4,979 matches
-
producea efectele de la data încuviințării ei, adică pentru viitor, și, în mod evident, aceasta nu putea șterge nici lipsurile materiale, discriminările, limitările profesionale și nici suferințele morale îndurate în raport cu condiția lor socială de copii ai opozanților regimului totalitar, adică acele consecințe a căror atenuare ori ștergere s-a intenționat prin adoptarea legii completatoare. ... 68. Doar în măsura în care, în raport cu datele particulare ale cauzei, ar rezulta, spre exemplu, că actul juridic al adopției copilului ar fi
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
de cm de zăpadă ca fiind cel puțin apocalipsa...” Comentariile cititorilor dovedesc o anume fidelitate față de modelele de redactare tradițional-poetice, cu prestigiu în școală, dar sunt și un indiciu al saturației față de schematismele jurnalismului actual. Pentru cine a cunoscut perioada totalitară, textul comentariului, plasat în contextul său de producere, evocă excesul de politizare, unanimitatea forțată, conformismul epocii: nu floricelele stilistice sunt supărătoare, ci amintirea caracterului lor obligatoriu, absența oricărei voci contrare. Dacă ne raportăm însă la contextul actual, supărarea comentatorilor e
Contraste stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4934_a_6259]
-
au intrat în închisorile comuniste, începând cu partizanii, trecând prin elita politică și terminând cu ultimul țăran care s-a împotrivit colectivizării. Aveți perfectă dreptate. Numai că, dacă noi vorbim îndeobște de raportul intelectualului (al „creatorului") cu puterea în regimurile totalitare, o facem dintr-un motiv foarte clar: regimurile totalitare urmăresc din prima clipă să confiște toate mijloacele de propagandă. Iar cei care lucrează cu materia primă a propagandei (cuvinte, idei, imagini și sentimente) sunt tocmai, să le zicem, „creatorii": scriitorii
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
prin elita politică și terminând cu ultimul țăran care s-a împotrivit colectivizării. Aveți perfectă dreptate. Numai că, dacă noi vorbim îndeobște de raportul intelectualului (al „creatorului") cu puterea în regimurile totalitare, o facem dintr-un motiv foarte clar: regimurile totalitare urmăresc din prima clipă să confiște toate mijloacele de propagandă. Iar cei care lucrează cu materia primă a propagandei (cuvinte, idei, imagini și sentimente) sunt tocmai, să le zicem, „creatorii": scriitorii, artiștii plastici, filozofii, regizorii, actorii, muzicienii, arhitecții. Ei sunt
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
susține, trebuie să o ilustrezi cu viața ta. Al doilea: când o arunci în discuție, trebuie să ai o bună cunoaștere a societății comuniste pe tot parcursul istoriei ei și a lucrurilor care sunt posibile sau nu într-un regim totalitar. Să le luăm pe rând. Cine face afirmația aceasta își întinde singur o capcană: recunoaște implicit că, ori de câte ori nu s-a opus în mod deschis comunismului, a fost indirect un complice al regimului. Herta Müller a afirmat în mod explicit
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
Müller la un moment dat al discuției că, în anii aceia, am făcut până la urmă parte din aceeași minoritate (a lui „altfel"), dar nu m-a auzit. În al doilea rând, spuneați, trebuie să ai o bună cunoaștere a societății totalitare, pentru ca să știi ce se putea si ce nu se putea pretinde atunci în materie de curaj civic. Domnule Lavric, să încercăm să ne apropiem de esența discuției noastre, stabilind cu precizie reperele între care se mișca viața noastră atunci și
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
nord-coreeana Casă a Poporului. Cei care nu au participat la această degringoladă generală au salvat, cred eu, demnitatea intelectualului într-o epocă istorică mizerabilă și au demonstrat că se putea trăi și altfel decât cerea canonul oficial. Într-un regim totalitar asta e mult. Si totuși, cum răspundem la întrebarea Hertei Müller de la Ateneu: unde erau intelectualii români cînd sa ridicat Gheorghe Calciu? Acolo unde era și Herta Müller: în propria lor biografie. Ne apăram în haite, pe grupuri. Scriitorii au
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
poate induce în eroare, la un moment dat, cauționând amabil sistemul comunist. Nu trebuie să uităm însă că punctul de vedere este cel al adolescenței, că privirea care focalizează toate aceste întâmplări nu face cunoștință cu întunericul, cu death metalul totalitar din beciurile Stasi, poliția politcă, de aceea viziunea se păstrează în datele unei insurgențe blânde, de catifea, nu a unui crez politic, ci a unei nevoi de libertate adolescentine. Camera surprinde un dublu sens al aventurii cu Mario, odată călărind
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
ei cea mai elocventă. Filmul lui Wojciech Smarzowski nu este însă nici despre crimele petrecute într- o regiune îndepărtată a Poloniei, nici despre reglările de conturi între milițieni, procuratură și politicieni, ci despre falimentul total al regimului comunist ca regim totalitar în anii care survin atât organizării sindicatului Solidaritatea, cât și instaurării legii marțiale în 1981. Nici nevinovăția lui Edward nu contează, apare neclar dacă el este sau nu un contestatar al regimului, incendiind sau protejând de flăcări sediul partidului din
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
a declarat Dalai Lama sâmbătă, conform„Unii oficiali chinezi mă descriu ca fiind un demon”, a declarat liderul spiritual din Tibet, în aplauzele publicului amuzat de faptul că Dalai Lama mima coarnele cu mâinile. „În realitate, pentru un sistem comunist, totalitar, ipocrizia și minciuna a ajuns un stil de viață”, a adăugat Dalai Lama. Acesta a adăugat că guvernul chinez nu „suportă” oamenii care spun adevărul și că oamenii sinceri trăiesc mai mult.
Dalai Lama: China este construită pe minciuni şi oficialii chinezi sunt ipocriţi () [Corola-journal/Journalistic/59489_a_60814]
-
cu cît se asociază cu învinuiri veninoase împotriva celor ce, cunoscîndu- l din propria experiență traumatizantă, îl înfățișează în lumina adevărului și a bunului- simț elementar. Să fie un joc de-a conceptele de prost-gust sau o prelingere a mentalității totalitare în conștiințe care nu se dau în lături a simula o ignoranță ce le îngăduie falsul? Adică esența însăși a comunismului. Din care motiv datoria noastră, a celor care am cunoscut nemijlocit dramatica perioadă în chestiune este să-i reconstituim
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
populația românească a fost afectată în diferite grade de intensitate” de regimul opresiv. Cu osebire semnificativă e întrebarea pe care și-o pune Petru Ursache dacă „fenomenul Pitești” a fost stopat la o dată anume. Mai lejer spus, dacă urmările flagelului totalitar au încetat după decembrie ori dacă diversele variante ale falsului ne urmăresc încă. Opinia d-sale e pesimistă. Merită atenție cîteva din observațiile pe care ni le înfățișează în sensul recunoașterii unui „comunism după comunism”. Ne grăbim să introducem în
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
sunt și acum în ființă în arhive și sunt la fel de grăitoare; dar adevărul se strecoară printre rânduri sau se descifrează cu greu, deși ele sunt așa de limpezi și de categorice. Statisticile, datele oficiale informative sunt, în statele cu regim totalitar (sau acuzat autoritar) incontrolabile și mult falsificate - și în această situație a fost și o țară ca Germania nazistă în partea ultimă a războiului încheiat în 1945. (Noi, românii, care am apucat sfârșitul comunismului de tip ceaușist ne amintim de
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
decît aici? Nu avem a face cumva cu o lume uniform viciată, chiar dacă în alte tipare sociale, sub alte bariere doctrinare? Soljenițîn, Bukovski, dar, într-o anume măsură, și Eugen Ionescu au remarcat deficiențele Vestului pe care, aflați în bezna totalitară, îl copleșeam cu lumina unor speranțe excesive: „Cu ochii arși mă întorc. Ici și acolo amintire să iști. / Trăiesc acolo/ aici căutători de comori, / jalnici negustori, bărbați curajoși, / ziditori ocnași, caralii, caramani, tăinuitori, bărboși, / tupilați surugii, crupieri, mecenați cusurgii” ( o
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
mentorul spiritual din a cărui operă s-au inspirat majoritatea poeților germani din „Aktiongruppe”: Berthold Brecht. Unii îi dedică poemele, iar alții îl citează în versurile lor. Situația e grea de aporie: Rolf Bossert s-a sinucis din cauza unui regim totalitar căruia Brecht i-a închinat osanale dizgrațioase, caz în care singura optică cuvenită e cea relativistă. La fel ca în cazul lui Adrian Păunescu la noi, din Brecht trebuie păstrată partea de spirit care nu a fost alterată de prostia
Aporie și relativism by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5926_a_7251]
-
politică și învățămîntul actual. Dar, dincolo de cazurile propriu-zise, amănuntul care surprinde e altul: dacă tendința oricărui focar propagandistic (publicitar, cultural, ideologic sau militar) este să-și extindă cît mai mult raza de influență, atunci cîmpul său de distorsiune are efect totalitar, caz în care spălarea creierului presupune intenția unui control total. Căci a vrea să-ți influențezi cît mai mulți semeni (și la limită pe toți) este trăsătura de bază a imboldului totalitar. Pe urmele lui Robert Lifton, Kathleen Taylor distinge
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
influență, atunci cîmpul său de distorsiune are efect totalitar, caz în care spălarea creierului presupune intenția unui control total. Căci a vrea să-ți influențezi cît mai mulți semeni (și la limită pe toți) este trăsătura de bază a imboldului totalitar. Pe urmele lui Robert Lifton, Kathleen Taylor distinge opt trăsături totalitare ale fenomenului de manipulare: 1) controlul contactului cu lumea: cine controlează comunicarea unui individ cu mediul înconjurător îi stăpînește percepția asupra realității; 2) manipularea mistică: invocarea unor instanțe suprapersonale
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
care spălarea creierului presupune intenția unui control total. Căci a vrea să-ți influențezi cît mai mulți semeni (și la limită pe toți) este trăsătura de bază a imboldului totalitar. Pe urmele lui Robert Lifton, Kathleen Taylor distinge opt trăsături totalitare ale fenomenului de manipulare: 1) controlul contactului cu lumea: cine controlează comunicarea unui individ cu mediul înconjurător îi stăpînește percepția asupra realității; 2) manipularea mistică: invocarea unor instanțe suprapersonale (Dumnezeu, necesitatea istorică, obiectivitatea științei, un grup de cercetători), pentru a
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
poate respinge doctrina sprijinindu-se pe propria experiență (teoria nu poate fi criticată în numele experienței); 8) existența individuală nu are valoare: în comparație cu idealul propovăduit de o ideologie, soarta unui om e un detaliu neînsemnat. Dintre cele opt însușiri ale tiparului totalitar, doar ultima nu se potrivește actualului panoptic de sugestionare mediatică, ideea predilectă a reclamei audio-vizuale fiind cea opusă: viața individului e valoarea supremă, ea depășind orice înțeles metafizic și orice maximă morală, totul e să-i descoperi farmecul (nu întîmplător
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
Franța e în criză, Germania e în criză, Anglia e în criză. În mod neașteptat, China nu este în criză, iar paradoxul uimitor din zilele acestea e că Europa liberală și antitotalitară se roagă la unison ca China neliberală și totalitară să nu intre în criză, altfel situația planetară s-ar agrava nebănuit de mult. Iar din faptul că europenii își doresc ca o țară al cărei regim politic este nedemocratic să nu intre în criză, din acest fapt se poate
Jean d’Ormesson: „Onoarea e mai importantă decît onorurile“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6243_a_7568]
-
Roth, un crâmpei din devenirea lui examinat în condiții de laborator schimbate: cum ar fi fost copilăria scriitorului și viața familiei lui dacă Roosevelt ar fi pierdut ultimele alegeri și, conduse de pro-nazistul Lindbergh, Statele Unite ar fi ajuns un stat totalitar? Scriitorul francez Eric-Emmanuel Schmitt nu prea este știut la noi, cu toate că a scris un mare număr de piese de teatru de succes, traduse în patruzeci de limbi, jucate în cincizeci de țări și recompensate în 2001 cu Grand Prix du
Hitler sau Adolf? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6054_a_7379]
-
numai „ideologică", după ce a crezut de cuviință a incrimina în numele ei „scrisul frumos", „stilul", metafora critică, și, hélas, poezia, însăși poezia, iată ce ne comunică la un moment dat „ideologul înnăscut": „Încep parcă să nu mai «iubesc» ideile. Toate aberațiile totalitare sunt inspirate și justificate de «idei», lansate în secolele 19 și 20, și de «intelectuali» (...). Am trăit cu toții ravagiile lor. Din care cauză, îmi spun că, în astfel de condiții, absolutul devine la fel de detestabil și primejdios ca o bombă cu
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
nu ezitau să pornească "bătălia veselă" împotriva vremii nemiloase. Un material video realizat de Televiziunea Română în 1969 și publicat de British Pathe reliefează cum erau abordate problemele cauzate de nămeți, în perioada în care România era condusă de un sistem totalitar. „Odată cu seara Anului Nou, în chip de semne bune, peste întreaga țară s-au așternut zăpezi bogate, nesfârșite așternuturi de argint pentru ogoare, mirifice podoabe pe crengile care așteptau nostalgic îmbrățișările reci și pure”, se relata la emisiunea de știri
Cum era prezentată în 1969 "lupta" românilor împotriva nămeților - Video () [Corola-journal/Journalistic/62669_a_63994]
-
de durata anchetei". Interesantă e reacția actuală a năpăstuiților de odinioară. Nu indignarea, nu nevoia de justiție le e proprie, ci o rezervă tăcută, o repliere în onestitatea simplă, arhaică: „Tăcerea, dar mai ales modestia celor ce au suferit prigoana totalitară, aproape că te împietrește. (...) Își amintesc de năpastele lor cu un sentiment de mîndrie în care mai stăruie totuși teama cuibărită pe parcursul atîtor ani în sufletele lor". Însă nu numai acest „lacăt la gură" stupefiază. Ci și distorsionarea suferinței sub
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
demnitatea națiunii române în ansamblul ei, mesajul, prin funestele lui idei etalate, în disprețul tuturor normelor internaționale privind relațiile de vecinătate între state și popoare, este dovada unei gândiri și a unei politici guvernamentale aberante, cu rădăcini în arsenalul regimurilor totalitare de inspirație fascistă, pe care istoria secolului trecut le-a condamnat definitiv și irevocabil. Fără a relua și combate tezele veninoase ale lui Viktor Orban, condamnăm hotărât astfel de poziționări publice de înjosire a poporului român. De fapt, dacă ne
SCANDAL ÎN PARLAMENT - PNL propune o declaraţie politică împotriva mesajelor de la Budapesta. Roberta Anastase acuză încălcarea Regulamentului - UPDATE () [Corola-journal/Journalistic/48920_a_50245]