1,438 matches
-
sa ca într-o carte fermecată. Nu știu nimic mai frumos, mai grațios și mai proaspăt decât aceste refrenuri sau pauze care întretaie povestirea rapsodului, un fel de punct de reper care separă părțile cântecului, precum acei fleuroni inserați de tipografi în cărți. Și chiar flori sunt, floricele și frunze care împodobesc poemul, unde țâșnesc ici și colo ca saschiul din stâncă. Ele alcătuiesc o minunată anluminură pe marginea cărții. Simțim pe deplin aici toate trăsăturile poeziei orale populare, aceleași pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Bucovina cuprinde un spațiu de 190 de pagini, gruparea lor facându-se în ordine strictă, alfabetică, cu datele de identificare respective, începând cu fotocopia frontispiciului și apoi cu datele esențiale ale publicației: titlurile și subtitlurile, anii de apariție, întemeietorii, susținătorii, colaboratorii, tipografii, rubricile mai importante, genurile gazetărești folosite, redarea conținutului unor articole și informații pe care autorul le-a considerat utile cititorilor, invitându-i totodată la colecții, și bine a făcut. În investigațiile făcute, ajungând în unele cazuri la concluzia că multe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
Bucovina cuprinde un spațiu de 190 de pagini, gruparea lor facându-se în ordine strictă, alfabetică, cu datele de identificare respective, începând cu fotocopia frontispiciului și apoi cu datele esențiale ale publicației: titlurile și subtitlurile, anii de apariție, întemeietorii, susținătorii, colaboratorii, tipografii, rubricile mai importante, genurile gazetărești folosite, redarea conținutului unor articole și informații pe care autorul le-a considerat utile cititorilor, invitându-i totodată la colecții, și bine a făcut. În investigațiile făcute, ajungând în unele cazuri la concluzia că multe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
legătură scandaloasă cu contele d’Archambault. -CHASLES, VICTOR-EUPHÉMION-PHILARÈTE ăChartres, 1798-Veneția, 1873). Critic literar și traducător, povestitor și poet. După absolvirea liceului „Ludovic cel Mare“, tatăl său, mare admirator al lui J.-J. Rousseau, îl obligă să facă ucenicie la un tipograf. Este închis împreună cu acest iacobin de poliția Restaurației și sunt eliberați la intervenția lui Chateaubriand. Urmează șapte ani de exil în Anglia. Revenit în Franța, publică versuri și proză, iar în 1828 împarte cu Saint Marc Girardin premiul Academiei pentru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de vot a negustorilor și industriașilor, în avantajul proprietarilor funciari. Camera este dizolvată și noi alegeri sînt fixate. Ziariștii, strînși de Thiers în biroul ziarului National, cheamă la rezistență. Instigați de tineri din societăți secrete, studenți, funcționari, muncitori, mai ales tipografi, ridică baricade în cartierele de est ale Parisului. Armata numără mai puțin de 12.000 de oameni, puțin doritori să lupte împotriva poporului care arborează drapelul tricolor. După trei zile de luptă, armata se retrage din Paris. Ziariștii de la National
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care se bucură copiii țării (5/1989, pp. 7) - sunt prezentate realizările din "epoca de aur", numărul de creșe, de gradinițe, școli etc.; este subliniată grija permanentă a statului față de copii și sprijnul acordat familiilor cu mulți copii. D.C., muncitor tipograf, București: Eu, ca muncitoare, ca mamă a mai mulți copii, mă angajez în fața partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolar Ceaușescu, să muncesc cu și mai multă dăruire pentru înflorirea țării mele, să-mi cresc și să-mi educ copiii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
comunității, legate de relația dintre oameni și pământ. Îmi revine mereu În minte un text al lui Vasile Pavelcu, din 1943, „timpul și spațiul În lumea rurală”, inclus Într-un volum, Perspective, publicat la cunoscutul Institut de Arte Grafice al tipografului ieșean Athanase Gheorghiu. Lumea rurală, scria psihologul ieșean, Înainte de a veni noul regim și colectivizarea, are o altă Înțelegere asupra spațiului, țăranul percepe pământul prin intermediul efortului necesar pentru a-l străbate, al familiarizării cu drumul, distanța, relieful. Spațiul, locul, vatra
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
navigatori se îndoiesc totuși de concluziile lui. Ideea că este vorba despre o lume nouă se răspîndește și este apărată mai ales de navigatorul florentin Amerigo Vespucci care a condus, în 1500, o expediție de explorare a Venezuelei. În 1507, tipograful german Waldseemuller, aducînd un omagiu lui Vespucci, botează noul continent "America". Cîțiva ani mai tîrziu (1513), spaniolul Balboa își dă seama că America Centrală este un istm, dincolo de care se întinde un alt ocean. Exploatînd această descoperire, portughezul Magellan caută o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al Angliei corespondează cu Erasmus, iar François I este interesat de umanism datorită surorii sale, Marguerite d'Angoulême. Acești oameni și aceste idei gravitează în jurul centrelor tipografice și a orașelor universitare: la Veneția în jurul lui Aldo Manuce, la Bâle în jurul tipografilor Amerbach și Froben, la Lyon, unde tipograful Sebastien Gryphe îi atrage pe Rabelais și pe Étienne Dolet, dar și marile universități reînsuflețite fac același lucru, ca Alcala de Henares în Spania, Padova a cărei influență se întinde în toată Europa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
I este interesat de umanism datorită surorii sale, Marguerite d'Angoulême. Acești oameni și aceste idei gravitează în jurul centrelor tipografice și a orașelor universitare: la Veneția în jurul lui Aldo Manuce, la Bâle în jurul tipografilor Amerbach și Froben, la Lyon, unde tipograful Sebastien Gryphe îi atrage pe Rabelais și pe Étienne Dolet, dar și marile universități reînsuflețite fac același lucru, ca Alcala de Henares în Spania, Padova a cărei influență se întinde în toată Europa, Louvain, unde Erasmus creează un colegiu al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a protestanților. O serie de edicte date din 1679 pînă în 1685 golesc treptat de conținut Edictul de la Nantes: protestanții sînt excluși din funcțiile de la Curte și li se ia monopolul asupra impozitelor. Li se interzic profesiunile de avocat, librar, tipograf, medic. Camerele de justiție mixte (protestanți și catolici) sînt desființate, căsătoriile mixte sînt interzise, iar copiii pot fi convertiți de la vîrsta de șapte ani fără autorizația părinților. La aceste represiuni legale se adaugă în curînd violența. După exemplul intendentului de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o formă cilindrică și servesc la promovarea spectacolelor și filmelor. Luminate noaptea și adesea rotative, spațiul din interior este adesea folosit pentru depozitarea celor necesare pentru curățenia stradală sau ca spațiu pentru toaletele și cabinele telefonice publice. Își datorează numele tipografului Gabriel Morris, care a obținut concesiunea lor în scopuri publicitare în 1868, însă au fost inventate de berlinezul Ernst Litfass și date în folosință încă din decembrie 1854, în încercarea de a combate afișajele urbane haotice (n. trad.). 89 Dominique
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o serie de cărți cu texte bilingve, cărți populare etc. Pentru citit se utilizau în special cărțile religioase, iar una din primele tipărituri destinată scopului didactic a fost Întâia învățătură pentru tineri, apărută la Râmnic în anul 1726, prin grija tipografului Ilie de la Cernavodă, textul fiind bilingv - slavon și român. Așa cum se indică în predoslovie, cartea cuprinde: ,,literele pentru învățătura copiilor, tâlcuiala celor 10 porunci (...), tâlcuiala simbolului credinței și a celor nouă fericiri, în întrebări și răspunsuri”. În carte, se apelează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tradiției ortodoxe autentic bizantine, pe care a încercat să le păzească și să le transmită neschimbate urmașilor, prin traduceri de texte patristice din greacă în slavonă, prin tipărirea și răspândirea lor în tot estul Europei, trimiterea de tiparnițe și meșteri tipografi la Târgoviște (1635) și la Iași (1642), prin scrierea „Mărturisirii Ortodoxe”, adevărat program dogmatic al spațiului comun ortodox, dar mai cu seamă prin organizarea și supravegherea Colegiului de Teologie, pe care l-a dorit a fi un gardian nebiruit al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ce se demodează repede și care cer investiții considerabile. Pe de altă parte, foarte buna organizare a meseriilor din tipografii și tradiția lor combativă au împiedicat societățile de presă să-și contopească efectivele așa cum ar fi dorit, cu cele ale tipografilor. Din aceste cauze, în toate țările rezultă un deficit tot mai mare în bugetele ziarelor, din ce în ce mai greu de acoperit prin creșterea prețului de vînzare, prin recurgerea la publicitate sau printr-o concentrare mai mare. Cu toate acestea, această criză a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
drumul Lwowului medieval, apoi al Vienei și Romei unde putea să obțină o întinsă cultură umanistă și o bogată pregătire științifică. Cel care avea să devină un "Heliade al Moldovei", un spirit renascentist inginer, arhitect, filozof, pictor, poet, profesor, diplomat, tipograf, publicist, dramaturg, prozator, poliglot a asimilat noțiuni trainice de matematică și astronomie la cursurile celebrului savant Burg (Viena), literatura, arheologia, pictura i-au fost domeniile cărora s-a dedicat cu o voință demnă de invidiat, abatele Taregi (Roma) l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Sf. Sava, școala Normală, școala [Societății] pentru învățătura poporului român, comercianții Capitalei, ceasornicarii, deputațiunea din Argeș, cofetarii, birtașii, precupeții, măcelarii, bărbierii, cizmarii, Cercul studiilor sociale, redacția Drepturile omului, loja anarhistă Mircea Rosetti, ambele cu coroane mari având panglici roșii, societatea tipografilor Gutenberg, presa, toate societățile și grupurile cu steaguri și coroane mari, trei care mari cu coroane trase de câte un cal alb și înconjurate de țărani, un preot de mir - popa Zăbavă -, carul mortuar înconjurat de lucrători tipografi. După car
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
roșii, societatea tipografilor Gutenberg, presa, toate societățile și grupurile cu steaguri și coroane mari, trei care mari cu coroane trase de câte un cal alb și înconjurate de țărani, un preot de mir - popa Zăbavă -, carul mortuar înconjurat de lucrători tipografi. După car, membrii familiei: Vintilă și Horia Rosetti, fiii defunctului, Mihail Cornea, ginerele, Dimitrie Radu Rosetti (Max în pseudonimul din presă), nepot. D-na Maria Rosetti, soția, și d-na Cornea, fiica, în trăsură, cu Nicolae Fleva, primarul Capitalei. Cortegiul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
drapele negre. Era o adevărată înmormântare națională. Am ajuns la cimitir și iată-ne în fața celei din urmă și eterne locuințe a lui C.A. Rosetti. După cererea familiei, sicriul a fost coborât de redactorii ziarului Drepturile omului, de lucrătorii tipografi, M. Minovici, vicepreședintele Societății Presei, Nicolae Romanescu din Craiova, advocatul Constantin Lecca, Grigore Dianu, redactor la Românul și alții. Corpul lui Rosetti a fost învelit în două exemplare din Românul, tipărite pe mătase albă și deasupra o cunună alcătuită din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bancher, Calea Moșilor, 70; Ghermani, Men., bancher, Calea Moșilor, 114; Ghica, prințul Dem. Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dem. Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 91; Halfon, S., bancher, str. Sf. Ioan Nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 91; Halfon, S., bancher, str. Sf. Ioan Nou, 21; Haret, Sp., profesor la Facultatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Iepurescu, V., deputat, str. Regală (Hotel Union); Ioanidè, horticultor, str. Polonă, 104; Ioanițiu (frații), librari, str. șelari, 18-20; Ionescu, Dem. [Tache], avocat, deputat, str. știrbei-Vodă, 14; Ionescu, N., deputat, str. Academiei, 41; Ionescu, Th., profesor, str. Poetului, 32; Ispirescu, P., tipograf, str. Sălciilor, 17; Isvoranu, C., rentier, Calea Grivița, 34; Isvoranu, G., proprietar, Calea Călărași (colț cu str. Sf. Vineri); Isvoranu, I., funcționar, str. Silfidelor, 4; Kalinderu, L., președinte al Consiliului de administrație al Căilor Ferate Române, administrator al Domeniilor Coroanei, str. Renașterii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bis; Szöllösy, librar, str. Franklin, 3; Tahacovici, N. șt., consilier municipal, str. Covaci, 3 bis; Tamara, G., colonel, str. Romană, 74; Tănăsescu, D., negustor, Calea Victoriei, 53 bis; Tătărăscu, artist-pictor, profesor la școala de Arte Frumoase, Calea Plevna, 19; Teclu, D., tipograf, str. Biserica Amzei, 14; Tell, Al., colonel, Calea Dorobanților, 59; Theodorescu, Dem., medic, str. Călărașilor, 13; Theodorescu, G. Dem., profesor, str. Mircea-Vodă, 29; Theodori, I.A., doctor în medicină, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Consiliului medical
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Al., medic, str. Luterană, 5; Vlădescu, Al., avocat, str. Brezoianu, 18; Voinescu, S., colonel, str. Cozma, 18; Vrăbiescu, N., avocat, str. Lipscani, 21; Vulturescu, Gr., avocat, deputat, str. Mercur, 7; 300 addenda Wachmann, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1; Weiss, tipograf, str. Puțu cu Plopi, 7; Wiest, J., profesor de muzică, str. Izvor, 8; Wiest, L., violonist, profesor la Conservator, str. Bateriilor, 11; Xenopol, N., publicist, bibliotecar la Biblioteca Națională, str. știrbei-Vodă, 30; Zalomit, profesor la Facultatea de Litere, str. Brezoianu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]