1,242 matches
-
mă asigur că voi cădea în nesimțire, am mâncat și o cutie de bomboane cu lichior expirate pe care Mark le lăsase în mod inexplicabil în urmă. M-am trezit din cauza unor bătăi în ușă și cu un țârâit în timpane. Și-apoi mi-am amintit că aveam sonerie. Asta era țârâitul. Ridicându-mă încet, am identificat sursa bătăilor în timp ce toate terminațiile mele nervoase active se concentrau în jurul capului. M-am întins imediat la loc, cu o dorință arzătoare de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să-l mănânce pe loc, așa murdar de țărâna ce-i scârțâia între dinți, înecându-se la fiece zgomot suspect la foșnetul frunzelor, mișcate de adierea cea mai ușoară, așa cum încremeneam eu, îngrozit, cu urechea ciulită, cu fluierul tăcerii în timpane. Ce s-a ales oare din Robert? A intrat el în colivia de aur pe care o merita? Sau în care continent s-a prăbușit pasărea asta măiastră din înălțimi albastre? Va fi găsit el oare un suflet să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prăbușiri. O explozie cu salt în aer a cuptoarelor enorme, din care se va împrăștia sânge, va fi urmată de o clipă de calm infinit, premergătoare cataclismului, și trupul sfârtecat va avea, în sfârșit, odihna eternă. Câteodată îmi vibrează în timpane un zumzet cu tonul fără contenire. Nimeni nu-l aude. Turma e grăbită, oile trec și eu, ca măgarul în mijlocul lor deși înghesuit încă, mă găsesc, totuși, singur. ...Cine mă vrea? „Nu pot să rămân multă vreme izolat în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Îndeplinească datoria, să Își prezinte omagiile și să plece rapid, fără demonstrațiile de veselie așteptate de obicei În asemenea ocazii. Fenimore Îi scrise că suferea de teribile dureri de cap și de urechi, aparent consecința faptului de a fi Încercat „timpanele false“ recomandate de medicul curant pentru a-i Îmbunătăți auzul. Nu era de mirare că experiența aceasta o aruncase iar Într-o stare de depresie. Și, desigur, mai era, ca Întotdeauna, Alice, cu alunecarea ei lentă dar inevitabilă spre moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de Paște, comorile Bibliotecii Bodleian, unde avusese norocul de a primi un permis de lectură, speldoarea cântului corului de la catedrala Christ Church duminica, pe care o putea aprecia chiar și cu auzul ei deficient. — Povestește-mi despre nenorocitele alea de timpane false, zise el. Sună ca niște instrumente de tortură. Aparent, așa și erau. Îi spuse că le simțea ca pe niște unelte ascuțite, Înfipte permanent În urechi. Le ținuse timp de două săptămâni, până nu mai putuse suporta durerea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu localuri proprii În Leandro Alem și Tucumán. Ah, preadevotata și nestatornica Madame Hsin! În timp ce cu ochiul drept plânge moartea amicului, cu stângul trebuie să râdă, ca să-i scoată din minți pe marinari. Dar, vai mie, să nu vă sparg timpanul. A nădăjdui ca elocința și coerența să vă grăiască prin gura mea e ca și cum ați spera ca omida să strănute vorbele măsurat, ca dromaderul, sau cu fantezia unei colivii cu greieri, Încropită din carton și Împestrițată cu duzina culorilor naturale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sunt alte cazuri care Îi vor veni În minte cititorului mediu. În toate exemplele date, pulsează În embrion tenacea voință de afirmare a elementului propriu, autohton, pledoaria pro domo. Chiar acum, dezvoltând cu sufletul deschis Înțeleapta noastră cronică, ne buimăcește timpanul controversa cu privire la Carlos Gardel, Oacheșul din Piață pentru unii, uruguayanul pentru alții, originar din Tolosa, precum Juan Moreira, pe care și-l dispută progresistele localități antagoniste Morón și Navarro, ca să nu mai vorbim de Leguisamo, tare mă tem că uruguayan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
din ceata care fugea. I-a aplicat subit masaje care a doua zi, din pricina la cucuie, toți mă confunda cu iapa bălțată a lu brutaru. Dă jos am strigat dă fieșcare dată ura!, că vecinii Își Încrusta degetu mare În timpane. Și-n același timp, camionagiu ne-a pus pă patrioți În șir indian, care dacă vrunu voia să să tragă mai hacana beșlea, ăla dân spate avea carte blanche să-i atribuie un șut În gazometru, dă Încă mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nimic În afară de zgomotul incendiului. Reușiseră să-l mai domolească, dar lângă hublou rămăsese o porțiune cuprinsă de flăcări. Se Întoarse și Împrăștie spumă pe podeaua ce ardea la picioarele sale. Explozia Îl surprinse nepregătit, unda de șoc izbindu-i dureros timpanele. Întorcându-se, observă că un furtun de apă fusese desfășurat În Încăpere, iar apoi Își dădu seama că unul dintre hublourile mici cedase sau arsese și apa năvălea Înăuntru cu o forță incredibilă. N-o mai putea vedea pe Tina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
îl cuprinde pe Doctor. Probabil că am atins o coardă sensibilă căci s-a înnegrit la față și-mi răsounde posac: „-Mă rog, poate cunoști tu un răspuns mai bun!...” Pasărea șarpe țipă. Un țiuit de înaltă frecvență care apasă timpanele atît de tare încît mă aștept ca, din clipă în clipă, să-mi curgă din urechi sînge. Din spital imaginea lui V. tînăr se vede pulsînd ca laminată de un stroboscop. Îl pierd cînd și cînd din vedere și mă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Încît poate provoca țipete. Totul este inautentic. Motivat poate numai de faptul că Reeve urma, la puțină vreme după filmări, să umble-n cărucior de invalid pentru totdeauna, ca Superman. Și nu a trecut multă vreme și am urmărit, cu timpanele bombate spre exterior, Ziua cea mai lungă din viața mea. Rețetă, superproducție, adresabilitate oameni cu freză bombată, se trage cu arme grele, pe fundal un ecran cu marea și o grămadă de vedete: John Wayne, Henry Fonda, Richard Burton (rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
te ameninț. Vincennes zîmbi. Aproape ca-i atinsese coarda sensibilă - bătrînul, Marele V de odinioară. — Și dacă iese prost? — Atunci omoară-l. CAPITOLUL 61 Fumul de opiu Îl izbea În moalele capului. Răspunsurile chinezului Îi bubuiau și mai tare În timpane: — Spade nu aici, locul meu autorizat poliție, plătesc, plătesc! Unchiul Ace Kwan l-a trimis la Dewey Shin Grăsanu’, care l-a trimis la un șir de hogeacuri de pe Alameda, Spade a fost aici, da’ nu mai e, „Plătesc, plătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ușor, se simțea acoperită și descoperită, nu mai știa unde se află, dar ar fi vrut să aibă putere să deschidă ochii sau să deschidă gura și să le spună celor din jur să oprească tărăboiul îngrozitor ce îi spărgea timpanele, aproape făcând-o să uite de durerea ei răspândită în tot trupul, dar nu era în stare decât să-și miște degetele, ca și cum le-ar fi pocnit, și toate zgomotele au încetat brusc și nu se auzea decât zumzetul egal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
din pivniță. Făcuseră repede turul casei, pe parcursul căruia Roddy își expusese cam plictisit cunoștințele în materie de coloane ionice și arcade de răchită, iar Phoebe se străduise politicoasă să admire motivele romboidale ale cărămizilor, cheile de boltă, colțurile ornamentate și timpanele sculptate. Acum părea că lui Roddy îi era gândul la altceva. În timp ce Phoebe privea cele două șiruri paralele de lumini de pe scară care se reflectau peste lac și păreau să se unească abia pe celălalt mal, privirea lui Roddy era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de pe pantaloni. Splendid! Dar Înainte de a calcula că, punând la socoteală și pantofii Manolo, făcusem praf articole de Îmbrăcăminte În valoare de trei mii o sută de dolari În mai puțin de trei minute, celularul a urlat să-mi spargă timpanele. Și, de ca și cum În acel moment viața mea nu era și așa destul de mizerabilă, ecranul telefonului mi-a confirmat temerile cele mai negre: era chiar Ea. Miranda Priestly. Șefa mea. — Ahn-dre-ah! Ahn-dre-ah! Mă auzi, Ahn-dre-ah? a ciripit ea În secunda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
puse streașină la ochi și, În timp ce Helen o urmărea, privirea Îi deveni fixă și Începu să zîmbească. Cred că-i - da. Ce nostim! Ridică mîna mai sus și-o flutură. Ursula! strigă Julia atît de tare Încît vocea Îi sparse timpanele lui Helen. Aici! Helen se ridică În cot și se uită În direcția În care Julia flutura mîna. Văzu o femeie suplă, elegantă, care se Îndrepta spre ele și rîdea. — Doamne sfinte! zise femeia, cînd se apropie mai mult. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
până și de mirosul pur al zăpezii proaspete, adulmecate cândva în copilărie. Într-o noapte, visă cum se apropie de propria-i palmă, ca de o scară de palat regal, cum intră, îndemnat de sunete dulci de harfe și de timpane, prin labirintul liniilor ei întortocheate, cu râvna iscoditoare a albinei ce pătrunde în potirul unei flori de lotus, găsindu-și, acolo, sufletul drumețind, desfăcut în petale fără de număr și alergând pe toate cărările, nu către aflarea unui adevăr, ci către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se lăsă condus de prietena sa furnica spre tribuna de onoare. Îi salută pe Greierele-dregător, care purta Steaua, de rubin și pe ceilalți delegați în fireturi de gală. Toți admirau panorama, comentând cu însuflețire. Tobele cu membrane străvezii și tremurătoarele timpane de aramă roșie porunciră atenție. Duruitul melodios se repetă o dată și încă o dată. Răvășite de un nou suflu de sunete, regimentele se desprinseră unele de altele, alunecând precum feliile dintr-un tort multicolor. Picioarele furnicilor-soldați, în foșnete ritmate, se mișcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să scuipe, dar gura uscată nu mai are salivă. "Ăsta să fie sfârșitul? Îngropat de viu ca un șobolan neputincios?". Val după val bombardierele continuă să lanseze torpile și bombe, lăsând în urmă durere, moarte... Și deodată, tăcerea izbește dureros timpanele. Obișnuiți cu infernul bombardamentului, liniștea grea torturează nervii zdruncinați ai celor din beci până în apropierea unei izbucniri demente. Cât au stat așa, înghețați ca niște statui, încătușați de întunericul ce năștea fantasme înfiorătoare? O clipă? Un minut? Un ceas? Creierele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
căzut lângă el. E fără cască, cu picături de sânge în părul castaniu. Din colțul gurii un firicel roșu se desenează pe albul pielii, către barbă. De la distanță, un strigăt neliniștit taie văzduhul din ce în ce mai distinct și mai aproape, crestându-i timpanele cu forță. Al cui este? Simțurile zguduite încep să funcționeze și recunoaște glasul lui Nicky. Marius! Marius! Simte cum o mână viguroasă îl ridică de la pământ. Mai mult pe sus, deoarece picioarele încă nu-l ajută și susținut de umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
devenit instinctiv. Dar impactul glontelui tras de aproape împinsese monstrul atât de puternic încât jetul de acid nu le atinse. Deși amortizat, reculul o trânti pe Ripley de ușa zăvorâtă. La început, orbită de deflagrație, clipi în nădejdea recuperării vederii. Timpanele încă îi mai vibrau din cauza detunăturii. În centrul de exploatare, Hicks își ridică ochii la timp pentru a vedea una dintre creaturi sărind asupră-i. Trase și forța de impact a glontelui vibrant îl zvârli pe asediator într-un dulap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
coloniei. Newt își păstra mai ușor echilibrul decât adulții și le-o luă înainte. ― Pe-aici, pe-aici! striga. Veniți, am ajuns! ― Așteaptă, Newt! Ripley grăbi pasul pentru a o ajunge din urmă pe fetiță. Bătăile inimii îi răpăiau în timpane și plămânii scoteau un șuierat chinuitor. Pereții deveneau neclari. Percepea vag prezența lui Hicks care alerga în urma ei suflând ca o mașină cu aburi. În pofida handicapului reprezentat de harnașament, bărbatul ar fi putut să o întreacă. Dar nu încerca. Prefera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cleios, sunetele dispar. Aș vrea să mă-nșel, dar micile seisme din globii vizorului anunță ce poate fi mai rău: o furtună neuromagnetică. „Culcat!“ Răcnetul există numai în mintea mea, pentru că spațiul s-a strâns brusc în benzi de oțel. Timpanele, ca două ecluze pneumatice. Buzele strivite. Creierul umflat de electricitate. Trecusem de două ori prin astfel de furtuni. O dată, în Simstim-ul din Mona Lisa Overdrive, când jumătate din New York se făcuse scrum pe magistralele cibernetice; a doua oară, în Berceni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
teribil. Somnul Mariei era populat de coșmaruri pline de griji și responsabilități: despărțiri, accidente, mutilări, invazii de molii sau păienjeni - toate apărute, desigur, din vina sau imprudența ei. În fiecare noapte, o vastă campanie de cucerire a lumii de dincolo de timpane se punea în mișcare, ca o armată avansând decisiv spre teritoriul râvnit. Ca mijloace de apărare, Maria întrebuința gemetele, dialogurile imaginare cu atacatorii, îmbrățișările sufocante (venea peste mine în pat și, după ce mă strângea cu toată forța, mă împingea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în articolul intitulat Gramatică. Iar peste câțiva ani, într-una din cele mai patetice confesiuni publicate în revista unu, repudierea convenției va constitui, iarăși, tema fundamentală a reflecției: „Arta ș...ț pretinde un material luat din neobicinuit, care să supere timpanul convenției, să-i calce în picioare rochiile de mătase, certificatele de studii. Toate raporturile și gusturile admise date de-a valma peste cap, în locul lor instituite altele (aș voi o perpetuă mișcare, neîntronarea nici unei alte formule, dar nu e cu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]