12,674 matches
-
Trăiesc cu tristețea că mă vor citi ca pe unul care nu condamnă nimic. * Dacă ne-am fi limitat de la început să spunem „cât timp îl am pe Hristos totul e bine în viață“, creștinismul nu ar fi devenit o teologie. Suspectând însă totul, l-a amestecat într-atât pe Hristos în toată această afacere, încât l-a potcovit cu o poziție oficială, de care însuși Dumnezeu Tatăl fuge. „Salvați-l pe Hristos din mâinile preoților“ ar fi o lozincă prea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
cuvintele se aliniază în cimitire exemplare, de o frumusețe care preferă mai degrabă nebunia. * Că îl vedem pe Dumnezeu ca pe un om ideal, absolut, atotputernic și atoateștiutor - iată ce nu vrem să înțelegem de când ne-am împotmolit într-o teologie suficientă, care se va disipa în indiferență cum se ridică ceața pe câmpuri, în noiembrie. Încet-încet, ne vom confunda cu acest om absolut, atotputernic și atoateștiutor, este inevitabil; apoi îl vom descalifica și îl vom reduce la tăcere. Pentru că nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
religioase, varianta actuală a ambelor biblii descinde dintr-o istorie concretă a cărei matcă temporală ne este celor mai mulți dintre noi străină. După un stagiu de studiu în Elveția, la Universitatea Miséricorde din Fribourg, sub îndrumarea profesorului Adrian Schenker, doctorul în teologie Mihai Vladimirescu se apleacă tocmai asupra istoriei Bibliei ebraice. Rezultatul este un tom erudit a cărui rezonanță în mintea cititorului poate fi rezumată printr-un triptic tematic. Cu alte cuvinte, istoria propriu-zisă a Bibliei înseamnă 1) impunerea unei variante canonice
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
pentru Tudor Arghezi să dea curs causticei sale verve antimistice și antigîndiriste. Vezi Treptele imbecilității, în Scrieri, vol. XXV, București, Ed. Minerva, p. 229-230. 20 Inclusiv cu un interviu luat unei somități în materie, prof. Florovski, de la Academia Rusă de Teologie Ortodoxă din Paris, în "Cuvîntul", anul V, nr. 1441, din 24 aprilie 1929. 21 La duhul apelor adînci (Brâncuși), Un prieten al omului (Mac Constantinescu), în "Gîndirea", anul IX, nr. 6-7, iunie-iulie 1929. 22 Sandu Tudor publicase în "Gîndirea" (1927
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
în fața întîmplărilor misterioase. Rațiunea nu poate abdica în fața nimănui, căci tot ce există în lume se clădește pe proptele raționale. Prin urmare, iraționalul este totuna cu diavolul sau, în cel mai bun caz, este un tertip de care se folosesc teologii atunci cînd, vorbind de taină, caută să-i îmbrobodească pe ignoranți și pe naivi. Pe Langbein însă nu-l poate duce nimeni de nas. E uns cu toate alifiile sofistice și poate adulmeca dintr-o suflare vicleșugurile retorice de care
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
lui Marian, "lipsite de zborul fanteziei", afirma apăsat că "ele vor rămânea". Doctorul C. I. Istrati avea și un alt motiv să laude scrierile lui Marian, și anume că ele sunt opera unui autodidact, care nu urmase, la Facultatea de Teologie de la Cernăuți, cursuri de etnografie: "Doamne sfinte, de ce nu ne dai mai mulți de aceștia, să-ți oferim în schimb, cu voie bună toți nătângii, toți înfumurații, toate secăturile noastre oficiale, atâția tăuni răi făcători și fără nici un ideal. (...) Mai
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
care "domină, comandă sau controlează" (Gilles Lipovetsky). O morală corespunzătoare, cum s-a spus, unei "ere a vidului", corelată cu slăbirea și chiar epuizarea domeniilor culturii. La capătul unui drum glorios, de la Platon și Aristotel și de la marile personalități ale teologiei pînă la Kant și Hegel, morala cade în abisul confortabil al unei ingenioase, subtile relativități. Neîncumetîndu-se a se întoarce la orizontul creștin și realizînd insuficiența rațiunii iluministe care a instrumentat scopul "binelui uman", împingîndu-l nu doar spre subordonarea tehnică a
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
mînuirea distincțiilor teologice se prelungește firesc într-o trăire creștină ce este pe măsura devoțiunii cu care participă la slujbele de la Stavropoleos, cum așadar un asemenea tînăr, înzestrat cu toate darurile unui spirit rafinat, a ales să pășească pe drumul teologiei ortodoxe. Nu e vorba de un reproș compătimitor, ci de o curiozitate sinceră. Cum poți să fii astăzi teolog? Firește, mi se va spune că e vorba de chemare, dar chemare unde? Într-o lume secularizată al cărei regim de
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
în același timp misionarul ei. Discret sau nu, subtil sau ba, indirect în formă sau aluziv în ton, impetuosul prozelitic trebuie să existe. Dacă nu există, avem de-a face cu o religie fără propensiuni misionare, caz în care rostul teologiei e unul de prohod săvîrșit în amintirea unui ideal răposat. De aceea, scopul teologiei nu e lămurirea unor chichițe teoretice de a căror rezolvare ar depinde, chipurile, soarta unei confesiuni sau numărul enoriașilor unei parohii, scopul ei e răspîndirea cuvîntului
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
sau aluziv în ton, impetuosul prozelitic trebuie să existe. Dacă nu există, avem de-a face cu o religie fără propensiuni misionare, caz în care rostul teologiei e unul de prohod săvîrșit în amintirea unui ideal răposat. De aceea, scopul teologiei nu e lămurirea unor chichițe teoretice de a căror rezolvare ar depinde, chipurile, soarta unei confesiuni sau numărul enoriașilor unei parohii, scopul ei e răspîndirea cuvîntului dumnezeiesc. În această privință, teologia creștină și-a pierdut virtutea convingerii, preschimbîndu-se într-o
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
săvîrșit în amintirea unui ideal răposat. De aceea, scopul teologiei nu e lămurirea unor chichițe teoretice de a căror rezolvare ar depinde, chipurile, soarta unei confesiuni sau numărul enoriașilor unei parohii, scopul ei e răspîndirea cuvîntului dumnezeiesc. În această privință, teologia creștină și-a pierdut virtutea convingerii, preschimbîndu-se într-o mentalitate împăciuitoare în virtutea căreia biserica trebuie să ofere consolare și asistență socială căzuților acestei lumi. Complezența cu care este privit teologul se trage tocmai din conștientizarea unei neputințe constituționale a îndeletnicirii
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
poate da socoteală de alcătuirea ei, pretinzînd totuși că ea depinde de lumea cealaltă. Sau, cum spune autorul, "adevărul mărturisit de Biserică este o realitate invizibilă la care participi și pe care nu o poți poseda". (p. 80) Altfel spus, teologia nu poate face față cunoașterii izvorîte din cercetarea acestei lumi. E mereu surclasată de o cruciadă științifică cu care a învățat că nu e prudent să intre în bătălie, asta dacă nu vrea să fie mereu înfrîntă. Apoi, dacă în
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
care a învățat că nu e prudent să intre în bătălie, asta dacă nu vrea să fie mereu înfrîntă. Apoi, dacă în cogniție nu are ce căuta, atunci măcar în lumea ideilor sociale să aibă ceva de spus. Din păcate, teologia nu este tolerată de grila exigențelor ideologice, fiind imediat expulzată sub bănuiala că, orice ar spune, va întreține fatal tendințe teocratice sau fundamentaliste. Și astfel, neajutorată în fața științelor, spășită în fața ideologiilor și marginalizată sub presiunea secularizării, teologia seamănă cu un
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
spus. Din păcate, teologia nu este tolerată de grila exigențelor ideologice, fiind imediat expulzată sub bănuiala că, orice ar spune, va întreține fatal tendințe teocratice sau fundamentaliste. Și astfel, neajutorată în fața științelor, spășită în fața ideologiilor și marginalizată sub presiunea secularizării, teologia seamănă cu un univers paralel în ale cărui mreje nu cad decît cei aleși. Cînd spun "aleși", nu am nici cea mai mică intenție de a fi ironic. Creștinismul nu e pentru toți, și în nici un caz pentru gloate. Dar
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
șarpe de care teologii trebuie să se lepede printr-o cît mai grabnică năpîrlire. De altminteri, o planetă creștinată în întregime este o perspectivă a cărei probabilitate e nulă. Asta dacă, firește, nu intervine Dumnezeu, caz în care însuși rostul teologiei ia sfîrșit. Nefiind pentru cei mulți, creștinismul ia chipul teologiei în momentele de cumpănă, adică în clipa cînd sentimentul ce i-a alimentat existența începe să se stingă. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc distincțiile teoretice, caz în
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
cît mai grabnică năpîrlire. De altminteri, o planetă creștinată în întregime este o perspectivă a cărei probabilitate e nulă. Asta dacă, firește, nu intervine Dumnezeu, caz în care însuși rostul teologiei ia sfîrșit. Nefiind pentru cei mulți, creștinismul ia chipul teologiei în momentele de cumpănă, adică în clipa cînd sentimentul ce i-a alimentat existența începe să se stingă. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc distincțiile teoretice, caz în care teologia este forma finală pe care o ia o
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
sfîrșit. Nefiind pentru cei mulți, creștinismul ia chipul teologiei în momentele de cumpănă, adică în clipa cînd sentimentul ce i-a alimentat existența începe să se stingă. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc distincțiile teoretice, caz în care teologia este forma finală pe care o ia o religie înainte de a dispărea cu totul. Teologia este semnul premonitor al colapsului unei religii. Teoria ucide sentimentul și obturează viziunea, iar creștinismul este o religie a cărei viziune (în sensul de Weltanschauung
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
clipa cînd sentimentul ce i-a alimentat existența începe să se stingă. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc distincțiile teoretice, caz în care teologia este forma finală pe care o ia o religie înainte de a dispărea cu totul. Teologia este semnul premonitor al colapsului unei religii. Teoria ucide sentimentul și obturează viziunea, iar creștinismul este o religie a cărei viziune (în sensul de Weltanschauung) este atît de precară că nici măcar teologii nu o mai pomenesc. La fel, sentimentul (în
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
pe care gîndirea teologică o trăiește sub presiunea secularizării, dacă mai punem la socoteală și balansul permanent pe care teologul trebuie să-l facă între "partizanii orbi ai modernizării anticreștine și apologeții miopi ai unei Ortodoxii antimoderne" (p. 11), atunci teologia ortodoxă devine ambalajul teoretic pe care îl poate lua credința după ce acesteia i s-a neutralizat virulența. Un sentiment cuminte pentru uzul cetățenilor infantilizați ai secolului XXI, aceasta e credința creștină. Morala? Teologia este pentru teologi, nu pentru cititorii laici
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
ai unei Ortodoxii antimoderne" (p. 11), atunci teologia ortodoxă devine ambalajul teoretic pe care îl poate lua credința după ce acesteia i s-a neutralizat virulența. Un sentiment cuminte pentru uzul cetățenilor infantilizați ai secolului XXI, aceasta e credința creștină. Morala? Teologia este pentru teologi, nu pentru cititorii laici ai lumii contemporane. Este o îndeletnicire a cărei binefacere nu se exercită decît asupra celui care o cultivă și, de aceea, din ea rămîne pînă la urmă cultura sufletului, o formă de rafinament
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
care o cultivă și, de aceea, din ea rămîne pînă la urmă cultura sufletului, o formă de rafinament trăită de teolog pe cont propriu sau în cercul de apropiați. Acolo, în acel cerc, se poate într-adevăr vorbi despre dialogul teologiei cu filozofia și despre comerțul de idei dintre ecclesia și universitas, teme pe care Mihail Neamțu pune accentul în această carte. În schimb aici, în această lume, teologul e un stingher privit cu suspiciune sau cu complezență. Oricît și-ar
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
se împotrivesc cu îndîrjire și care, în ciuda zbaterii, sînt tîrîți. Deznodămîntul e mereu același, indiferent de calea pe care o alegi. Ori te supui și ești purtat de bună voie, ori te opui și ești dus cu de-a sila. Teologia creștină ține de a doua variantă: zbaterea unor teoreticieni care, deși sunt tîrîți de o lume a cărei absurditate refuză să o accepte, aleg să fie tîrîți cu demnitate. În asta stă și demnitatea lui Mihail Neamțu.
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
sa bibliotecă al cărei fond valoros (între care două exemplare ale Bibliei de la București) a putut fi reconstituit grație ex-librisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal” întrucât fiecare editor era obligat să aducă aici un exemplar din cărțile tipărite. Domnitorul a avut și un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Cu toate că numele lui D. Gusti nu apare menționat, istoria biblioteconomiei și bibliografiei românești i-l atribuie acestuia. Este tipărit în limbile română și franceză după modelul lui Brunet. Este un catalog pe materii, cărțile fiind grupate în cinci clase: 1. Teologia 2. Jurisprudența 3. Filosofia (fizică, istoria naturală, medicină, matematică, artele în sensul tehnicei) 4. Litere (gramatică, retorică, poezie) 5. Biografie, geografie și voiaje, istorie Împărțirea pe discipline este strâns legată de activitatea Academiei din acea vreme, de obiectele care se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
alfabetic 146. Ce conțin tabelele principale? R: Tabelele principale conțin indicii principali rezultați din împărțirea universului cunoașterii umane în zece clase mari. Schema generală este aceasta: 0 Generalități. Știință și cunoaștere în general. Informare. Documentare 1 Filosofie. Psihologie 2 Religie. Teologie 3 Științe sociale. Drept. Politică. 4 Liber (anulată în 1962) 5 Științe pure. Științe matematice. Științe naturale 6 Științe aplicate. Medicină. Tehnologie 7 Arte. Recreații. Divertismente. Sport 8 Lingvistică. Literatură 9 Geografie. Biografii. Istorie Indicii principali sunt divizați ierarhic, ceea ce
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]