1,417 matches
-
sub grija lui Dumnezeu, că-i trimite pururea suferințe”<footnote SF. ISAAC SIRUL, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. IV, în Filocalia..., vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 42. footnote>. Acceptarea și resemnarea Creștinii călătoresc spre viața veșnică și în tovărășia suferinței<footnote MARC BOEGNER, op. cit., p. 36. footnote>. Ar fi imposibil să eliminăm întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm lupta împotriva eșecurilor noastre, a descurajărilor noastre, a revoltei, iar victoria va fi acceptarea. Acceptarea voluntară a
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
sub grija lui Dumnezeu, că-i trimite pururea suferințe”<footnote SF. ISAAC SIRUL, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. IV, în Filocalia..., vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 42. footnote>. Acceptarea și resemnarea Creștinii călătoresc spre viața veșnică și în tovărășia suferinței<footnote MARC BOEGNER, op. cit., p. 36. footnote>. Ar fi imposibil să eliminăm întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm lupta împotriva eșecurilor noastre, a descurajărilor noastre, a revoltei, iar victoria va fi acceptarea. Acceptarea voluntară a
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
și botează. Curând după aceasta, fu făcut citeț. Începu să practice ascetismul acasă, pentru a nu lăsa pe mama lui văduvă a doua oară. În același timp, a frecventat și asketerionul lui Diodor de Tars și al lui Carterios în tovărășia prietenului său, Teodor, viitorul episcop de Mopsuestia. Se pare că Ioan întrecea orice așteptări, încât Diodor, în vizita la Antiohia Siriei, la un moment dat face elogiul ucenicului său, numindu-l un adevărat Ioan Botezătorul<footnote Sf. Ioan Hrisostom, La
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
sunete și iubire (Vânt la Tìndari, trad. AEB). Aici Quasimodo învăluie trecutul în aură ușoară, unduitoare a glasului prietenilor, a cărei bogăție de sunete și iubire se îndepărtează. Este evocat un moment fericit din tinerețe: o drumeție pe coline în tovărășia prietenilor din Messina, în timpul căreia eul trăiește o experiență metafizica, se desprinde din peisajul dealurilor ce se apleacă asupra apei insulelor, părăsește starea juvenila de beatitudine și pătrunde în realitatea prezentului: Aspru e exilul / iar căutarea ce-nchideam în tine
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să devină "Prominenten", adică funcționari în lagăr (de exemplu, kapo2, bucătar, infirmier, însărcinat cu latrinele): " Dacă oferi unor indivizi condamnați la sclavie o poziție privilegiată, anumite avantaje și șanse bune de supraviețuire, cerîndu-le în schimb să trădeze solidaritatea subînțeleasă cu tovarășii de suferință, tot timpul se va găsi cineva să o facă." A treia categorie, din care face și el parte, e formată din puținii care se înverșunează să supraviețuiască fără să colaboreze. Umilit, sfîrșit de puteri, cu voința învinsă, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a ajuns sluba ei de magaziner la secția A7 un post atât de teribil de mare încât nimeni să nu-și poată asuma răspunderea s-o ajute, încât fiecăruia i se termina taman atunci și taman acolo competența. La început, tovarășii în fața cărora a plâns au spus că mai încearcă, că mai caută o soluție, că toți suntem oameni, ce naiba, să mai treacă pe la ei, s-o mai găsi o slujbă, poate, cine știe, chiar la noi în combinat, de multe
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
slovei, cu turle fără moarte. Azi vin pe rând, în zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să-mi țină-n frigul spaimei și-n chin tovărășie. Durerea veche cheamă spre seară o surată Și stau tihnit de vorbă la mine-n beregată Frânge-le, Doamne, acul și râvna lor mieroasă Și pune mila Ta de răni să mă descoasă. Psalm Privirea Ta, Părinte, e limpede și
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
Raport de activitate al UTC-ului de când a luat ființă dela data de 4 noiembrie 1944 și până la data de 20 aprilie 1945” din care vom cita pe larg în acest episod. a. Statistici, șefi de sectoare și sedii pentru tovarășii uteciști Cu toate că teoretic și moral UTC-ul n-ar fi trebuit să se amestece în treburile celorlalte organizații politice de tineret, după cum demonstrează absolut toate documentele cercetate de noi s-a amestecat și încă într-un mod extrem de agresiv și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
P.C. (partidul comunist, n.n.), tineri elevi care nu sunt cunoscuți ca comuniști (sic!, cacofonia lui Russu și subl.ns.) în rândurile tinerimei (subl.ns.)”. Pentru a înțelege sensul frazei de mai sus, trebuie să apelăm, iarăși, măcar la o concluzie: tovarășii comuniști „lucrau” sub acoperire pentru a nu speria tineretul, urmând ca, nu peste mult timp, când ar fi fost prea târziu pentru o rotație de 180 de grade, să-și dea arama pe față! Sinistră și păguboasă strategie pe termen
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
proasta organizare a acestuia și, în general, cu toate eșecurile usturătoare înregistrate în „munca” de racolare a tinerilor, tov. Petru Bighiu a găsit resursele (i)morale necesare evidențierii unor tovarăși de „luptă” grea, printre care se regăsea și el: „...dintre tovarășii care și-au ridicat tovarăși în loc (adică, „tovarăși care șiau găsit înlocuitori”, n.n.) sunt tovarășii: Weiselberg Isac, secretar technic, care șia ridicat în loc pe tovarășa Ungureanu Antoaneta și tovarășul Secretar Bighiu care și-a ridicat în loc pe tovarășul Bălteanu Vasile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
racolare a tinerilor, tov. Petru Bighiu a găsit resursele (i)morale necesare evidențierii unor tovarăși de „luptă” grea, printre care se regăsea și el: „...dintre tovarășii care și-au ridicat tovarăși în loc (adică, „tovarăși care șiau găsit înlocuitori”, n.n.) sunt tovarășii: Weiselberg Isac, secretar technic, care șia ridicat în loc pe tovarășa Ungureanu Antoaneta și tovarășul Secretar Bighiu care și-a ridicat în loc pe tovarășul Bălteanu Vasile”. Se pare că „ridicarea în loc a tov. Bălteanu” a fost definitivă, după cum se va vedea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Conform schemei de organizare a „tineretului progresist” munca tovarășilor fusese structurată pe „resorturi”. Dacă ceva mai sus am amintit despre „resortul plugăresc”, acum va urma ce al sindicatelor. Iată ce scria Petru Bighiu pe marginea acestei importante mase de manevră: „... tovarășii care lucrează în acest resort (tineretul sindicalist, n.n.) s’au dovedit a fi copleșiți în munca pe care o au (subl.ns.) și de angajamentele pe care le au de dus la îndeplinire, astfel că nu au realizări concrete în ceea ce privește
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
concrete în ceea ce privește munca organizatorică și cea revendicativă (subl.ns.)”. Adică nu-și îndepliniseră planul la greve, presupunem. Hotărât lucru, Bighiu era pus pe răzbunări grele pe alții, nicidecum pe el însuși pentru slabele-i realizări de vreme ce scrisese următoarele: „...în general (tovarășii instructori sindicaliști, n.n.) duc o muncă de suprafață și nu sunt ajutați în munca pe care o duc zi de zi”. Păi, dacă nu erau ajutați, „sărmanii”, cum aveau să-și „ducă munca de zi cu zi” și, mai ales
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ar fi trebuit să-i ajute?! Mai departe, se pare că tov. Bighiu a rezolvat și această problemă, deoarece „...în cursul acestei luni a fost numit un nou responsabil la acest resort care va fi un ajutor în muncă pentru tovarășii care lucrează la acest resort”. Hotărât lucru, nu știm cum ajunsese „revoluționarul” Bighiu student la drept, de făcea atâtea repetiții jenante în textul său. La finalul raportului pe tema „tineretului sindicalist”, acesta scrisese: „...Tineretul Sindicalist a cuprins aproape tot tineretul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe atunci considerate a fi cheia marilor succese, nici tinerii comuniști vasluieni nu au fost ocoliți de mahării veniți în inspecții, măcar pentru a-și justifica lefurile grase ce le primeau „de la partid”: „...în cursul lunii am fost vizitați de tovarășii instructori regionali, tov. Zota și tov. Hușanu”. Nemulțumit de prestația celui din urmă, Bighiu l-a încondeiat zdravăn în „raportul” său care a ajuns, mai mult ca sigur, pe masa tov-ilor de la Iași: „...ținem să atragem atenția Comitetului Regional al T
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și Sanda Moraru - fabrica Textila”. De fapt, bâlbâindu-se jenant în declarații, Bighiu mai scria următoarele: „...colectivul de muncă nu e definitivat, el definitivându-se pe măsură ce comitetele de sectoare, organizații și întreprinderi vor fi definitivate, când se vor ține cu tovarășii din acest colectiv ședințe culturale”. Oare, ce vor fi înțeles tov-ii de la București din acest amalgam lingvistic de genul: „avem colective dar nu există”, „acesta-i colectivul de muncă dar nu este definitivat” până ce „vor fi definitivate organizațiile, sectoarele”, etc.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pendinte de organizația tineretului comunist ( muncitoresc) vasluiene pentru a nu crea dubii în ceea ce privește buna credință a autorului. Pentru început, vom aduce în atenția publică un „Raport de activitate pe perioada 1 martie-1 aprilie 1949” al organizației UTM - Plasa Pungești. b. „Tovarășii din Delești, Cursești, Cozmești și Hârsova nu sunt ridicați politicește” La momentul întocmirii acestui raport de activitate, secretarul UTM pe această Plasă era un oarecare Olaru N. (conform semnăturii de la final). Nemulțumirile profunde ale acestuia și marile supărări privind activitatea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Iată pe ce „revoluționari” se supărase foarte tare tov. Olaru: „...în ședințele ținute pe data de 10 și 11 martie (1949, n.n.) s’au dat plan de muncă pe fiecare secretar comunal și sătesc. La aceste ședințe nu sau prezentat tovarășii din comuna Cursești, Cozmești, Delești și Hârsova (subl.ns.). Scuza acestor tovarăși a fost că a fost frig. Dar până la urmă se dovedește că acești tovarăși nu sunt ridicați politicește și nuși dau seama de scopul și rolul organizației noastre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că obrăznicia și fățărnicia activiștilor utemiști și pemeriști luaseră o amploare fără precedent dar totul părea normal în sistemul partidului unic, lipsit aproape total de o opoziție sănătoasă și viabilă. Mergând pe linia trasată fără greș și fără abateri de către tovarășii de la „centru”, recte de la București, ștabii utemiști vasluieni reaminteau cu orice ocazie „necesitatea unirii tineretului”, iar tov. Iancu D. nu putea face abstracție de la regulă nici cu o iotă, măcar, scriind în „raportul” său următoarele: „...am arătat și explicat tineretului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tot județul (subl.ns.)”, așa că deducem faptul real că UTM-ul încă era slab la acea dată în cele ce priveau vestitele de mai târziu „cadre de nădejde”. O altă mare belea cu care-i „învrednicise” partidul clasei muncitoare pe tovarășii utemiști cu grade mari era aceea a constituirii după criterii exclusiv sovietice a „gospodăriilor agricole colective”, acele colhozuri pe care cu doar cu doi ani în urmă le dezavuau la capitolul „svonuri reacționare”. Iată cum își organizaseră tov-ii vasluieni viitoarea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
perioadă se urmărea realizarea cu orice preț și prin orice mijloace a unui „partid unic muncitoresc” ce urma a fi rezultatul unirii dintre PCR și PSD, autorul raportului ocupă un spațiu larg din acest document cu angoasele comuniste vizavi de tovarășii social democrați ce se opuneau din răsputeri acestei asimilări forțate. Iată ce nota Cogut (agramat), caracterizându-și proprii oameni bolnavi de putere: „...pe deoparte se opservă la tov. noștri din județ un aier de superioritate și de satisfacție personală că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
totul altceva și anume că tov-ul nu fusese chiar așa de sincer, dacă nu cumva, pudic fiind, ascunsese realitățile ce priveau cea mai dragă legumă a românului: CARNEA, precum și ale altor produse la fel de importante pentru a putea trage la șaibă (tovarășii muncitori) sau la războiul de țesut (tovarășele muncitoare), ca să nu mai vorbim despre șoimii patriei sau pionerii, fiii „mamei unice - Elena Ceaușescu”! Iată, în citat, câteva extrase foarte importante din aceste anexe, întocmite pentru luna octombrie a anului 1989: „...carne-total
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost o sinceră părere de rău, dar prea tîrziu, deși poate că mai bine a ieșit așa." Și istoricul comentează în continuare (Orizonturile mele. O viață de om așa cum a fost): "O, nu mai era plăcut... să fii în această tovărășie care ea însăși trebuia să se desfacă [...] el (Caragiale n.n.) desfăcîndu-se tot mai mult de țară, pe care o disprețuia pînă la marginile urii." Totuși, Caragiale apreciase superlativ dar nu și dezinteresat pe tînărul Iorga în urma opiniilor favorabile ale acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
supremații a valorilor artistice în viață." În intimitatea personajului pe care și-l crease Mateiu, pătrunde cu finețe analitică Eugen Lovinescu alăturînd și unele elocvente comparații cu personalitatea paternă: "Nu moștenise nimic din sociabilitatea, din nevoia de a fi în tovărășie numeroasă, în continuă reprezentație, din verva tatălui său risipită în fața unei galerii mute de admirație. Era mai mult un nesociabil, un singuratic, cu aparențe ursuze și posomorîte. Numai între prieteni, în intimitate, reapărea demonul părintesc al elocinței și al paradoxului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în Scriitori români și străini și criticul de la Viața românească: "Așa cum îl simțim din opera lui și cum îl știm pe Caragiale din viața lui particulară, putem admite (ba suntem chiar siguri) că el ar fi petrecut ceasuri plăcute în tovărășia lui Jupân Dumitrache, la un pahar de vin, ori la o sindrofie, cu el, cu Zița și Veta..."; aserțiunea își păstrează valabilitatea, chiar dacă aprecierile autorului față de propriile personaje sunt contradictorii: "Uite-i ce drăguți sunt!" versus "Îi urăsc, mă!" În
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]