2,089 matches
-
Dimineața”, 1993, 7 octombrie; Horia Florian Popescu, „Trădarea intelectualilor” și „România în timpul primului război cultural”, „22”, 1994, 43; Valeriu Cristea, Rezistență și cedare, CC, 1994, 9-11; Eugen Simion, Cultură și politică, L, 1994, 10-11; Virgil Nemoianu, Umanismul cultural și mecanismul tiraniei, RL, 1995, 18; Gheorghe Grigurcu, Anul 1954, RL, 1997, 6; Dan C. Mihăilescu, Călătorie cu biblioplanul, „22”, 1997, 367, 370; Nicolae Manolescu, După o jumătate de veac, RL, 1998, 6; Simion, Fragmente, I, 250-271; Alex. Ștefănescu, Cimitirul vesel al literaturii
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
De o deosebită importanță pentru igiena mintală este analiza modului de comportament al individului în cursul bolii. Pe plan psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay și P. Pichet): îngustarea universului; egocentrism; o atitudine alcătuită atât din tiranie, cât și dintr-o stare de dependență. Toate aceste aspecte pot fi sintetizate în câteva tipuri principale, reprezentate de dependență, evaziune și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală este reprezentată de faptul că, datorită bolii sale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nedorit, al copilului adoptat sau vitreg, dar ea poate fi și diferențiată în mod preferențial, orientată fie către fiu, fie către fiică; e) ura paternă; sentimentul patern este mult mai instabil decât cel matern; ura paternă se manifestă prin ostilitate, tiranie, răceală, dominanță, ironizare, impresia că dragostea soției sale pentru el este reorientată către copii, invidia; f) ura filială reprezintă clasica rivalitate „fiu/tată”, așa cum apare ea în motivele mitologice „Zeus-Saturn” și mai cu seamă „Laios-Oedip”; este de fapt vorba de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
terapeutice și stabilirea unor relații pozitive de comunicare-colaborare între medic și bolnav în scopul rezolvării suferinței. Din punct de vedere psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay, P. Pichot): îngustarea sferei umanului; egocentrism; o atitudine ambivalentă de tiranie și dependență. Toate acestea traduc instalarea unui comportament de tip regresiv al persoanei umane în condițiile apariției și evoluției clinice a unei boli. Aceste aspecte se vor reflecta în ceea ce privește dispoziția afectivă, dar și în comportamentul individului în cursul evoluției bolii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Erijat În corifeu ad-hoc al unei majorități ostile guvernului Kogălniceanu, Boerescu polemiza printr-un discurs specific conservatorilor: dihotomia dintre „partea inteligentă a națiunii”, reprezentată de proprietari și „masa brută” având ca apanaj „forța numărului”, „pasiunile maselor” ipostaziate În „instrument al tiraniei” și, nu În ultimul rând, susținerea acuzațiilor de „comunism” și „socialism” adresate proiectului guvernamental arată o metamorfoză clară. Aici poate fi identificat cel mai semnificativ precedent al opțiunii lui Boerescu de la Începutul domniei lui Carol I: apropierea de grupările „dreptei
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
că e ospătat cu salmi de sitar, dar de fapt i se servește cioară gătită după faimoasa rețetă franțuzească de preparare a vânatului cu pene. Mai dezvoltată, cea de-a treia secțiune, Evocări, propriu-zis memorialistică, unde nu se mai simte tirania modelului, ar fi fost realmente interesantă, mai ales datorită caracterului documentar. Apropiat al grupării „Vieții românești” din perioada ieșeană, U. surprinde nuanțat atmosfera boemă de la Academia liberă, adăpostită într-o încăpere din faimoasa băcănie a lui Samoilă, sau ambianța de la
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
postfațat Jurnalul unei ființe greu de mulțumit de Jeni Acterian, 1991) au trecut poezia în planul secund. Cartea despre Emil Botta era una spectaculoasă, într-un stil inflamat, participativ, artist, mai rar întâlnit în critica anilor ’80, unde dominau rigorile, tirania verdictului și teoriile scientiste, în dauna esteticii calofil-emoționale. Ce e drept, însăși poezia lui Emil Botta era o suculentă invitație la baroc, la ambiguitate, la extaze, ratări, alcooluri ludic folclorizante, la histrionism, bufonade tragice, lirică a rolurilor și ipostazierilor, la
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Acei atinși de mine”. „Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului prin ipocrizia și viclenia „guvernurilor” de „demagoghi” organizarea perfectă existentă în natură, la albine, la castori. În ciuda pasajelor aride, textul are intensitate atât prin crezul iluminist, de negare a tiraniei și de aspirații melioriste, cât mai ales prin viziunea participării omului la eternitatea spiritului. Tonul liturgic, versul gnomic imprimă versurilor solemnitate. Un capitol important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge decăderea românilor, „fii de ai
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
despotism, străbătută de un grandios patos justițiar îndreptat împotriva „cumplitei tiranii” și de visul libertății robilor care „își rup fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!” La unire („Uniți în dragoste aveți/Voi, orice biruință”) îndeamnă Marșul românesc, compus la reînființarea miliției naționale. Baladele lui V. închipuie, pe tipare folclorice și prin reminiscențe din Bürger ori
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
ca și țesătura textelor din Orașele dragostei (1967), volumul lui reprezentativ, sunt predominant lirice - Pe portativele anotimpurilor, Focuri în nopțile Parângului, Cuibul de rață sălbatecă -, mesajul este subminat de un tezism accentuat. Câteva notații referitoare la tainele copilăriei ies de sub tirania ideologiei, fiind reușite (o mamă explică unui băiat că munții cresc pentru că sunt aidoma copiilor etc.), ca și descripția unor peisaje de natură. Elogiul realizărilor socialiste se regăsește în Triunghiul apelor (1978), carte dedicată satelor oltenești. S-a observat că
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
copleșit de soluțiile revoluționare ce contravin ordinii divine prestabilite, condamnând răzvrătirea și pe „apostați”. Deși dezaprobă instalarea la Cotroceni a „Domnului Tudor”, el e fascinat de personalitatea aceluia pe care „cărbunele ce-l avea ascuns în inimă” îl ridicase împotriva tiraniei, realizând un portret bine intuit psihologic. Anul 1821 este, în viziunea cronicarului, însoțit de devastări apocaliptice provocate de oamenii lui Alexandru Ipsilanti, ce jefuiesc țara, distrug bibliotecile boierilor, răspândesc diversiunea și îl ucid „cu ficleșug” pe Tudor Vladimirescu. O alegorie
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
de boală. Din punct de vedere psihologic boala se caracterizează prin trei elemente principale și anume: a) îngustarea universului intereselor și acțiunilor bolnavului; b) egocentrism, cu centrarea intereselor asupra propriei sale persoane; c) o atitudine particulară în care se combină tirania cu starea de dependență. Să dezvoltăm, în continuare, aceste aspecte. Dependența de boală Bolnavul este o persoană slabă care are nevoie să fie ajutat. Medicul este persoana care ocupă un loc central în asistența bolnavului. Acest motiv dezvoltă o stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmăresc „reforma” societății, a moravurilor etc. Tipurile de reformatori paranoici se prezintă sub o largă paletă de variante, așa cum se poate vedea în continuare. a) Reformatorul social se prezintă sub forma a trei tipuri speciale, veritabile „imagini clinico-sociale”: regicidul (justițiarul tiraniei), anarhistul (distrugătorul ordinii sociale) și utopistul (cel care încearcă să edifice o nouă ordine socială). Să-i analizăm mai pe larg pe fiecare dintre aceștia. Regicizii sunt persoane fanatice care comit atentate asupra unor personaje importante din societate (regi, miniștri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu o majoritate de 60 de voturi. Lui Socrate i s-au adus trei acuzații: ateism, introducerea unor zei noi în cetate și coruperea tineretului. Acuzatorii erau: Anytos, un important politician și adversar al lui Socrate care participase la răsturnarea tiraniei „Celor 30” (în rândul cărora fuseseră mai mulți discipoli socratici); Meletos, un tânăr poet tragedian, se pare, netalentat și adesea ironizat de Socrate; și un anume Lykon, orator cu oarece renume. Cei trei acuzatori au procedat astfel în virtutea instituției sicofanților
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înlăturat democrația ateniană, în anii 403-404 î.Hr., printr-o lovitură de stat prilejuită de dezastrul războiului peloponesiac. Odată renăscută, democrația trece la represalii, asumându-și chiar responsabilitatea morții lui Socrate (399 î.Hr.), prieten al mai multor tineri „colaboraționiști” din timpul tiraniei „Celor 30”. Urmează marile „nenorociri syracuzane” ale lui Platon, care au început în 396 î.Hr. Încercarea de a schimba regimul politic al Siciliei cu ajutorul tiranului Dionysios cel Bătrân s-a încheiat catastrofal. La fel și următoarele două încercări întreprinse pe lângă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un „sunet de trompetă” precum Fama - este o chemare adresată tuturor savanților Europei să se adune atunci când „trâmbița Ordinului va suna cu toată puterea” pentru a rosti cu glas tare „ceea ce acum se rostește numai în șoaptă”. Anume ce? Înlăturarea tiraniei papale și instaurarea domniei Științei Adevărate - cea bazată pe principiile rozicruciene. Confessio îndeamnă erudiții să recitească atent Sfânta Biblie. Vor descoperi că acolo „fiecare literă sau semn” îndeamnă la cercetare științifică. Sfânta Scriptură îndeamnă, de asemenea, la cunoașterea filosofiei. Iar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile, supunându-se până la sfârșitul experimentului. Incapabili să se revolte contra tiraniei experimentatorului (acesta îi trata cu impulsuri electrice), subiecții lui Milgram se explicau apoi: nu credeam că e posibil să refuzi, făceam ce mi s-a cerut. Ei își declinau astfel orice responsabilitate. Milgram explică: supunerea la autoritate este mecanismul psihologic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inclusiv în societățile democratice, o proporție importantă de bărbați și femei care detestă libertatea - și, în consecință, adevărul” (Revel, 1998, p. 232). Urmează că „aspirația de a trăi într-un sistem tiranic, fie pentru a participa personal la exercițiul acestei tiranii, fie - mai straniu - pentru a o suporta, este o cauză distrugătoare fără de care ar rămâne inexplicabile apariția și durata regimurilor totalitare în țările cele mai civilizate, cum ar fi Germania, Italia sau Rusia la începutul secolului XX” (Revel, 1998). III
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
coadă, cu speranța nesigură de a cumpăra un aliment pe care nu îl doreau și care, adeseori, se dovedea de nemâncat... Acumulate de-a lungul anilor, umilirile, oboseala, obsesiile, incertitudinile care impregnau acest mod de viață au hrănit furia împotriva tiraniei ce le generase”. Cartea lui Câmpeanu, o adevărată monografie a cozii, analizând relațiile endogene (concurența, de-ierarhizarea, relațiile normative) și pe cele exogene (cumpărarea, schimburile subsecvente, raționalizarea spontană), precum și relația dintre timpul cozii și efectele sale, poate fi consultată ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rândurile” contribuie la ambele, numai că în categorii socioprofesionale diferite, pentru identificarea cărora sunt necesare investigații suplimentare. Așadar, aș adăuga proliferarea cozilor printre celelalte fenomene pe care Daniel Chirot le nominalizează la cauza morală a prăbușirii regimurilor: birocratizarea excesivă, răspândirea tiraniei mărunte, creșterea capitalului educațional, crearea instituțiilor sociale alternative ș.a., care privilegiază dezgustul față de sistem. Prin aceasta nu subscriu necondiționat la considerarea cauzei morale ca fiind cea mai importantă în declinul acestor regimuri și nici la rolul decisiv al intelectualilor/artiștilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
condiționată de doi factori: presiunea exteriorului, frustrarea impusă de mediu, și motivația internă, spirituală. Să nu crezi acum că mă gândesc la ceva divin - e vorba despre o banalitate, comoditatea sau economia efortului spre care tindem. De multe ori doar tirania unor „conducători” ne-a scos din așa-zisa sălbăticie și a „forțat” evoluția. Până la apariția acestora, favorizată și de evoluția limbajului, omul primitiv a spart cu îndărătnicie pietre peste un milion de ani, bătând pasul pe loc, însă de la lansarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
proza lui V. raportându-se mai degrabă, deși parțial o premerge, la Moromeții lui Marin Preda și la unele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu și Pavel Dan. Memorabile sunt certurile pentru pământ (pentru avere în general) din sânul familiei, precum și tirania „Moșului” asupra copiilor. De altfel, „Moșul” și „Buna”, creionați după chipul real al bunicilor din Ogra ai scriitorului, cu delicatețea și sensibilitatea ivite din dragostea pe care le-o păstra, dar și cu privirea rece, a observatorului imparțial, sunt, poate
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
a fost unul dintre organele de presă ale revoluției muntene de la 1848. Pe frontispiciu figura deviza revoluției franceze, „Libertate, egalitate, fraternitate”, înlocuită ulterior cu dictonul latinesc Vox populi, vox dei. Ținta publicației, afirmată în articolul-program, era sprijinirea drepturilor poporului „în contra tiraniei” și unirea Principatelor. Cu o orientare sobră și consecvent revoluționară, exprimând în primul rând idealurile lui Bălcescu, P.s. a dezbătut ideile și problemele imediate ale revoluției de pe o poziție democrată: a protestat împotriva amestecului puterilor străine în treburile țării, a
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
sacrifică pentru prieteni, intrând la închisoare, și peregrinează prin lume, jucând la ruletă și făcând asasinate, fete provinciale devenind vamp și întâlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. G. CĂLINESCU SCRIERI: Scrisorile unui răzeș, București, 1922; Drumul cu plopi, București, 1924; Omul din vis, Craiova, 1925; Aranca, știma lacurilor, București, 1927; Întunecare, I, București, 1927, II, Craiova, 1928; Somnul, București, 1927; Carnet de vară, Craiova, 1928; Omul
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
repetate rânduri că e un bun cunoscător al metodelor mai noi -, ci dintr-o incompatibilitate structurală. De pildă, în articolul Critica de poezie, ce deschide volumul Semnele realului, își declară adeziunea la „profilul de autor”, pe care îl contrapune atât tiraniei metodelor în vogă, cât și taxinomiilor abstracte: „câți autori, atâtea formule”. Și Textul și realitatea (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) ori Obsesia credibilității (1996) vor fi tot culegeri de cronici care ambiționează să dea „un tablou echilibrat și
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]