828 matches
-
rece. Nemuritoare o să fii. N-ai să mori. Gleznele tale nu sînt muritoare. O să tot mergi cu ele pe iazul din Dorobanț, în pictura mea". Era vremea vitraliului cînd mi-a spus asta, într-un asfințit cald, blajin. Lucra cu torsul gol, în șortul din foaie de cort, nisipie. Picta cu un prosop în talie, picta în pantaloni scurți, tăiați din ginși vechi și-n T-shirt. Picta o pasăre cu mutra mea, o licornă cu mutra mea, o sărăsoare (așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
același timp din adâncurile cerului și din măruntaiele pământului, Aurica scoase un țipăt scurt. Apoi tremurul ei dădu în plânset, ca și cum ar fi vrut să tragă înapoi tot aerul pe care gâfâielile îl risipiseră... Plânsul i se înmuie într-un tors de pisică. Mai târziu, când și acesta încetă, Petrache înțelese că Aurica, așa încălecându-l, pe jumătate dezvelită, adormise cu capul culcat pe umărul lui. Îi ridică paltonul pe umeri și i-l strânse peste șale. Privi îndelung, prin parbrizul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
opinie contrazisă de realitatea istorică.14 În ceea ce privește viața economică și socială, în perioada cuprinsă între retragerea aureliană și instalarea slavilor pe teritoriul Daciei (275-602), baza activității populației autohtone o constituia agricultura și creșterea animalelor. Acestor ocupații se adăugau meșteșugurile tradiționale: torsul, țesutul, olăritul, mineritul, fierăritul. Agricultorii cultivau grâu, mei, legume, viță de vie, pomi fructiferi. În privința mineritului, se extrăgeau și prelucrau mai ales arama și fierul, dar extragerea aurului n-a mai fost organizată sistematic, vechile mine din Munții Apuseni fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau răspândite torsul și țesutul practicate de femei în gospodărie-în așezări s-au aflat fusaiole și greutăți pentru războiul de țesut.7 Circulația mărfurilor și monedelor Odată cu sfârșitul secolului al VII-lea, în Europa de sud-est, se produc mari schimbări politice și adânci
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de supunere ale boierilor și mănăstirilor.13 Structura obștii țărănești. Satul românesc medieval este rezultatul așezării unei obști, reunită prin legături de sânge, pe un hotar ce dă putința îndeplinirii tuturor îndeletnicirilor străvechi: păstorit, agricultură, pescuit, vânătoare, ocupații casnice (olărit, tors, țesut). Satele sunt așezate pe un teritoriu alcătuit prin alipirea, adesea la distanțe mari, a unor zone deosebite de muncă (agricultură). Astfel, satele aveau parte la munte, parte la pădure, pentru lemne și vite, parte la apă (râu sau baltă-iaz
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
printr-o tehnică rudimentară. Uneltele descoperite sunt variate: cuțite, verigi, ace și amânare de fier, străpungătoare de os, fusaiole. S-au aflat și săgeți de fier cu trei muchii de tip "avar", apoi râșnițe de mână, ustensile de lut pentru tors, obiecte de îmbrăcăminte (vestimentare), rare, catarame de fier, verigi de cingătoare, fibule de bronz. S-au descoperit și obiecte de podoabă, pandantive, de metal sau os, aplice, mărgele, cercei și inele din metal. Obiectele de podoabă descoperite nu sunt creații
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ciocane, clești, cârlige. Era prelucrat argintul pentru obiecte de podoabă: brățări, inele, coliere. Lemnul și piatra erau utilizate la construcția fortificațiilor și bisericilor, au fost supuse prelucrării osul și cornul din care se obțineau piepteni, străpungătoare, cârlige. Alte meșteșuguri erau: torsul, țesutul, cojocăritul, cusutul, prelucrarea țesăturilor, a blănurilor și a pieilor-meșteșuguri casnice pentru îmbrăcămintea oamenilor. Producția obiectelor ceramice, prin folosirea roții olarului cu turație rapidă, era prezentă în Dobrogea și Transilvania, în localitățile: Dridu, Hansca, Șirna, ateliere de olărit la Garvăn-Dinogetia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
articole ca zahăr, cafea și sare, care nu puteau fi produse în gospodărie. În anii '30, îmbrăcămintea a trecut printr-un proces de tranziție. Ca peste tot, majoritatea oamenilor preferau produsele de manufactură. Desigur, tradițional, hainele fuseseră confecționate în gospodării. Torsul și țesutul lînii, al bumbacului sau al cînepii constituiseră o ocupație majoră a femeilor din fiecare familie; materialele erau apoi croite și cusute de mînă, deși unele din hainele bărbătești erau făcute de croitorul satului. Sandalele erau cumpărate din piață
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dintre Kogălniceanu și Bühl descria amănunțit instalația mecanică aparținând celui dintâi. G. Apostoleanu aduce alte câteva precizări în anul 1855: „în minutul de față - spune el - țesutul are șesă asortimente de lână, drusete și mașini continui, apoi opt scaune de tors, fiecare de cîte 90 fuse, și două mill-jenis de câte 320 fuse”. În fabrică se aflau 40 de scaune de țesut, din care lucrau doar 20. „Ateliile de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a cunoscut după cum am văzut un stadiu manufacturier dezvoltat. De aceea, trecerea la cel de-al treilea stadiu al dezvoltării industriei a avut loc în condițiile unei acute crize a forței de muncă calificate. La fabrica lui Bühl, unde scărmănatul, torsul, țesutul lânii, precum și „bătutul” produsului finit se executau mecanic, conducerea procesului de producție, ca și îngrijirea mașinilor, nu puteau fi încredințate decât unui personal care își însușise cunoștințele tehnice necesare. Acest personal, la început, când lucrătorii autohtoni erau încă insuficient
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai trebuie atins, pentru că, așa cum îi explică Magdalenei, care vrea să verifice realitatea lui cu propria mână: „Încă nu am urcat la Tatăl meu”. Personajul lui Hristos răspunde înaintării femeii prin concavitatea retragerii sale, realizate în primul rând prin înclinarea torsului. Această înclinare posedă însă întreaga ambiguitate a unui vector oblic: când este citit descendent, îl face pe Hristos să se ferească de atingere; când este citit ascendent, îl face să se aplece protector pentru a-și primi urmăritoarea fidelă. Cei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sub atacul bătrânului care încerca să ridice prosopul de pe trupul ei. Punctele nodale ale corpului Din aceste ultime exemple rezultă ideea că, din cauza bogatei sale articulări, corpul omenesc este special făcut pentru a da naștere unor puncte nodale expresive. Volumul torsului servește ca bază de la care pornesc membrele mobile, trunchiul însuși având destule încheieturi pentru a contribui la dinamica nodală a figurii. Un trunchi articulat combină temele expansioniste cu cele restrictive. El poate oferi golul stomacului, protuberanțele abdominale și ale mușchilor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
parte, gesturile opuse ale brațelor care îmbină dominarea și compasiunea, precum și încrucișarea vie a picioarelor îl caracterizează toate pe păstor ca pe un centru nodal al compoziției. În corpul uman există o ambiguitate în raportul dintre trunchi și membre. Volumul torsului poate fi privit ca bază și agent central al acțiunii, trimițându-și impulsurile executorii către extremități. Aceasta reprezintă versiunea centrifugală a dinamicii corpului. În schimb, din punct de vedere centripet, capul fiind centrul gândirii și controlului, este cel care pare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
localizat în golul ombilical conferă părții inferioare a corpului rolul de bază stabilă opusă tracțiunii trunchiului care tinde spre înalt printr-o diagonală puternic dinamică. Greutatea principală se află totuși la bază și țintuiește personajul de soclu. Vectorul dinamic al torsului și al perechii de brațe egal înclinate dezvăluie o șarpantă stabilizatoare prin cealaltă pereche de volume vectoriale, picioarele întrupând atât verticala, cât și orizontala, prinsă strâns de pământ. Personajul are soliditatea unei fundații de clădire. Dispunerea în unghi drept a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unui centru de echilibru din golul interior al figurii. Același lucru este valabil pentru o altă figură ghemuită, Noaptea lui Maillol. Și în acest caz compoziția operei devine vizibilă iarăși atunci când este corelată cu centrul din golul format de brațe, tors și picioarele îndoite. Perceperea celei de-a treia dimensiuni Ambele exemple de sculpturi au fost selecționate astfel încât să facă vizibilă localizarea centrului de echilibru. Nu există aceeași cale de abordare a altor sculpturi, de pildă, la personajele reprezentate în picioare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în jurul ei și dobândim o imagine completă a caracterului ei tridimensional. Dacă nu avem decât fotografii, o problemă suplimentară împiedică prezentarea acesteia. Putem privi Noaptea lui Maillol doar dintr-o parte. Din acest unghi, cei trei vectori oblici ai antebrațului, torsului și picioarelor îndoite se grupează perfect într un triunghi în jurul centrului. Astfel de perspective satisfăcătoare sunt posibile în multe stiluri din sculptură. De fapt, putem obține mai mult decât o singură proiecție valabilă. În exemplul nostru, privind frontal femeia ghemuită
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dar rămân așa cum "fluxul și refluxul mării" dau țărmului vamă: stelele, crabii și schelete "de-albaștri delfini"1. Ulciorul, simbol al perfecțiunii motiv existent și în poezia lui Lucian Blaga este înfrumusețat de prezența saturată de mișcări și linii similare torsului feminin: "I-am văzut aseară șoldul ei/ scăpat din cingătoare/ Toarce-l, roată, din căușul palmei mele din ulcioare" ("Cântec de dor"). Unele poeme relatează întâmplări menite să definească o stare sau un sentiment; aflăm că într-o seară un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
strînse și mai tare. Era mlădioasă ca pielea, tare ca oțelul, rece ca noaptea. [2] O a doua curea, îngustă și ascuțită, ieși din adîncitura stîncii. Era ca o umbră ieșind din botul unei fiare. Linse într-un chip îngrozitor torsul gol al lui Gilliat și, dintr-o dată, lungindu-se peste măsură și subțiindu-se, i se lipi de piele încolăcindu-i-se în jurul corpului. În același timp, o durere nemaipomenită, care nu se poate asemăna cu nici o alta, punea stăpînire
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
miere care "închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului". Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: "carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de muncă", iar, dacă e fată, "pune unelte trebuitoare la tors, cusut și țesut". Se mai lasă două lumânări aprinse care ard toată noaptea. Din lucrurile de mâncare să se ospăteze ursătorile, iar cu argintul să le trateze, pentru a ursi bine. Înfățișarea acestora ("trei fete mari cu puterea de a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată "lucru sfânt"... Dacă înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea."); apoi, Antoaneta Olteanu ("Tot în legătură cu existența unui ritual inițiatic - aici în legătură cu torsul - poate fi pusă și "povestea cânepii" - un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aici în legătură cu torsul - poate fi pusă și "povestea cânepii" - un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu "marea taină". Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
când împăratul îi interzice nevestei sale să mai pună mâna pe fus vreodată. Sfârșitul basmului aruncă un val de tristețe: " Și-apoi, ce să vă, mai spun? Și apele seacă și zilele se sfârșesc și norocul nu ține cât lumea." "Torsul, asemenea altor activități de o deosebită importanță pentru viața locuitorilor societăților arhaice - spune Antoaneta Olteanu - a fost înconjurat de o aură de mister și de magie: este vorba, pe de parte, de revelarea treptată, prin inițiere, în cadrul unor organizații secrete
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
naturale, animale sau vegetale, în fire, mai apoi în obiecte (ca în povestea cânepei), respectiv a practicilor legate de această activitate în scopul aplicării ei și a rezultatului dorit." Fusul are o puternică încărcătură magică și este un instrument al torsului. "În popor, fusul se folosea în vrăji de dragoste și acte magice de fertilitate sau de apărare împotriva forțelor malefice. El e dat în stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul)." Un nucleu epic similar îl întâlnim
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: "Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua înmuia firul; cea de-a treia îl răsucea și-l apăsa cu degetul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care se repetă o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]