1,430 matches
-
e definită astfel după tiparul dramei expresioniste, ca artă a gestului excesiv și a cuvântului elocvent, în linia acelei poetici a țipătului care sugerează legături cu cosmicul și cu inefabilul metafizic. Pornind de la asemenea considerații, Lukács va stabili o distincție tipologică semnificativă, de natură dialectică, potrivit căreia polaritatea esență-existență configurează raportul dramă-epopee, drama desemnând "totalitatea intensivă a esențialității", pe când epopeea, "totalitatea extensivă a vieții". Relevabile numai la analiza în retortă, ca tipuri ideale, drama și epopeea s-au contaminat, de fapt
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
existența unor valori spirituale ocultate de "realitate" ("the melodramatic mode in large measure exists to locate and to articulate the moral occult"101), dar și semnalate, ca "absență" semnificativă, în forma reminiscențelor mitice inconștiente (după cum am văzut, criticul american apropie tipologic melodrama de expresionism). Astfel, dacă imaginația melodramatică are nevoie atât de document cât și de viziune ("needs both document and vision"), atunci în melodramă caracterul non-mimetic (dar "verosimil" în sens aristotelician) dat de "viziune" trebuie receptat drept ecou al conștiinței
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care (nota bene!) dezvoltau "subiectul" sau "tema" în "cicluri" mai ample (trilogii sau tetralogii). Autorul de tragedii nu "inventa" nimic sub raport epic: se mulțumea doar să prelucreze niște "subiecte" gata făcute. De aici să fi preluat Lovinescu ideea serialității tipologice și a romanului-ciclu? Foarte posibil, având în vedere admirația mărturisită față de complexitatea psiho-morală a tragediei antice, construite, în opinia sa, pe un fond de melodramă (ceea ce explică, repet, rezistența în timp și impactul unei asemenea forme străvechi de artă asupra
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
filosofii politice, chiar și atunci cînd se pretinde a fi una dintre ele, nu este caracteristică unui anumit tip de personalitate, întotdeauna aceeași, începînd de la Stirner și Neciaev. Repetarea actelor teroriste justifică, fără îndoială, încercarea de întocmire a unui clasament tipologic. Dar, în prealabil, două lucruri trebuie subliniate. Să spunem mai întîi că orice act terorist ia naștere într-un anumit context cultural, deci simbolic, care îi conferă caracteristici deosebite. Sîntem puși în situația de a distinge în perioada contemporană un
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
realitatea concretă în măsura în care obiceiurile au fost citate împreună, ca aspecte ale unuia și aceluiași ritual „de etapă” și de fertilitate. Fiecare cuprinde elemente specifice. Le distingem la Caloian după următoarele componente: a). motivul „maica bătrînă”, în unele variante, bine structurate tipologic și comune cu Miorița; b). cele două păpuși de lut, Scaloian-Scaloiță, reprezentînd bi-unitatea masculin/feminin, ca principiu vital al lumii vegetale, cînd este vorba de viață/moarte, ploaie/secetă; c). îngroparea uneia dintre păpuși (Scaloianul-Caloianul), la margine de rîu, lîngă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vie, în vremurile de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare. B. Ispita comparatistă De la Caracostea ne-am obișnuit să operăm o anume separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima ar ține de sfera comparatismului, cum a susținut autorul în lucrarea Material sud-est european și formă românească, pentru că motivul central, jertfa zidirii, ar constitui un bun cultural comun multor comunități etnice. Originalitatea se afirmă numai în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ciobanului, a ostașului) și se universalizează: mama ce-și caută fiul pierdut în urma unei întîmplări năprasnice. Suntem în măsură să definim Miorița în două moduri. Este vorba de un mod istorico-structural: sistem de texte integrate și transparente și de altul tipologic, poemă ce se caracterizează printr-o imposibilă și paradoxală îmbinare de genuri. Acestora li se poate adăuga încă o încercare de definire, dictată de statutul oralității și de mentalul colectiv: Miorița este o capodoperă ce realizează în imagini sensibile și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se știe, că omul reprezintă cea mai evoluată dintre speciile animale. S-a pus chiar întrebarea, dacă specia umană trebuie considerată drept o pluralitate de indivizi putând fi repartizați numai într-un număr discutabil de rase umane, iar această diviziune tipologică nu ar putea fi împinsă și mai departe, spre concepții filosofice autiste [Dumitrescu, 1998]. Mai cu seamă medicina - în calitate de disciplină esențialmente biologică - a resimțit acut necesitatea de a integra unitatea prin diversitate a indivizilor sănătoși și/sau bolnavi întrun sistem
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
diversitate a indivizilor sănătoși și/sau bolnavi întrun sistem logic de categorii, ori tipare biologice determinate pe baza însușirilor somato-psihice morbide dominante ale grupului. Cercetările morfologilor și ale fiziologilor au demonstrat în sens pozitiv posibilitatea unor asemenea sisteme de clasificare tipologică ale indivizilor umani. S-a constatat, că fiecare individ uman reprezintă o unitate biologică perfectă a cărei elemente și funcții se constituie în cele mai strânse și mai armonioase relații de interdependență. Nu există fenomen local fără răsunet general asupra
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
morfologice, fiziologice și psihice ale omului se substituie după anumite legi (Legile întâmplării), pe care le descoperim în toate tipologiile constituționale, temperamentale, reactive etc. De aceea, date fiind două sau trei detalii, este posibil - cu ajutorul unei suficiente cunoașteri a legilor tipologice (teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale Botez Donțu, 2004) - să se tragă concluzii cu referire la temperamentul unui individ, și, prin aceasta, să se prevadă o mare parte a reacțiilor organice și psihice ale acestuia în viitor. Medicina cunoaște nu numai unul
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
la temperamentul unui individ, și, prin aceasta, să se prevadă o mare parte a reacțiilor organice și psihice ale acestuia în viitor. Medicina cunoaște nu numai unul, ci numeroase asemenea sisteme de inițiere biologică a indivizilor, sisteme coerente de clasificare tipologică fiecare ținând seama de un alt criteriu de diferențiere. Iată, principala clasificare alopatică (antipatică), valabilă și pentru medicina alternativă practicată frecvent diagnostic prin intermediul terapiilor complementare, tipologia constituțională (hippocratică): sangvinică colerică melancolică flegmatică Toate sistemele de tipologie umană laolaltă și fiecare
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
însuși: nu există atom în componența arhitecturii unei ființe vii sau agent catalitic - în cantitate uneori minimă dar de o înaltă valoare funcțională, care să nu figureze în Tabelul periodic al elementelor [Lupașcu, 1982] . În medicină, oricare dintre aceste sisteme tipologice se poate arăta util, dacă sunt adoptate ca bază a activității medicale teoretice și/sau practice, cu condiția de a fi temeinic cunoscute și consecvent aplicate. Pe câtă vreme clasificarea medicală tipologică s a transformat sub influența tehnologiilor medicale de vârf într-
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
al elementelor [Lupașcu, 1982] . În medicină, oricare dintre aceste sisteme tipologice se poate arăta util, dacă sunt adoptate ca bază a activității medicale teoretice și/sau practice, cu condiția de a fi temeinic cunoscute și consecvent aplicate. Pe câtă vreme clasificarea medicală tipologică s a transformat sub influența tehnologiilor medicale de vârf într-o funcție mai mult teoretico speculativă, lipsită de aproape orice valoare practică, medicina alopatică actuală a devenit o producătoare de diagnostice, fără o acoperire reală în terapii eficiente focalizate. În
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
mult teoretico speculativă, lipsită de aproape orice valoare practică, medicina alopatică actuală a devenit o producătoare de diagnostice, fără o acoperire reală în terapii eficiente focalizate. În medicina alternativă dimpotrivă, aceasta constituie însăși osatura doctrinară și clinică. Posibilitatea de clasificare tipologică a indivizilor, pe baza însușirilor lor fiziologice fundamentale, deși există și în alopatie, nu-și descoperă adevăratul domeniu, decât înăuntrul medicinei alternative, care este medicina prin excelență a individualizării, adică a bolnavilor și nu a bolilor sau mai onest exprimat
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
eludat. Nu redăm decît o parte, destul de limitată, a unei analize lungi despre fiecare dintre clase și despre legăturile lor cu reprezentarea actului alimentar. Alte studii, precum cel al reprezentării "mîncatului bine", care expune opt clase omogene, sau cel, mai tipologic, al comportamentelor alimentare ale francezilor, completează acest demers. Abordările obiectivării își propun să aleagă ceea ce Lahlou califică drept "paradigmă de bază", iar Milgram și Jodelet, Doise, Clémence numesc "hartă mintală comună" (Clémence et al., in Guimelli, 1994, p. 121). Nu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
filme gore sau fantastice, spiritism, povești despre vampiri, deghizări), pa-siune pentru straniu și paranormal, amestec de explicații științifice și oculte sau de experiențe extreme; oscialții de delir paranoiac și schizofrenic pentru "explicarea" nefericirii sau a norocului. Acest tip de schemă tipologică poate fi produsă, oricare ar fi credința cercetătorului în raport cu vrăjitorie. Ceea ce contează, înainte de toate, este formalizarea acestui sistem printr-un ritual, în care trebuie să fie cel puțin doi ca să "meargă". Jeanne Favret-Saada, citată foarte des pentru observațiile sale participative
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
punctul maxim. În schema de mai jos, se poate observa faptul că acest tip de agresiune constă în cufundarea în pozitivitatea (sau fragilitatea sau suficiența) unui individ oarecare. Aviditatea sau gelozia fundamentală a vrăjitorului este esențială. Pe planul vizibilului și tipologicului, domeniul celui vrăjit este cel investit. La nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și funcția miturilor 98, Eliade conturează în repetate rânduri caracterul exemplar al cosmogoniei, pe care o prezintă ca pe un "model arhetipal pentru toate creațiile, pe orice plan s-ar desfășura ele: biologic, psihologic, spiritual"99. La fel, sintetizând schema tipologică a miturilor cosmogonice, Kernbach identifică două clase 100 majore ale acestora, pe care le împarte în funcție de credințele relaționate la modul în care a fost creată lumea. Astfel, el face referire la "facerea lumii dintru început, ex nihilo"101, respectiv la
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
răsăritene din veacul al XVII-lea - Nicolae Milescu Spătarul. Om de cultură, erudit, diplomat abil, peregrin neobosit, poliglot desăvârșit, contemporan cu cronicarul Miron Costin, dar superior acestuia ca erudiție, Nicolae Milescu poate fi considerat primul „uomo universale” de la noi, deschizând tipologic o serie celebră de spirite enciclopedice care mai cuprinde nume precum: Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga, George Călinescu. Locul însemnat în istoria culturii românești i a fost asigurat de lucrarea „Jurnal de călătorie în China” , scrisă în urma călătoriei
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
caracteristicile particulare ale unui obiect pot fi descrise în cadrul categoriei din care face parte sau căreia, contrar așteptărilor noastre, este posibil să nu-i aparțină. Printre altele, trebuie subliniat că în abordarea mea am selectat, în exemplele date, atît aspecte tipologice, cît și anumite texte. Oricum, tipologiile sînt, de cele mai multe ori, tratate în mod implicit: cînd se afirmă că un anumit text arată "o viziune atît de originală asupra societății", atunci se poate deduce că o anumită perspectivă asupra societății stă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o expresie a stilului specific activității produse În procesul de muncă. Cu ajutorul unui chestionar I. Streleaiu (1972) a efectuat o diagnosticare a profesorilor de educație fizică după capacitatea de efort și mobilitatea proceselor nervoase. Rezultatele studiului au identificat trei grupe tipologice: mobilitate ridicată, inerție puternică, slab. Comparând particularitățile stabile identificate ale activității profesorilor cu mari competențe pedagogice cu tipul sistemului nervos, Z. N. Veatkina (1997) a remarcat că gradul de manifestare și dominare a componentelor structurale de activitate la persoane cu
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
și sunt datorită unor combinații de proprietăți ale sistemului nervos. În funcție de rolul de conducere ale componentelor de dezvoltare, organizatorice sau comunicative ale activității precum și de raportul dintre activitățile teoretice și practice au fost Împărțite În trei stiluri, condiționate de proprietățile tipologice ale sistemului nervos: organizatoric-comunicative, constructiv organizatorice, constructiv comunicative. Stilul organizatoric-comunicativ specific pedagogilor de tip puternic, cu mobilitate ridicată a sistemului nervos. Caracteristicile sale de bază sunt: plan scurt și concis, lecții conturate schematic; viteza și claritatea organizării grupelor la Începutul
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotica, societate, cultura, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu • Omul Biblic. Schița tipologica, Viorica S. Constantinescu, Mihai Capșa, Irina Hăilă, Livia Iacob 1 Manuel Castells, The Internet Galaxy. Reflections on the Internet, Business and Society, Oxford University Press, 2002, p. 1. 2 În toate lucrările de referință în domeniul Internetului, Internetul se ortografiază
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
harta de mai jos (Pl. 1), unde observăm că, din 50 de așezări identificate, 43 sunt situate pe prima terasă, în timp ce opt așezări ocupă o poziție mult mai expusă, aflată în lunca râului. Deși, după cum am văzut deja, conform principiilor tipologice uzitate în prezent, aceste așezări sunt incluse într-o singură categorie, cea a așezărilor joase, în cele urmează, prin analiza condițiilor de mediu specifice, vom încerca să trasăm caracteristicile generale ale acestora, în funcție de situarea geografică. O primă problemă este ridicată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a capta material sedimentar, are loc apariția procesului de eroziune care are drept rezultat scăderea totală sau parțială a nivelului albiei majore, în acest din urmă caz, apărând o nouă terasă (BROWN 2001, 33). Având în vedere faptul că încadrarea tipologică pe baza formelor de relief a așezărilor cucuteniene este făcută, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, de către arheologi și nu de către geomorfologi, vedem cum, de la început, acest tip de ordonare și definire a așezărilor preistorice este marcat de un grad mare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]