1,011 matches
-
după decesul Mariei Louise de Austria, ducatul Parma revenea fiului ei și Casei de Bourbon. Maria Luisa a devenit ducesă de Lucca și i s-a garantat rangul și privilegiile unei regine. Lucca urma să fie anexată Marelui Ducat de Toscana când familia recâștiga Parma. Când Maria Luisa a ajuns în Lucca, avea deja 35 de ani: tinerețea ei se dusese și se îngrășase. Cu toate acestea, a pus ochii pe o nouă căsătorie. S-a adresat în primul rând lui
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
a ajuns în Lucca, avea deja 35 de ani: tinerețea ei se dusese și se îngrășase. Cu toate acestea, a pus ochii pe o nouă căsătorie. S-a adresat în primul rând lui Ferdinand al III-lea, Mare Duce de Toscana care era verișorul ei primar și văduv în ideea de a-și securiza poziția în Lucca și de a obține un cap de pod în Florența. După ce a eșuat, a încercat cu Arhiducele Ferdinand de Austria-Este dar și de data
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
care va deveni regele Carol al X-lea al Franței. Intenția fermă a Mariei Luisa a fost de a șterge orice urmă a guvernului Elisei Bonaparte, care a condus Lucca între 1805-1814 și care i-a succedat Mariei Luisa în Toscana în 1808. Ca ducesă, ea a promovat lucrările publice și cultura în spiritul iluminismului și în timpul guvernului ei științele au înflorit. Între 1817 și 1820, ea a ordonat reînnoirea completă a decorațiunilor interioare ale Palatului Ducal, făcând Palazzo din Lucca
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
(30 iulie 1549 - 17 februarie 1609) a fost Mare Duce de Toscana din 1587 până în 1609 după ce i-a succedat fratelui său mai mare Francesco I. Ferdinando a fost al cincilea fiu al lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana și al Eleonorei di Toledo, fiica lui Don Pedro Alvarez
Ferdinando I de' Medici, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322378_a_323707]
-
iulie 1549 - 17 februarie 1609) a fost Mare Duce de Toscana din 1587 până în 1609 după ce i-a succedat fratelui său mai mare Francesco I. Ferdinando a fost al cincilea fiu al lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana și al Eleonorei di Toledo, fiica lui Don Pedro Alvarez de Toledo, viceregele spaniol la Neapole. Ferdinando a fost numit cardinal în 1562 la vârsta de 14 ani și i-a succedat fratelui său Francesco I de' Medici, Mare Duce
Ferdinando I de' Medici, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322378_a_323707]
-
al Eleonorei di Toledo, fiica lui Don Pedro Alvarez de Toledo, viceregele spaniol la Neapole. Ferdinando a fost numit cardinal în 1562 la vârsta de 14 ani și i-a succedat fratelui său Francesco I de' Medici, Mare Duce de Toscana în 1587 la vârsta de 38 de ani. Până la această vârstă își demonstrase abilitățile de administrator la Roma. A fondat Villa Medici în Roma și a achiziționat multe lucrări de artă. A păstrat funcția de cardinal după ce a devenit Mare
Ferdinando I de' Medici, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322378_a_323707]
-
Gian Gastone de' Medici ("Giovanni Battista Gastone"; 24 mai 1671 - 9 iulie 1737) a fost al șaptelea și ultimul Mare Duce de Toscana al Casei de Medici. A fost al doilea fiu al lui Cosimo al III-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana și a soțiie lui, Marguerite Louise d'Orléans. Sora lui, Anna Maria Luisa de' Medici, i-a aranjat căsătoria
Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322379_a_323708]
-
Medici ("Giovanni Battista Gastone"; 24 mai 1671 - 9 iulie 1737) a fost al șaptelea și ultimul Mare Duce de Toscana al Casei de Medici. A fost al doilea fiu al lui Cosimo al III-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana și a soțiie lui, Marguerite Louise d'Orléans. Sora lui, Anna Maria Luisa de' Medici, i-a aranjat căsătoria cu Anna Maria Franziska de Saxa-Lauenburg, în 1697. Din păcate, Gian Gastone și-a disprețuit soția, și ea pe el. Din
Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322379_a_323708]
-
Ferdinand al III-lea, Mare Duce de Toscana (n. 6 mai 1769, Florența - 18 iunie 1824, Florența) a fost Mare Duce de Toscana (1790-1801; 1814-1824). De asemenea, a fost Prinț-Elector și Mare Duce de Salzburg (1803-1806) și Mare Duce de Würzburg (1806-1814). Ferdinand s-a născut la Florența
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
Ferdinand al III-lea, Mare Duce de Toscana (n. 6 mai 1769, Florența - 18 iunie 1824, Florența) a fost Mare Duce de Toscana (1790-1801; 1814-1824). De asemenea, a fost Prinț-Elector și Mare Duce de Salzburg (1803-1806) și Mare Duce de Würzburg (1806-1814). Ferdinand s-a născut la Florența, Toscana, ca membru al Casei de Habsburg-Lorena. A fost al doilea fiu al împăratului Leopold
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
n. 6 mai 1769, Florența - 18 iunie 1824, Florența) a fost Mare Duce de Toscana (1790-1801; 1814-1824). De asemenea, a fost Prinț-Elector și Mare Duce de Salzburg (1803-1806) și Mare Duce de Würzburg (1806-1814). Ferdinand s-a născut la Florența, Toscana, ca membru al Casei de Habsburg-Lorena. A fost al doilea fiu al împăratului Leopold, atunci Mare Duce de Toscana, și al soției acestuia, Infanta Maria Luisa a Spaniei. Când tatăl său a fost ales împărat al Sfântului Imperiu German, Ferdinand
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
a fost Prinț-Elector și Mare Duce de Salzburg (1803-1806) și Mare Duce de Würzburg (1806-1814). Ferdinand s-a născut la Florența, Toscana, ca membru al Casei de Habsburg-Lorena. A fost al doilea fiu al împăratului Leopold, atunci Mare Duce de Toscana, și al soției acestuia, Infanta Maria Luisa a Spaniei. Când tatăl său a fost ales împărat al Sfântului Imperiu German, Ferdinand i-a succedat ca Mare Duce de Toscana, funcția fiind preluată oficial la 22 iuliee 1790. În 1792, în timpul
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
fost al doilea fiu al împăratului Leopold, atunci Mare Duce de Toscana, și al soției acestuia, Infanta Maria Luisa a Spaniei. Când tatăl său a fost ales împărat al Sfântului Imperiu German, Ferdinand i-a succedat ca Mare Duce de Toscana, funcția fiind preluată oficial la 22 iuliee 1790. În 1792, în timpul Revoluției franceze, Ferdinand a devenit primul monarh care a recunoscut noua Republică Franceză și a încercat să conlucreze cu ea. Totuși, cum Războaiele Revoluției Franceze au început, monarhii englezi
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
săi suport pasiv și fără entuziasm și după ce a asistat un an la victorii răsunătoare ale francezilor, a devenit primul membru al coaliției care a renunțat. Prin proclamația dată 1 martie 1795, el a abandonat alianța și a declarat neutralitatea Toscanei. Normalizarea relațiilor cu Franța a ajutat la stabilizarea domniei sale timp de câțiva ani însă în 1799 a fost silit să fugă la Viena pentru protecție atunci când republicanii au stabilit un nou guvern la Florența. A fost obligat să renunțe la
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
compensare pentru Casa de Bourbon din Parma deposedată prin Pacea de la Lunéville în același an (Ferdinand, Duce de Parma a renunțat la ambițiile teritoriale iar fiul său Louis a fost recompensat cu Regatul Etruriei creat din vechiul Mare Ducat al Toscanei). Ferdinand a fost compensat la rândul său cu Ducatul și Electoratul de Salzburg. De asemenea a fost numit Prinț-elector al Sfântului Imperiu Roman, rol expirat odată cu disoluția Imperiului în 1806. La 25 decembrie 1805 Ferdinand a trebuit să renunțe la
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
nou creat pentru el din fostele teritorii ale Episcopiei de Würzburg. Odată cu disoluția Imperiului în 1806 el a luat noul titlu de Mare Duce de Würzburg. La 30 mai 1814, după căderea lui Napoleon, Ferdinand a redevenit Mare Duce de Toscana. În 1815, Ducatul de Lucca a fost "decupat" din Toscana, din nou ca o compensație pentru Bourboni din Parma. (Lucca a fost reintegrat Toscanei în 1847.) Ferdinand a murit în la Florența și a fost succedat de fiul său Leopold
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
Würzburg. Odată cu disoluția Imperiului în 1806 el a luat noul titlu de Mare Duce de Würzburg. La 30 mai 1814, după căderea lui Napoleon, Ferdinand a redevenit Mare Duce de Toscana. În 1815, Ducatul de Lucca a fost "decupat" din Toscana, din nou ca o compensație pentru Bourboni din Parma. (Lucca a fost reintegrat Toscanei în 1847.) Ferdinand a murit în la Florența și a fost succedat de fiul său Leopold. La Neapole, la 15 august 1790 prin procură și la
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
de Würzburg. La 30 mai 1814, după căderea lui Napoleon, Ferdinand a redevenit Mare Duce de Toscana. În 1815, Ducatul de Lucca a fost "decupat" din Toscana, din nou ca o compensație pentru Bourboni din Parma. (Lucca a fost reintegrat Toscanei în 1847.) Ferdinand a murit în la Florența și a fost succedat de fiul său Leopold. La Neapole, la 15 august 1790 prin procură și la Viena la 19 septembrie 1790 în persoană, Ferdinand s-a căsătorit cu verișoara sa
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
(; 10 iunie 1835 - 17 ianuarie 1908) a fost ultimul Mare Duce de Toscana din 1859 până în 1860. Casa de Habsburg-Lorena a continuat să dețină titlul de pretendent la tron până la sfârșitul Primului Război Mondial. Născut la Florența, a fost al patrulea copil și primul fiu al lui Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana
Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322382_a_323711]
-
Toscana din 1859 până în 1860. Casa de Habsburg-Lorena a continuat să dețină titlul de pretendent la tron până la sfârșitul Primului Război Mondial. Născut la Florența, a fost al patrulea copil și primul fiu al lui Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana și a celei de-a doua soții, Prințesa Maria Antonia a celor Două Sicilii. El și familia sa au fost obligați să părăsească Florența la 27 aprilie 1859 odată cu izbucnirea unei revoluții care a inspirat izbucnirea unui război de către Franța
Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322382_a_323711]
-
în Austria. După sfârșitul războiului, Leopold al II-lea a abdicat la 21 iulie iar fiul său Ferdinand i-a succedat ca Mare Duce. Ferdinand nu s-a putut întoarce la Florența pentru a cere tronul și Adunarea Națională a Toscanei l-a detronat după numai o lună, la 16 august. Ferdinand încă spera să-și recapete tronul deoarece atât Franța cât și Austria i-au promis să recunoască drepturile sale prin armistițiul de la Villafranca. Totuși nici o putere nu a fost
Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322382_a_323711]
-
încă spera să-și recapete tronul deoarece atât Franța cât și Austria i-au promis să recunoască drepturile sale prin armistițiul de la Villafranca. Totuși nici o putere nu a fost dispusă să facă ceva pentru restaurarea lui. Regatul Sardiniei a anexat Toscana la 22 martie 1860 încheind speranțele lui Ferdinand de a obține tronul. Ferdinand și-a petrecut restul vieții în exil în Austria. A murit la Salzburg în 1908. S-a căsătorit prima dată la Dresda la 24 noiembrie 1856 cu
Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322382_a_323711]
-
Este, și a devenit astfel moștenitorul său. A existat un tratat anterior, în 1753, prin care fratele său mai mare Leopold a fost numit moștenitor al ducatului de Modena, dar în 1761 Leopold a devenit moștenitor al Marelui Ducat de Toscana.
Ferdinand, Duce de Modena () [Corola-website/Science/322396_a_323725]
-
Francisc I Ștefan de Lorena (în ), (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1745 până în 1765. Din 1740 până în 1765 a fost coregent, alături de Maria Terezia, al Țărilor Ereditare Austriece. A fost fiul lui Leopold cel Bun, duce al Lorenei, și nepotul lui Carol al
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]
-
de la Viena din noiembrie 1738. Conform tratatului, Stanisław I, socrul regelui Ludovic al XV-lea al Franței și pretendent la tronul polonez, a primit Lorena, în timp ce Francisc, în compensație pentru pierderea lui, a fost făcut moștenitor al Marele Ducat al Toscanei, pe care l-a moștenit în 1737. Totuși Francisc a trebuit să aștepte să moară ultimului Marele Duce de Toscana din ramura de Medici, Gian Gastone de Medici în 1737 pentru a permite schimburile teritoriale prevăzute prin așezarea păcii. La
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/322401_a_323730]