982 matches
-
Literatorul”, „Kurier der Bochumer Gesellschaft für Rumänische Sprache und Literatur”. Situându-se între puținii specialiști în istoria retoricii românești, F. realizează trei antologii ale acestui tip de lucrări. De la prima, Retorică românească (1980), urmată de ediția Dimitrie Gusti, Retorică pentru tinerimea studioasă. 1875 (1984), până la culegerea Cărți românești de artă oratorică (1990), demonstrează nu doar o profundă cunoaștere a bibliografiei de referință, ci mai ales calități de istoric literar apt să ofere motivațiile legate de apariția și utilitatea unei cărți de
FRANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]
-
bibliografiei de referință, ci mai ales calități de istoric literar apt să ofere motivațiile legate de apariția și utilitatea unei cărți de retorică, circumstanțele și ecourile ei în epocă. Ediții: Retorică românească, pref. edit., București, 1980; Dimitrie Gusti, Retorică pentru tinerimea studioasă. 1875, introd. edit., București, 1984; Cărți românești de artă oratorică, pref. edit., București, 1990. Repere bibliografice: Marian Vasile, Antologia retoricilor românești, LCF, 1981, 1; Mircea Anghelescu, Retorica și cunoașterea epocii, T, 1984, 10; Roxana Sorescu, „Ritorica” lui Dimitrie Gusti
FRANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]
-
Chișinău, 1979; Muchia sorții, Chișinău, 1980; Șapte ani de acasă, Chișinău, 1982; Casa și inima noastră, Chișinău, 1984; Evanghelie de la Mihai, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Arcadie Donos, Ancorat în actualitate, LA, 1980, 20 martie; Ion Ciocanu, Continua căutare a individualității, „Tinerimea română”, 1983, 25 martie. A.B.
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai harnici culegători de folclor, afirmându-se, alături de S. Fl. Marian, ca un bun cunoscător și colecționar de tradiții
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
de ani de viață ai săi și 25 de ani de domnie. Așezământul, al cărui loc a fost găsit în fața palatului regal, era definit astfel de Carol I într-o scrisoare către sfetnicul său, Lascăr Catargiu: „Un așezământ spre binele tinerimei universitare de la toate facultățile din țară, al cărui scop va fi de a procura studenților un loc de întâlnire, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă, unde vor putea satisface iubirea lor de studiu, a veni în ajutorul acelora dintre dânșii
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
apăreau, în 1879, un studiu istoric, Familia Văcărescu, și cugetări moralizatoare - într-un limbaj cam învechit - asupra teatrului („oglindă pentru apucăturile firii”) și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui). A publicat versuri în „Revista societății «Tinerimea română»”, „Album macedo-român”, „Cronica”, „Zorile” și în almanahul „Aurora”, scos de el în 1881. Un volum, Poezii. Florile primăverei (1879), cu elegii, fabule, epigrame, este semnat George Garbiniu. A mai semnat G. Odoleanu. Cugetările superficiale și plângătoare (Eternul de ce?, Toate
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
mic al lui Ioan Ionescu, conțopist la un minister”, care „comitea și el, în secret, poezie”, și al Elizei. Autor precoce al unor încercări literare, editează, la începutul adolescenței, împreună cu câțiva colaboratori de aceeași vârstă, revistele efemere „Țânțarul” și „Idealul tinerimii”. La vârsta de șaisprezece ani se duce să se călugărească la mănăstirea Cernica și, după afirmațiile lui, l-a atras și pe Al. Sahia, pe care-l cunoscuse anterior, la viața monastică. În 1928 debutează în revista „Bilete de papagal
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
cunoașterii în istorie. Evenimentele tragice ale anului 1940 îl obligă să se refugieze la București, unde va fi profesor la Liceul „Spiru Haret” și inspector general în Ministerul Educației Naționale. A debutat încă din liceu (1910), în paginile revistei „Activitatea tinerimii” de la Ploiești, cu note și recenzii. După 1920 se integrează relativ repede în atmosfera culturală a Clujului, își face prieteni printre universitari și în mediul scriitoricesc, începe să colaboreze la revistele transilvănene. Prima carte, Elemente de logică și metodologie, de
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
București, 1980. Ediții: Tradiție și actualitate românească, I-III, Focșani, 1936-1937. Repere bibliografice: N. Iorga, Ion Diaconu, „Ținutul Vrancei”, RI, 1931, 1-3; Dan Simonescu, „Folklor din Râmnicul Sărat”, CL, 1935, 3-5; D. Murărașu, Ion Diaconu, „Folklor din Râmnicul Sărat”, „Revista «Tinerimea română»”, 1936, 5; Petru Caraman, „Ethnos”, revistă de grai, studiu și creațiune românească, „Balcania”, 1943; Ion H. Ciubotaru, Ion Diaconu. „Ținutul Vrancei”, ALIL, 1971; I. C. Chițimia, Ion Diaconu - 75, „Revista noastră” (Focșani), 1978, 55-57; Ovidiu Papadima, Un valoros cercetător al
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Victor (20.VIII.1946, Corlăteni, j. Bălți), prozator și publicist. A absolvit Universitatea de Stat din Republica Moldova în 1968 și a activat timp îndelungat în presă, pornind de la funcția de corespondent la diferite publicații și ajungând redactor-șef adjunct la „Tinerimea Moldovei” (1972-1977), redactor-șef la revista „Orizontul”, ulterior „Columna” (1986-1991), redactor-șef adjunct la „Curierul de seară”. Activitatea de reporter s-a răsfrânt asupra celorlalte scrieri ale sale. Chiar din cartea de debut, Insula de coral (1975), este vădită predilecția
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
Zinoviei și a lui Ion Grosu. A studiat, între 1968 și 1971, la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău și, între 1974 și 1979, la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” din Moscova. A fost redactor la „Tinerimea Moldovei”, „Columna”, „Sud-Est”, iar în 1994 și 1995, coordonator de programe la Fundația Soros. A debutat în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1975). G. cultivă o formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
septembrie 1846 (a doua serie). Foaia este imprimată în tipografia „Institutul Albinei”, probabil sub redacția lui Gh. Asachi, dar este posibilă și participarea lui M. Kogălniceanu la stabilirea orientării culturale. Gazeta se adresa tuturor românilor și, mai ales, „poporului” și „tinerimei”. Scopul urmărit este acela de a deveni instrumentul „unei practice luminări” a cititorilor tineri, în afara școlii. Un grup de tineri literați - se arată în program - se va strădui să asigure publicației, alcătuită după modelul foilor populare din Europa apuseană, articole
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
ÎNCERCĂRI LITERARE, revistă apărută la Cernăuți, lunar, între 1 februarie 1892 și 1 ianuarie 1893. În luna ianuarie 1892, studentul C. Berariu scotea publicația litografiată „Tinerimea română”, cu participarea colegilor săi Șt. Bodnărescu și I.G. Toma. O lună mai târziu, ei izbuteau să editeze Î.l., la care redactor responsabil era Șt. Bodnărescu, republicând o parte din materialul literar și politic aflat în revista litografiată. Prin
INCERCARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
Silvia (28.X.1948, Pelinia, j. Bălți), prozatoare. Este absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1971) și a Cursurilor superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A colaborat la ziarul „Tinerimea Moldovei” și la revistele „Nistru” și „Sud-Est”. Între anii 1979 și 1981, lucrează ca redactor la Editura Literatura Artistică. Debutează în 1979 cu volumul Daniveea, în care sunt incluse o serie de povestiri interesante prin atmosferă și prin personajele situate
CELAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286156_a_287485]
-
infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
CHEMAREA TINERIMEI ROMÂNE, gazetă care a apărut la Cluj, bisăptămânal, de la 30 aprilie 1926 până la 15 decembrie 1931, cu subtitlul „Ziar săptămânal al tinerimei grupate sub steagul Partidului Național”. Redactori responsabili: Pavel Pavel (1926), V.V. Tilea, Emil Pop, A. Buteanu (1928), A.T. Mureșan (1929) și Bazil Gruia (1932). Ziarul e precedat de o foaie volantă, apărută la 21 aprilie 1926, prin care se
CHEMAREA TINERIMEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
CHIRNOAGĂ, Mihail (19.XI.1913, Poduri, j. Bacău - 1.XII.1948, București), prozator și critic literar. Fiu de învățător, C. a absolvit Liceul Militar (1931), îmbrățișând cariera de ofițer. Debutează publicistic în 1929 în „Foaia tinerimii”. Aflat cu serviciul în garnizoana din Brașov, scoate împreună cu N. Cantonieru și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
CIBOTARU, Mihail (21.VI.1934, Vărvăreuca, j. Soroca), prozator și traducător. Este fiul Teodorei și al lui Gheorghe Cibotaru. După absolvirea Universității de Stat din Chișinău (1959), a lucrat la publicațiile „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Moldova”. A fost ministru al Culturii între 1994 și 1997. Este laureat al Premiului de Stat (1986). C. debutează editorial cu volumul de povestiri Tăcerea pădurilor (1965), în care evocă liric scene rurale și momente din timpul
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
Sergiu Cioclea. A urmat, fără a le absolvi, Facultatea de Matematică din Chișinău (1966-1967) și Facultatea de Matematică a Universității „M. V. Lomonosov” din Moscova (1968-1971). A fost traducător în diferite instituții, muncitor, din 1992 funcționând ca redactor-șef al gazetei „Tinerimea Moldovei”. În volumele de poezii Numitorul comun (1988) și Alte dimensiuni (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), el cultivă versul eruptiv și teribilist. Personajul liric este un fel de copil teribil, amator de gesturi teatrale, care se exprimă în formule
CIOCLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286254_a_287583]
-
, Vsevolod (14.X.1955, Lipnic, j. Edineț), poet. Este fiul Liubei (n. Ciobanu) și al lui Ion Ciornei, intelectuali. După studii făcute la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1976-1981), a fost redactor la publicațiile „Orizontul”, „Tinerimea Moldovei”, lucrând apoi la „Săptămâna” și „Momentul”. C. este autorul volumelor Cuvinte și tăceri (1989) și Istoria geloasă (1990), în care, ca un cavaler al melancoliei, își construiește, cu o sinceritate jucată, o mască satanică, marcată de rictusul amar-ironic al
CIORNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286270_a_287599]
-
absolvirea liceului la București („Mihai Viteazul”, apoi „Spiru Haret”), se înscrie, tot aici, la Facultatea de Litere și Filosofie, dar, din cauza ftiziei, nu reușește să termine nici primul an. Începe să publice în reviste școlare („Lumea copiilor”, „Universul copiilor”, „Foaia tinerimii”), iar în 1924 și 1925 scrie la „Vlăstarul”, publicație a Liceului „Spiru Haret”. Va mai colabora la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Cuvântul literar”, „Gândirea”. Debutează editorial în 1925, cu o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
noastre. La acea lumină mântuitoare, toate clasele societății s-au trezit ca dintr-un somn adânc. Oamenii care sunt în stare de a-și scăpa patria de sub asuprire, au început a-și aduce aminte că sunt români și mai ales tinerimea Moldovei care vărsa lacrimi de sânge în preajma suferințelor obștești, s-a simțit deodată însuflețită de o falnică nădejde. Atunci, deodată, un mare număr de persoane au alergat la Iași, de prin provinții, spre a se uni cu frații lor din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
probează însuși Th. Codrescu, autorul volumelor „Uricariul": „Unul dintre tinerii ce au încurajat pe domnul Kogălniceanu cu tot devotamentul (pentru realizarea Unirii n.n.), am fost și eu. Acum voiesc să arat ce am făcut și eu, infimă creatură, pentru Zeul tinerimii, și cum s-a purtat și el cu mine". Și Th. Codrescu relatează în continuare în „Uricariul", volumul al XV-lea: „În anul 1844 am dat un articol în „Calendarul Foaia sătești", publicat de domnul Kogălniceanu. În tipărirea Stelei-Dunării, i-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
război, celui al agriculturii, industriei, comerțului și domeniilor, în numele Comitetului secțiunii de Tutova al Societății pentru Învățătura Poporului Român el spune: „dacă guvernul dă cea mai largă protecțiune tinerilor de la Universități sau alte școale speciale, la care aleargă mai toată tinerimea, nu se poate să nu încurajeze cel puțin cu egale favoruri, în iubirea de dreptate, egalitate și patriotism pre acei tineri care se devotează meseriilor și industriei de care poporul român peste toate este cam străin, cam indiferent, ca să nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]