2,438 matches
-
și pentru Bălți, un oraș rusificat, unde singurele oaze de românism sunt Universitatea „A. Russo” și Teatrul „V. Alecsandri”), ai impresia că ai coborât în timp cu vreo 15 ani, în plină epocă a socialismului multilateral dezvoltat. Denumirea străzilor și titulatura instituțiilor este sovietică, iar în piețe tronează monumente impunătoare ale lui V.I. Lenin, ale conducătorilor proletariatului mondial K. Marx și F. Engels, ale ostașilor sovietici eliberatori. În școli se studiază „Istoria U.R.S.S.”, iar la Palatul pionierilor un cor de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și îți poți formula o atitudine fermă în ceea ce îi privește, poți adopta un comportament corespunzător. Mai greu a fost cu echipele conduse de Snegur și Lucinschi, garnituri lașe, trădătoare, puse pe căpătuit, camuflate în mod cinic și fraudulos sub titulaturi democratice... În vizitele pe care le-am făcut în ultimii ani prin câteva capitale occidentale, am avut prilejul să adresez această întrebare unor interlocutori bine informați, funcționari de stat și jurnaliști de la importante structuri media: de ce nu a fost atrasă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și, cu voia dvs., subsemnatul) împreună cu mereu tânărul Spiridon Vangheli și regizorul de film Alecu Deleu au fost invitați la Literarisches Colloquium Berlin (director de program - Ulrich Janetzki), ca să participe la niște lecturi cu public sub genericul „Vocile literaturii moldovenești”. Titulatura dată manifestării de către colegii noștri germani, să recunoaștem, e ușor amatoristică, dar să nu pretindem unor străini o prea mare precizie în formulare și o cunoaștere a nuanțelor, când confuzia e întreținută cu bună știință chiar la noi acasă. De
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
existat, după opinia mea, și o greșeală a conducerii USR, care nu a coordonat punctele din program cu Uniunea de la Chișinău la o etapă când se mâi puteau opera modificări. Încercarea de a discuta literatură, așa cum îndemna de fapt și titulatura colocviului, a lunecat în dezbateri privind diferențele de mentalitate, gradul de implicare politică a scriitorului, formele și cantitățile de patriotism necesare acestuia pentru a se face util societății. Aici au ieșit din nou în prim-plan diferențele de formație și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
societatea noastră de după 1990 au bulversat serios scriitorul basarabean, care nici acum nu-și poate regăsi un regim creator normal, după șapte ani de libertate a creației (din cei peste 300 de membri ai Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova își onorează titulatura - adică scriu și publică - doar vreo 40-50), trebuie să consemnăm și un alt fenomen care vizează în mod nemijlocit procesul nostru literar, și anume dispariția cvasi-totală a traducătorilor de carte. Destul de numeroși, zgomotoși și influenți până la destrămarea U.R.S.S.-ului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
deveni cu adevărat o mascotă a instituției scriitoricești, care va dobândi, astfel, o faimă pe care cărțile voioșilor convivi nu i-ar fi procurat-o niciodată... În cadrul aceluiași Consiliu, dl academician Mihai Cimpoi, Președintele Uniunii, a anunțat că renunță la titulatura vicepreședinților (sună amenințător?!), creând în schimb două departamente. Dl Arcadie Suceveanu va dirigui creația, iar dl Ion Ciocanu, cu rezultate manageriale excelente în trecut (vezi „performanțele” sale din perioada când a condus editura Hyperion) va conduce departamentul economic. Consilier principal
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care nu au o explicație logică. Din păcate, nu este singurul fenomen inexplicabil de la noi, un loc unde una dintre certitudini sună astfel; emisiunile TVM (televiziunii publice moldovenești) sunt irespirabile, o rușine subvenționată din banii noștri. Iulie, 1997 Fără o titulatură mobilizatoare, ca în anii trecuți, când totul era situat sub imperativul „sincronizării, integrării și înfrățirii”, Simpozionul Literar Chișinău-București, desfășurat în zilele de 7-14 iulie curent, a fost un eveniment cultural care a găzduit dezbateri vii și interesante, uneori chiar foarte
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fatalitate, o componentă filozofică a oricărei Încercări de a ține un jurnal. Firește, sensul minor, colateral aproape, al termenului conotează spațiul limitat al existenței private: familia, prietenii, cercul cunoștințelor. Însă o astfel de definiție e departe de a motiva pompos-imprecisa titulatură de „jurnal intim”. Ar Însemna să rămânem la nivelul simplei factologii și al exteriorității Întâmplărilor. Mai corect ar fi să spunem că intimitatea este sinteza unor stări indecise, o coborâre În necunoscutul propriei sensibilități. Sondarea intimului are, Însă, fie și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de tine și de alții a devenit, Încetul cu Încetul, dacă nu scopul, În orice caz natura inevitabilă a intimității. „Jurnalul numai pentru mine” al lui Tolstoi e un exemplu aproape tautologic al unei serii comportamentale mult mai ample. Diversele titulaturi care, prin exhibare excesivă mai degrabă escamotează cuvântul intim, punându-l Între niște paranteze pline de sensuri și subtexte, vorbesc, la modul psihanalitic, despre raporturile inconștiente ale scriitorului cu textul său și, mai ales, cu acea componentă indefinibilă numită confesiune
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
reflecțiile teoretice alterează, relativizează naivitatea presupusă a jurnalului. Intrate Într-o concurență neloială, obligate să se plieze unei materii care, În general, nu are nimic de-a face nici cu intimitatea și nici cu confesivul, jurnalele se cantonează Într-o titulatură determinată de elementul temporal. Temporalitatea exercită un fel de lectură indirectă a biograficului și, prin urmare, a autorului. Sechestrat Între două date - ziua de ieri și ziua de mâine -, autorul este prizonierul unui azi ipotetic, pe care i se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
critica istoriografică a reacționat la noua provocare oferind observații atente asupra unor posibile deficiențe: abordările evazioniste, terapeutice sau vindicative 24, monologurile insuficient documentate sau reașezările oportuniste, de complezență, în umbra unei idei generoase dar imprecise 25. Unii au identificat sub titulatura memoriei o nouă industrie de succes sau, altfel spus, reambalarea celei mai vandabile oferte a istoricilor 26: ea ne-a invadat viața prin intermediul muzeelor, filmelor, reclamelor, discursurilor politice, a jocurilor "pe calculator" ori a legislațiilor. S-a spus chiar că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cronologică, focalizată asupra anilor 1475-1476. Ca variațiune, "începutul domniei" era mai puțin legat de Vlad Țepeș și mai mult de sprijinul partizanilor din Moldova, cei care aduceau apoi lui Ștefan "adeziunea" întregii țări, "adică a Marii Adunări (s.n. C.M.)"82: titulatură mai potrivită în timpul comunismului, decât în Evul Mediu. Expunerea "politicii interne" a devenit aici o miză categoric mai importantă decât în manualul de școală primară. Dar nu Ștefan a fost, în realitate, vizat în acest decupaj, ci "puterea centrală", în jurul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
indiferent de titlul său. Cărțile școlare de religie creștin-ortodoxă, apărute după o întrerupere de peste cinci decenii când studiul lor a fost permis doar în seminariile teologice au accentuat opțiunea militant hagiografică, inventariind insistent ctitoriile domnitorului 161. În astfel de lucrări, titulatura completă diferă de aceea obișnuită în lecțiile de istorie. La ora de religie elevii învață despre "Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt". Este același personaj despre care au aflat și în orele de istorie, de literatură sau de geografie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cultivă încă, după rețete mai vechi sau mai noi, legate de calendarul patrimonial și politic al momentului. Capitolul II În căutarea faptului memorabil II.1. După 1989: evidențe, omisiuni, confuzii Căderea regimului comunist a fost însoțită de înlăturarea simbolurilor sale. Titulatura statului, imnul, steagul, stema, ziua națională, toate au fost mai întâi contestate spontan, schimbările permanetizându-se apoi prin acte normative. Alegerea noii zile naționale a oscilat între unele date-cheie ale istoriei anterioare regimului comunist și o eventuală glorificare a momentului când
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-a C (majoritatea nu au semnat) și 7 elevi din clasa a XII-a D. În mod evident, ei au reacționat grăbit și sumar. Ultima întrebare a vizat doar clasele de liceu, invitând indirect la o atitudine critică față de această titulatură. Dar elevii par să fi acceptat mai ușor decât profesorii lor sanctificarea voievodului, fără să îi acorde prea multă atenție. Ca întotdeauna, au existat 2-3 care au refuzat să ia în serios întrebările, parodiind imaginea domnitorului prin integrarea lui în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
210-211. 332 Ibidem, p. 212. 333 Idem, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, 1985, pp. 122-129. 334 Ibidem, p. 186. 335 Idem, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989, p. 120. Titulatura supralicita o sugestie de continuitate mecanică între actul plebiscitar al unirii și cel al "democrației populare" postbelice, care desființase Parlamentul înventând, în schimb, o așa-zisă Adunare Națională, pur decorativă. 336 Mihail Roller (redactor responsabil), Gh. I. Georgescu, Vasile Maciu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
culturale neobișnuite, având drept finalitate scoaterea sub titluri noi a unor subiecte clasicizate. Desigur, un punct nodal al discuției se va opri asupra fenomenul postmodernității. Atentă la clar-obscurul literarității textelor supuse discuției, Livia Iacob sesizează o trăsătură incontestabilă a postmodernismului (titulatură nu întotdeauna acceptată în sensurile ei): aceea de a indica o închidere, ceea este ulterior unei structuri. Urmărind autori precum Italo Calvino, Umberto Eco, Michel Tournier în "Parodii romanești ale secolului XX: de la practicile novatoare la teoriile postmoderne", ea analizează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dublu unghi de vedere, ca opere polemice și creații valide în câmpul literaturii fac parte din girul pe care cititorul împătimit trebuie să-l acorde parodiilor. În caz contrar, parodia nu este descoperită, opera respectivă neputând fi pusă sub aceasta titulatură. "De vreme ce parodia nu este descoperită, semnificația operei se schimbă (...), dar și parodia al cărei element principal rezidă în particularități stilistice rupte de cel de-al doilea plan (care poate fi pur și simplu uitat) pierde în mod firesc caracterul de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care va face epocă în istoria culturii europene. Romanul cavaleresc și eposul medieval sunt tratate într-o manieră apropiată de cea populară. Personajele istorice suferă o diminutio capitis care le scade din grandoare și le supune unei tratări comune"212. Titulatura de epos este pe deplin justificabilă dacă ne gândim la fidelitatea cu care aceste poeme și-au urmat modelul narativ. "Termenul slujește pentru a desemna acele moduri de narațiune, în versuri sau în proză, unde vigoarea și suflul inspirației artistice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-i drept prozaică, a "autenticului". Șabloanele de gândire și expresie ale paradigmei literare de pretutindeni, denunțate parodic de scriitorul român, vor fi însă prezente pretutindeni și oricând. Numit de Eugen Ionescu un "profet al revoltei literare universale", Urmuz își merită titulatura, dar cu o precizare: revolta sa, așa cum reiese ea din texte, nu din mărturiile diverșilor apropiați, nu e una organic distructivă, în ciuda înclinației spre maladiv de care a fost acuzat, ci una esențialmente constructivă. Căci atît Pîlnia și Stamate, Ismaïl
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și, pe de altă parte, în poemul eroi-comic al lui Ludovico Ariosto, pe care Italo Calvino îl cunoștea foarte bine întrucât îngrijise și prefațase o ediție de lux a acestuia. O precizare: Orlando furiosul (căruia unele traduceri românești îi revendică titulatura de Orlando nebunul) este un poem ce reia acțiunea exact din punctul în care o abandonase Boiardo, dar introduce și modificări precum episodul nebuniei lui Orlando și cel al călătoriei în Lună. Romanul comico-fantastic353 al lui Italo Calvino, gustat din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
semnăturile miniștrilor de Externe ale celor două state totalitare, nazist și comunisto-bolșevic, această înțelegere mai este cunoscută și sub numele de Pactul Ribbentrop - Molotov, care, de fapt, a fost detonatorul marelui conflict armat dezlănțuit imediat după semnarea lui. Cunoscut cu titulatura oficială de „Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”, prin conținutul articolelor și paragrafelor sale trebuia să excludă absolut orice conflict armat între părți. Intrarea lui în vigoare s-a făcut conform înțelegerilor stipulate între parteneri, precizate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la S.S.I. de la Ministerul Apărării Naționale. Șeful acestui subbirou avea rangul ierarhic de director în cadrul Serviciului. Biroul 3 Foto identificare era condus de un șef de birou propriu-zis și avea rang de serviciu. Din acest motiv, era cunoscut și sub titulatura de Serviciul de Identificare. Acest birou executa lucrările fotografice, asigura expertizele grafice, ca și analizele chimice solicitate de tratarea specifică a corespondenței secrete. Datorită specificului său accentuat tehnic, Biroul Foto identificare era la rândul său compartimentat în: - Biroul expertizelor; - Laboratorul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
comanda directă a șefului Serviciului Secret de Informații. Biroul Filajul Corespondenței intercepta corespondența care prezenta riscuri potențiale la adresa siguranței naționale. Încadrarea acestui birou era asigurată cu translatori, având studii superioare și medii. a) Grupa I Contrainformații, după cum rezultă din însăși titulatura ei, avea ca principale obiective: - identificarea agenturilor străine și a rezidenților acestora; - stabilirea acoperirilor sub care acționau împotriva României, atât în interiorul, cât și în afara granițelor; - urmărirea și deconspirarea agenturilor; - prevenirea scurgerilor de informații și date secrete de stat și de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acceptă decît în parte fenomenul partizan. Într-adevăr, evoluția organizațiilor politice demonstrează azi că în categoria "partide de masă" intră nu numai partidele comuniste și social-democrate, ci și cele creștin-democrate, regionaliste și agrariene. Este oare rezonabil să refuzi conservatorilor britanici titulatura de "partid de masă" atunci cînd numără mai multe milioane de membri și duc o activitate militantă? Astăzi, politicienii tind să se ralieze unor categorii ca: "partid attrape-tout"1 sau "partid de alegători", care cuprind majoritatea covîrșitoare a partidelor politice
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]