1,191 matches
-
bază cuvântul ca ,,simbol al simbolurilor”, ci imagini idei; fiecărui obiect, fenomen, îi corespunde un semn; din punct de vedere gramatical: substantivul nu are număr, gen, caz, iar verbul nu se conjugă; uneori propoziția nu are verb, nu există flexiune, topica propozițiilor este mult diferită de cea a limbalului verbal; fiind foarte simplu (sărac) nu determină o dezvoltare intelectuală deosebită; nu poate realiza o „traducere” corectă a limbajului verbal în gest; nu este standardizat și nici precis, astfel încât aceluiași gest îi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de pagină. O explicație ar putea fi vocabularul sărac (câteva sute de cuvinte), motiv pentru care un surd motivează că nu poate sau că nu știe. Limba română este învățată de copilul cu deficiență de auz asemeni unei limbi străine. Topica în propoziție este învățată după reguli, deoarece nu și-a însușit-o până la vârsta de 3-4 ani așa cum se întâmplă la un copil auzitor. Aceste probleme pot fi soluționate parțial dacă baza materială ar avea ca suport manuale adaptate care
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de farmecul acelor tărâmuri de poveste, în care graiul zânelor e clinchetul dulce al clopoțeilor, iar spiridușii zboară pe spinarea vântului la chemarea cornului vrăjit al craiului Oberon. Același spirit meticulos al compozitorului va recurge, în mod deliberat, la păstrarea topicii engleze a formulării originale (The Fairies Are Exquisite Dancers), punând în valoare semnificația adjectivului prin plasarea sa anticipativă. Ilustrația gravată de Arthur Rackham surprinde nuanțe pline de umor și candoare, completând cu fantezie peripețiile personajelor fantastice plăsmuite de imaginația lui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inseparabilă de faptul că urmarea redacționalului dezvoltă fiecare parte din acroșaj sub forma unui paragraf. Structurile de scoatere în relief (mai întîi, cît despre) pun în evidență reluarea remei R1. Inițiala celui de al doilea paragraf operează o schimbare de topică (cap. 4, § 51) prin tematizarea remei R2 prin formula Cît despre temperament. 3.3. Segmentarea unei scrieri oralizate: "Vive le Québec libre!" (Trăiască Quebecul liber!) Orice transcriere pune probleme de segmentare. Spre exemplu, discursul rostit pe 24 iulie 1967 de către
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
poate să devină temă pentru o altă frază: El nu merge bine. În aceasta din urmă, pronumele care reia "un stilou" constituie noua temă. Există limbi în care fenomenele tematice au mărci specifice, dar într-o limbă cum este franceza, topica joacă un rol primordial pentru determinarea temei și remei. În exemplele elementare pe care tocmai le-am dat, tema coincide cu subiectul frazei, însă această coincidență nu este obligatorie, structura sintactică și structura tematică fiind independente una de cealaltă. Într-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
referă deopotrivă la subiect și predicat: „Am declarat tricolorul ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă, nici o lacrimă.” (I. L. Caragiale) - inversiune - abatere de la topică: „Degetele pline de Împunsături Nu mai au de sânge două picături...” „Ale turnurilor umbre...” (Gr. Alexandrescu) - meteteză - deplasare, schimbare de loc la nivelul cuvântului: „De la beat cârciumă vin Merg pe gard, de drum mă țin Și cu subsuoara-n pâine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică În felul ei și În modul cum se dispune și cum se repetă cuvântul cheie „plumb” În cele două catrene, În finalul versurilor I și IV și la cezura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
brațe...” și exemplele pot continua. Strămutarea acesor adjective din locul unde au fost fixate de poet duce la transformarea expresiei În cel mai banal loc comun, ori expresie comună. Sunt și situații În care adjectivul, din punctul de vedere al topicii, are locul lui, dar În aceste situații, poetul a ales acele adjective cu valoare de epitet: „Cobori În jos luceafăr blând...” „Și din adânc necunoscut...” „Cu păr de aur moale...” „Un mort frumos cu ochii vii...” „O prea frumoasă fată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de pagină. O explicație ar putea fi vocabularul sărac (câteva sute de cuvinte), motiv pentru care un surd motivează că nu poate sau că nu știe. Limba română este învățată de copilul cu deficiență de auz asemeni unei limbi străine. Topica în propoziție este învățată după reguli, deoarece nu și-a însușit-o până la vârsta de 3-4 ani așa cum se întâmplă la un copil auzitor. Aceste probleme pot fi soluționate parțial dacă baza materială ar avea ca suport manuale adaptate care
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
bază cuvântul ca ,,simbol al simbolurilor”, ci imagini idei; - fiecărui obiect, fenomen, îi corespunde un semn; - din punct de vedere gramatical: substantivul nu are număr, gen, caz, iar verbul nu se conjugă; uneori propoziția nu are verb, nu există flexiune, topica propozițiilor este mult diferită de cea a limbalului verbal; - fiind foarte simplu (sărac) nu determină o dezvoltare intelectuală deosebită; - nu poate realiza o „traducere” corectă a limbajului verbal în gest; - nu este standardizat și nici precis, astfel încât aceluiași gest îi
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
vedere gramatical, de foarte mult timp s-a constatat că limbajul verbal este puternic influențat de limbajul mimico-gestual. (2001, M. Popa, p. 129) Categorii gramaticale specifice limbajului verbal precum flexionarea și cuvintele de legătură (prepozițiile și conjuncțiile) lipsesc cu desăvârșire. Topica și construcția frazei urmează liniaritatea limbajului semnelor. (2001, Stănică, Popa, Popovici, p. 72-73) S-a observat că datorită învățării mecanice, fără medierea limbajului mimico-gestual, copiii au un vocabular limitat, pe care și l-au însușit în forma inițială de prezentare
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
să spunem "Aș dori să nu mă întrerupi", în loc de " Nu îmi place de tine pentru că mă întrerupi încontinuu". Reguli pentru o reflectare eficientă a mesajului transmis de client: * Clarificarea. Nevoia de clarificare apare atunci când consilierul primește mesaje confuze, redundante, cu topică neinteligibilă etc. Fără să întrerupă brusc clientul, consilierul poate solicita mai multe detalii: "Nu cred că am înțeles foarte clar, poți repeta?", "Nu sunt sigur că îmi este clar, eu am înțeles așa.... Care este părerea ta?" * Parafrazarea este metoda
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică): * desinențele mărci pentru categoriile gramaticale de persoană, gen, număr, caz: scrii (-i = desinență pentru persoana a II-a, numărul singular), atentă (-ă = desinență pentru cazul nominativ/ acuzativ, genul feminin, numărul singular); * sufixele mărci pentru categoriile gramaticale ale modului și ale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contextul: Cântă și tu! Cântă [și el + eventual, gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent); * topica: Lupul atacă câinele. Câinele atacă lupul 81. (topica diferențiază cazurile acuzativ și nominativ ale celor două substantive); * categoriile gramaticale din limba română sunt: persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație, diateza, modul și timpul comune mai multor clase semantico-gramaticale (persoana
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent); * topica: Lupul atacă câinele. Câinele atacă lupul 81. (topica diferențiază cazurile acuzativ și nominativ ale celor două substantive); * categoriile gramaticale din limba română sunt: persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație, diateza, modul și timpul comune mai multor clase semantico-gramaticale (persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație) sau specifice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport mixt, explicativ, de incidență, a unor substitute de propoziții/ fraze sau resturi de propoziții, a construcțiilor eliptice etc.; * folosirea, în stilul științific
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unde uneori urmează modele străine (rom. Comaliment < com[erț cu] aliment(e); gostat < go[spodărie agricolă de] stat) sau încalcă regulile sintactice, de vreme ce cuvântul nou format nu provine dintr-o sintagmă propriu-zisă, ci dintr-o alăturare improprie de cuvinte, cu topică nefirească (rom. aragaz < A[sociația] R[omâno-]A[mericană] + gaz; melană < me[tan] + lat. lana "lână"; Romarta < Rom[ânia] sau rom[ânesc] + artă; rovinietă < Ro[mânia] + vinietă). Cazuri particulare, care uneori fac trecerea spre cuvintele-valiză, sunt cele în care elementul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
demarcație: unele exemple întâlnite se plasează într-o zonă intermediară, situată la limita dintre cele două categorii" (p. 9). La fel de complicată este adesea și delimitarea compuselor de grupurile sintactice stabile, inclusiv de locuțiuni, de vreme ce în majoritatea cazurilor structura lor (inclusiv topica) este identică (fiind analizabilă tot într-un cap și unul sau mai mulți modificatori), iar semantismul lor este la fel de unitar. Nici măcar aplicarea concomitentă a mai multor criterii, referitoare la comportamentul sintactic, la gradul de unitate morfologică și de unitate din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
însuși este subsumat modalităților de formare a cuvintelor compuse; de regulă, astfel de compuse nu se condensează până la etapa lexicalizării depline, dar unele pot fi întrebuințate, ocazional, în forme condensate: lup pentru câine-lup, Ocna în loc de Ocna-Mureș; b) altele au o topică nefirească, divergentă față de regulile sintactice de îmbinare a cuvintelor (cf. FCLR I, p. 29-30), fiind formate, adesea pe baza unor modele străine, din substantiv + substantiv (concertmaistru, lege-călcare, omucidere, oțel-beton), pronume reflexiv + substantiv (sinucidere, sinucigaș), prepoziție + adjectivul substantivat tot + substantiv (atotputință
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau sintagmelor pare a fi uneori de coordonare și numai o analiză de profunzime relevă funcția determinativă a unuia dintre ele; în consecință, cazurile respective ar putea fi incluse în mai multe subtipuri de condensare. De altfel, forma, structura și topica sintagmei originare, respectiv ale componentelor sale pot diferi de la o limbă la alta, în funcție de modul propriu de construire a grupurilor sintactice și a cuvintelor compuse. Acest lucru este pregnant mai ales în cazul grupurilor nominale cu determinant substantival: în general
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma sau compusul de bază, determinantul atributiv poate fi indicat prin prepoziție, prin flexiune cazuală, prin topică (inclusiv în cazurile de simplă juxtapunere) sau prin alte mărci ale relației sintactice de subordonare, iar condensarea implică, de regulă, omiterea acestor mărci, împreună cu substantivul regent. Absența, în unele limbi (engleză, germană etc.), a unor mărci morfologice de diferențiere a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
epigonilor eminescieni. Romanța eminesciană este și ea excelent analizată ca text „subversiv“, care amenință coerența transparentă a genului, „falsificându-l“ prin note de neașteptată profunzime și de o prospețime care nu mai e romanțioasă. Criticul face o utilă discuție a topicii textelor din volumul îngrijit de Maiorescu și a modului oblic de consacrare a unei anumite viziuni despre operă (care totuși cât de eficientă a putut să fie? Un volum de poeme nu e un roman, rareori se citește cap-coadăă. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
dificultate. La aplicarea metodei în sens învers (copilul pronunță cuvinte, propoziții, iar profesorul le reproduce) am constatat o dezvoltare a limbajului expresiv al copilului, atât în ceea ce privește volumul vocabularului activ, cât și a expimării, începând să utilizeze propoziții în exprimarea curentă. Topica nu este întotdeauna corectă și nu utilizează pronumele personal. Chiar și atunci când se referă la persoana lui utilizează numele. („Cristi face bine”. „Cristi merge cu mașina roșie”). Etapa a 5-a urmărit dezvoltarea capacității de înțelegere auditivă. Prin utilizarea comenzilor
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
stă la baza tripartiției fundamentale a tipurilor de conștiință a condus la ocultarea rolului foarte important pe care reflexivitatea îl joacă în economia proceselor cognitive. Numai o privire izvorâtă din exigența ultimă a unei cunoașteri totale și nepărtinitoare poate degaja "topica" alcătuirii psiho-spirituale omenești de sub presiunea unor pretenții de primordialitate pe care, din perspectivă proprie, fiecare dintre cele trei instanțe și le poate, în fond, aroga. Expresia elaborată a efortului definitoriu care adună rezultatele sintetice extrase din spațiul interiorității face parte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]