984 matches
-
cămășile din scrinul contelui pentru a purta blazon la complectul periferic”. Pe ansamblu, avem de-a face la Contimporanul cu un proces de acumulare progresivă a „ingredientelor” artistice novatoare. „Masa critică” va fi atinsă însă odată cu apariția „Manifestului activist către tinerime“ (nr. 44). Tatonările pregătitoare se încheie, iar revista intră într-o nouă fază de activitate. Constructivismul sincretic și ecumenismul avangardist (1924-1927) Cea de-a doua etapă importantă a revistei, cuprinsă între 1924 și 1927, este etapa propriu-zis avangardistă - cu dominantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
românească, ediție îngrijită de Ileana Pintilie, prefață de Gheorghe Vida, Editura Meridiane, Colecția „Biblioteca de artă”, București, 2003) că 1924 a fost „anul de maximă importanță al primei avangarde românești”. Adevărat act de naștere al avangardei autohtone, „Manifestul activist pentru tinerime“ din nr. 46, mai 1924 — fără îndoială, un „punct de inflexiune” în evoluția revistei —, are două paliere distincte. Un palier negator al Artei preexistente („Jos Arta/ căci s-a prostituat...”) reia, mai teatral, dezideratele celui de-al doilea manifest al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puf și mătăsuri se naște doar rasa obosită, crescută cu biberonul și făina lactată”. Altfel spus: „Vrem teatrul de pură emotivitate, teatrul ca existență nouă, desbărată de clișeiele șterse ale vieții burgheze, de obsesia înțelesurilor și orientărilor” („Manifest activist către tinerime“)... În nr. 62 al revistei, Sergiu Milorian deplînge și el asimilarea superficială, deficitară, a inovației teatrale: „Recapitulînd spectacolele cele mai bune, nu știm dacă am putea cita o realizare integrală care să înglobeze armonizarea tuturor elementelor constitutive: text, décor, muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Àrt. 1923. A doua expoziție Marcel Iancu. Mișcarea se fortifică prin alăturarea grupării B. Fundoianu, Sandu Eliad, Filip Corsa, Lothar și Gad. 1924. Mișcarea cîștigă pe Milița Petrașcu. Colaborează Constantin Brâncuși, I. Barbu, M.H. Maxy, V. Brauner. Manifestul activist către tinerime. 1925. Apare Punct, revistă săptămînală de propagandă activistă. Director Scarlat Callimachi. Spectacol de teatru nou (regia Sandu Eliad). În acest an Contimporanul activează pentru propagarea ideilor noi în toate artele. 1926. Prima realizare a unei construcții moderne în București de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
elan constructiv al minții omului care descompune și alcătuiește după legi înnăscute natura... Războaie și cuceriri au oprit popoarele puse sub scutul acelei porunci fecunde, la jumătatea drumului”. Un precipitat al tuturor acestor idei întîlnim și în „Manifest activist către tinerime...“ Capitolul VII. Revista Contimporanul și complexul periferiei „Complexul periferiei” se suprapune, în cazul lui Vinea, peste un complex (aristocratic, estetizant...) al „Centrului”, destul de curent în epocă: articolul „Pentru egalitatea în critică“ publicat în Luptătorul, nr. 235, din 2 aprilie 1921
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca expresie supremă a sincronizării): „Artiștii români și-au spus la timp, și printre cei dintîi, cuvîntul. Niciodată, în istoria țării, nu s-a mers astfel, în pas cu vremea”. O deplasare oarecum similară întîlnim și în „Manifestul activist către tinerime“, unde imprecațiile negatoare la adresa artelor „prostituate” cedează, în partea a doua, locul unor afirmații „constructive”, culminînd cu: „România se construiește azi!”. Pe această linie „aurorală”, eroii fondatori de la Contimporanul se vor întîlni, la un moment dat, cu mesianismul tradiționalist/naționalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ai avangardei europene, Ion Vinea anunța că: „Vom primi cronici, articole critice și literare, desene, clișee, gravuri inedite (...) de la grupul scriitorilor unguri refugiați la Viena, strînși în jurul revistei Mà”. Numărul 46 (mai 1924) al Contimporanului — deschis cu „Manifestul activist către tinerime“ — dedică o pagină întreagă (12) „noii poezii maghiare”. Două poeme moderne cu tentă depresivă (traduse de Vinea), ambele avînd în loc de titlu numele autorilor — Kassák Lajos, respectiv Támas Aladár —, sînt ilustrate cu un desen „simultaneist” al praghezului Karel („Charles”) Teige și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Contimporanul a supraviețuit mai mult „pentru că în anumite epoci a avut și o coloratură politico-socială” sau pentru că a avut „mai multe rezerve materiale și intelectuale”. Cînd trece însă la evaluări, autorul se exprimă nefericit. Prima parte a „Manifestului activist către tinerime” ar fi „remarcabilă numai prin impertinența metaforelor”, iar cea de-a doua „prin confuziunea și carența cugetării”, „aerul grav” pe care și-l iau autorii și „efortul vizibil de a jongla cu formulele” făcînd din el mai curînd o „divagație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
apoi tricotează doar îngrijitorul de morminte adună florile ucise urmează stația primul deceniu cu peronul pe partea dreaptă condorii se prăbușesc peste catedrala cu orologii înghețate bătrânul profesor scrie cu o cretă roz pe tablă ecole de paris die brücke tinerimea artistică fovismul cubismul aschan school futurismul raionismul școala de balet rusă muralismul atenție se închid ușile de piatră clovnii își prezintă ultimul spectacol iar studenții blazați aplaudă din lojă urmează stația deceniul al doilea cu peronul pe partea dreaptă magistrul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
lui Kogălniceanu, Pantazi Ghica, Radu Ionescu ori Bujoreanu și, cu imensă delectare, parte din scrisorile lui Ion Ghica. Și ce am văzut? Că din toate fragmentele puse la un loc răsar ici-colo juni spilcuiți, fercheșii Bucureștilor sau Iașilor, semn că tinerimea română nu vrea să fie demodată. Chiar dacă grafia epocii Îl Înregistrează ca dandi, cuvântul poate fi Întâlnit pentru prima oară, după știința noastră, În romanul neterminat al lui Kogălniceanu Tainele inimei, din 1850. „Tineri anglomani, dandis și gentlemani, riders, lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
-și plaseze impertinența până și În actele de generozitate - să insiste vehement pentru ca prințul să fie invitat. Desigur, era firesc să vezi În el (Întrucât făcea parte din club) pe amfitrionul care Încerca să pregătească această Întâlnire În prezența Întregii tinerimi nobile a Angliei. Dar prințul, mult sub nivelul său În Întâlnirea cu pricina, uitând de pretențiile sale de gentilom deplin, nu și-a mai amintit nici măcar de Îndatoririle impuse de legea ospitalității, iar Brummell, crezând că poate opune dandysmul dandysmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Roma au acceptat, contrar uzanțelor, ca studiul să nu fie inclus În sumarul volumului publicat cu acest prilej, așa Încât chestiunea cu Marea Lege nu apare În nici o lucrare tipărită de mine... - În schimb, apare frecvent În prelegerile cu care fascinați tinerimea universitară din Balcani. M-am făcut că nu sesizez zeflemeaua; am continuat ca și când n-aș fi auzit nimic: - CÎt privește teoria universurilor suprapuse, cum o numiți dumneavoastră, ce pot să spun... Mai Întâi că nu e vorba despre lumi, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
când pagina toată strălucește. Aș fi vrut să-l evoc, totuși, pe Radu. Este cel care m-a readus în literatură, după ce am publicat Coșul cu nuci în Căminul (12/’80 sau 12/’81). El a insistat să citesc la „Tinerimea“, în alte părți, să public la Suplimentul tineretului liber, să merg pe la Luceafărul (pierdeam cu el și Gh. Suciu seri la o crâșmă de pe la Pavilionul Expoziției). Cu Radu Necșoiu am fost, într-adevăr, prieten literar, egal în forțe, deschis, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de oriunde, în cele din urmă el descoperindu-se același. Aș fi putut începe cartea aceasta cu goana speriată, înciudată cu care am traversat într-o seară Cișmigiul alergând să-mi iau textele pe care trebuia să le citesc la „Tinerimea“. Când Roha m-a invitat să citesc, am scos din servietă alte foi. Rătăcisem textele, luasem altceva în locul lor. Am zorit și le-am adus pe cele pentru lectură. Îmi blestemam aiureala, speriat că, la întoarcere, va ieși rău. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
toate purtau pecetea standardizării, adică a industriei. Erau nu costume naționale, adică nu haine pure ale poporului, ci costume naționaliste, semne ale unei mentalități a intelighenției noastre, a concepției despre neam a burgheziei intelectuale românești. Sîntem în 1938, la Sărbătorile Tinerimii Române, iar comentatorul este profesorul mara mureșean Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie și Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului. Și Mihai Pop continuă : Tendința de a dispărea a costumului național este un fapt recunoscut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
către această linie.” (Corneliu Zelea Codreanu) Condamnarea Bisericii: „Nu știu dacă ar trebui să numesc astfel discursul către tineret al Patriarhului Miron Cristea în care acesta condamnă în cuvinte grele Mișcarea Legionară a tineretului. Biserica ortodoxă ia atitudine fățiș ostilă tinerimii românești. E dureros, e extrem de dureros!... Să lupți pentru Biserica Patriei tale la marginea lumii creștine. Focul care arde bisericile de alături își întinde para până la noi. Luptăm, jertfim, cădem, ne țâșnește sângele din piepturi să ne apărăm bisericile... și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
din Bârlad, adânc impresionate de mișcarea voastră patriotică și plină de entuziasm, m-au însărcinat pe mine de a vă trimite din partea noa stră a tuturor, urările cele mai călduroase pentru izbânda mărețului vostru ideal. „Femeia română e mândră că tinerimea noastră universitară e în fruntea tuturor mișcărilor mari și înalte. Ar fi de dorit totuși ca tineretul cult și inteligent să nu uite jugul economic și social ce l suferă de atâtea secolele femeile, mamele noastre, din pricina unor absurde și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
părăsite). Doctor în litere, funcționează ca profesor și inspector școlar, la Câmpina și la București. A redactat manuale școlare de limba și literatura română și de educație morală și a alcătuit antologii de „lecturi morale”. Debutează cu versuri în „Foaia tinerimii” (1921). Colaborează cu poezii, traduceri (mai ales din Baudelaire), note și eseuri critice, cronici literare și amintiri la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Secolul”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Decembrie”, „Câmpina”, „Strada”, „Lanuri”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bilete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
înființării publicației sunt expuse în articolul-program Început, semnat de Octav Rusu: „Nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă”. O. își propune să încurajeze creativitatea tinerimii bucovinene și să reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
ale acestor filosofi. Dacă problema adaptării modelelor culturale străine reflectă atîta acuitate, este pentru că pătrunderea în forță a acestor modele pune probleme. Două tradiții se întîlnesc într-o nouă conjunctură pentru a explica șocul pe care-1 reprezintă asimilarea romantismului de către tinerimea moldo-valahă. Una este cea care cuprinde cultura Luminilor și scrierile reprezentanților Școlii Ardelene. Cealaltă ar fi de găsit în moștenirea și circulația textelor și idealurilor Revoluției franceze. Influența Revoluției asupra cîtorva curioase spirite din spațiul moldo-valah este foarte controversată în măsura în care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
S-au găsit și oameni nevinovați printre țărani. Răscoala din 1907 se produce într-un climat politic naționalist, de ascensiune a antisemitismului. Astfel, se organizează întruniri naționaliste. La Iași, în noiembrie 1907, Partidul Naționalist îl invită pe istoricul lorga toată tinerimea școlară îi era devotată -, dă cuvîntul profesorului Cuza și cere ca străinilor să li se retragă dreptul de a face politică în România. Oamenii politici, liberali sau conservatori, sînt condamnați cu toții: divizarea lor politică i-a împiedicat să ia în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîțiva intelectuali din avangardă și studenții de origine română sînt influențați de socialismul revoluționar. La Chișinău funcționează cîteva societăți secrete, dominate de intelectuali evrei. Alexis Nour, care publică în Viața Românească în 1906 și 1907 lungi scrisori din Basarabia, constată: "Tinerimea noastră locală, ruși, evrei și moldoveni, este o formație cu caracter rus pur, o generație educată sub presiunea revoluției, asimilînd toate curentele de idei care domină universitățile din toate centrele intelectuale importante ale Rusiei. [...] Toți intelectualii Basarabiei, oricare le-ar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Crainic teoreticianul, cel care leagă din nou spiritualitatea ortodoxă de cultura națională, cruciada antisemită și respingerea liberalismului occidental, o grefă perfidă, un produs de import prin imitație, fără viitor. Convingerea și speranțele politice ale lui Crainic însuflețesc spectacolul oferit de tinerimea universitară de după război. "Calificativul creștin apare în viața universitară prima dată după război notează Crainic. Este primul contur spiritual care dă viață generației noastre." Ceva s-a schimbat însă, ceva care impune o reînnoire a tradiției: "Este adevărat că înainte de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noțiunii de sabotaj sînt lărgite, cea a tineretului depravat, adică a huliganilor, este extinsă și permite controlul tinerilor. Părinții și copiii sînt convinși că sînt bine formați. Și în vreme ce tinerii occidentali încep să se lase pradă risipei unui consum disperat, tinerimea muncitoare română muncește și este mîndră de acest lucru. Visul omogenității își găsește o aplicație concretă în politica față de minoritățile naționale și mai ales față de cea mai numeroasă dintre ele, minoritatea maghiară. După cifrele recensămîntului din februarie 1956, populația românească
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Folclor român coregrafic”, VBA, 1932, 5; Dan Simonescu, „Folclor român coregrafic”, „Epoca”, 1932, 8 iunie; D. Ciurezu, „Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]