angrenare rapidă în tempoul și ritmul activităților sociale, prin cumulul unor influențe și efecte pozitive cu caracter sanotrofic și educativ. Diversitatea acțiunilor motrice, influența pe care o exercită practicarea jocului de fotbal asupra sistemelor și funcțiilor organismului precum și posibilitatea desfășurării lui în aer liber
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]