1,020 matches
-
Cioran denunță întoarcerea la tradiție ca subterfugiu și pretenție de a accede în istorie: "Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergînd spre viitorul ei ca boul la apă". Domină însă prezența tradiționalismului, susținut de istorici de renume, cum ar fi lorga și alimentat de anchetele sociologilor, cum
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergînd spre viitorul ei ca boul la apă". Domină însă prezența tradiționalismului, susținut de istorici de renume, cum ar fi lorga și alimentat de anchetele sociologilor, cum ar fi Dimitrie Gusti, ale folcloriștilor, ca de exemplu Constantin Brăiloiu, și sublimat de un filosof-poet ca Blaga. Metodele de investigare ale lui Gusti sau
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să respingă atitudinile sale naționaliste și xenofobe. El separă admirabila operă poetică de angajamentele ideologice și politice: "Misticismul țărănesc maschează în realitate ura noilor clase în formare. O asemenea exaltare necondiționată poate fi un element generator de inspirație poetică. Politic, tradiționalismul integral reprezintă, adesea, după popoarele deposedate de adevărata tradiție națională, un principiu de negare. Ajutat de un temperament pasional și de un talent scriitoricesc, el poate să dezvolte adevărate psihoze antisociale". Lovinescu rămîne totuși senin, amărăciunea autodistrugătoare fiindu-i străină
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tradiție românească, nu există clasicism contemporan cu clasicismul vest-european, ci doar o istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii noastre nu înseamnă nici tradiționalism, nici conformism etnic, ci păstrarea ideologiei literare în cadrele vechiului regim agrar, legat de pămînt și de viața rurală, cu alte cuvinte o manifestare reacționară a spiritului care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu clasicismul vest-european, ci doar o istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii noastre nu înseamnă nici tradiționalism, nici conformism etnic, ci păstrarea ideologiei literare în cadrele vechiului regim agrar, legat de pămînt și de viața rurală, cu alte cuvinte o manifestare reacționară a spiritului care refuză să se adapteze noilor forme
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii noastre nu înseamnă nici tradiționalism, nici conformism etnic, ci păstrarea ideologiei literare în cadrele vechiului regim agrar, legat de pămînt și de viața rurală, cu alte cuvinte o manifestare reacționară a spiritului care refuză să se adapteze noilor forme ale vieții sociale". Pentru Lovinescu, Gîndirea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modernitate susținută de întîlnirea unei personalități, arhitectul Horia Creangă, cu directorii de societăți și de întreprinderi, evident moderne, printre care se numără industriașul Malaxa, apropiat al lui Carol II. Horia Creangă se remarcă prin stilul intelectual și ideologic legat de tradiționalism, care predomină în Societatea Națiunilor. Astfel, construcțiile publice înălțate la sfîrșitul anilor '30, Palatul administrativ al Căilor ferate, Palatul Ministerului de Externe, cele ale Școlii de Război și ale Ministerului de Interne aparțin stilului clasic, monumental. Horia Creangă deschide alte
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca și cum pentru conducători, dintre care mulți proveneau dintr-un mediu rural sărăcit, trebuia distrus un trecut rușinos, originile detestabile, copilării mizerabile și fără perspectivă. Leninismul era o armă puternică în slujba resentimentului social. Satele fuseseră locul real și imaginar al tradiționalismului și al tuturor conservatorilor credincioși unei definiri rurale a specificului românesc. Or, pe acești țărani, oameni din popor, comuniștii, care sînt militanți pentru modernitate, nu-i îndrăgesc. Și aceasta pentru că ei exprimă brutal diferența dintre extrema bogăție și extrema sărăcie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Paris, Gallimard, 1987. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, 3 vol., București, Editura Minerva, 1992; lstoria literaturii române contemporane, I-IV, București, 1926-1929; Scrieri, ediție îngrijită de Eugen Simion, București, Minerva, 1975. Morand, Paul, Bucarest, Paris, Pion, 1935. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, Editura Eminescu, 1980. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, 1927. Petrescu, Camil, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, 2 vol., București, 1930. Petrescu, Cezar, Întunecare, vol. I, București, 1927
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cînd era copil, împreună cu mama ei; aceasta este o imagine plină de forță a continuității dintre generații, pe care anumiți membri cu vederi radicale din anii '60 au dorit să o distrugă. În filmele Poltergeist, deceniul șase este doar amintire: tradiționalismul implacabil și triumful valorilor familiei și-au luat revanșa, iar Hollywood-ul se întoarce fericit la acele instituții conservatoare precum familia burgheză. Cu toate acestea, fericirea nu este deplină în căminul celor curajoși și în patria libertății; pentru a descoperi modul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se situează însăși opera scriitorului, după cum sublinia Al. Călinescu în lucrarea sa monografică: sinceritatea, autenticitatea și luciditatea. Acestea devin, în etapa despre care vorbeam, idealurile unei întregi generații de romancieri, ca o reacție împotriva sentimentalismului și a idilicului care caracterizau tradiționalismul. Perioada interbelică a cunoscut, din această perspectivă, o întreagă avalanșă de romane al căror centru de interes îl constituia existența individului și, ca o consecință imediată a acestui fapt, s-a ajuns la o adevărată modă a romanelor de tip
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ideatic al construcțiilor prozastice (căci toți scriitorii înfățișați sunt prozatori), nu fără a remarca și alte elemente, unele cu urmări considerabile în devenirea literaturii pe plan mondial. Temător, la un moment dat, că proza lui s-ar menține într-un „tradiționalism fad”, în raport cu „avangardismul excentric al lui Joyce”, Thomas Mann „își găsește înrudiri” cu autorul lui Ulysses, prin „trecerea dincolo de realism”. Nici unul din romanele sale nu e, potrivit definiției consacrate, „un adevărat roman”. Personajul central din Muntele vrăjit, Hans Castorp, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
și dezvoltare ale elevilor. Astfel, au apărut ideea de integrare educativă, ca reflex al curentului integrativ global din societate, și educația integrată, ca practică efectivă și concretă, reprezentând, în mod indubitabil, ceva nou și original, surprinzător și controversat, pe fondul tradiționalismului de secole al educației. Pentru a delimita mai bine cele două perspective privind școlarizarea copiilor educabili cu cerințe speciale/dizabilități, putem recurge la următoarea sinteză (Ungureanu, 2000): perspectiva integrativă, comprehensivă urmărește identificarea unor strategii, modele, metode și tehnici prin care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dărâmarea „putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul („disoluție dezastruoasă a tradiției”), revista militează pentru revoluția „naționalismului integral” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
creat de ipostaza Pariarhului-Regent nu a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de funcționare a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
R. apar în 1925, fiind promulgate în Monitorul oficial, nr. 97, din 6 mai 1926. Apariția unei elite intelectuale interbelice grupate în jurul unor personalități precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic ș.a. care să revitalizeze spațiul teologic românesc, anchilozat într-un veritabil tradiționalism de nuanță neosemănătoristă și să refacă legătura dintre laicat și Ecclesia reprezenta un prim semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub, în ansamblul ei, pertinentă, este redevabilă unor poncife care trebuie demontate: în primul rând, "ortodoxismul ca formă interbelică a vechiului tradiționalism" este un concept total inoperabil pentru simplul motiv că dezbaterea din perioada interbelică se purta asupra relației dintre Ortodoxie și națiune; în al doilea rând, a discuta despre o diacronie ortodoxă în termenii: în anii '20 ai secolului XX, Ortodoxia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
formularea exemplară a lui Nae Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întâmplă în tradiția occidentală, pentru a putea contribui la consolidarea mediului academic, axat numai pe dimensiunea didactică și aceasta destul de inconsistentă, printr-o lipsă a cursurilor actualizate, bibliografiile rămânând undeva prin anii '70-'80, pentru a nu mai vorbi de tradiționalismul tematicii puse în discuție. Intrarea într-un circuit internațional de colaborări prin echipe de cercetare, pe baza unor proiecte viabile, prin publicații serioase (reviste, cărți care îndeplinesc criteriile științifice maxime), prin colocvii și conferințe, prin schimbul interactiv al rezultatelor cercetării
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să fie format, să se autoformeze, anume în cel complex al clasei. Conceptul de clasă centrată pe educat (Learner-Centered Classroom LCC), ca o expresie a paradigmei și modelului centrării pe educat LCM (Learner-Centered Model), s-a conturat ca reacție la tradiționalism, la behaviorism, la educația egalitară, la standardizare, dar exprimând și noile așteptări ale societății, ale educaților privind nevoia: • de valorificare a valorilor individuale, • de atingere a idealului dezvoltării fiecăruia, • de înlăturare a diferitelor aspecte critice ale școlii, • de schimbare a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Ole Waever, The Future of International Relations: Masters in the Making, London and New York, Routledge, 1997, pp. 1-37. Cele patru mari dezbateri despre care vorbește Waever sunt idealism realism, tradiționalism behaviorism, realism marxism și raționalism reflectivism. 2 Menționăm aici Jacqui True, Gender, Globalization and Postsocialism: The Czech Republic After Communism, New York, 2003. 3 Ole Waever, "The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate", în Steve Smith, Ken Booth, Marysia Zalewski
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de cele ale începutului de postmodernitate, reinstaurând, totodată, ceea ce europenii promovează, încă din modernitate, și anume afectul 37. În general, neomodernismul însă păstrează, cultivă și promovează, în abundență, elementele consacrate ale modernității, cum este și normal, de altfel, din moment ce, cu excepția tradiționalismului, nu mai întâlnim o antinomie între principii estetice și ideologii, ci o înlănțuire continuă, semn al îngăduinței, într-o prelungire firească a evoluției societății. "Contactul, însă, de la începutul anilor '60, cu modelele de poezie românească interbelică cu Blaga, în primul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca o generație estetică omogenă. Dacă optzeciștii sunt reprezentați mai cu seamă prin roman, fiind și foarte buni teoreticieni ai actului literar, șaizeciștii vor fi reprezentați prin poezie. O poezie care atinge sufletul, apropiindu-se, la nivelul sonorității versului, de tradiționalism. Sigur că unii autori se vor situa la granița dintre două generații și la frontiera dintre genurile literare. Poate că e o falsă problemă, care continuă, însă, să-i preocupe intens pe criticii literari. Neomodernismul a fost, în perimetrul culturii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Nu se pune nici cea a vreunei opțiuni estetice. Funcționarea acestei literaturi este caracterizată foarte bine de paradoxul lui Crisip: „Dacă spui ceva, acel ceva Îți iese pe gură; dacă spui car, atunci un car Îți iese pe gură.” Nu tradiționalismul realist și psihologizant este În sine un defect al romanului Annei Gavalda. Autoarea, cum remarcă și Livius Ciocârlie, evită pateticul. Mai ales prin dimensiunea procustiană a frazelor - tertip consacrat recent de Amélie Nothomb. Nici, la rigoare, prozelitismul narațiunii, genul true
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în cuib". Dar în acest context nu lipsește aspirația spre perfecțiune: Dacă aș fi eu Dumnezeu/ stăpânul rugăciunii bisericilor goale/ aș crea o lume după capul meu/ în care gândul serii să nu se mai răscoale". Matei Gavril evoluează "de la tradiționalismul senzualizat al versurilor de debut la estetismul întrucâtva prerafaelit al poeziilor de acum"2. Volumul "Glorie" (1969) adâncește simbolul culorii albastre pasiune rece, culoarea vine cu elemente pure, iubita are gâtul ca o creangă albastră, lebedele plutesc pe lacuri înghețate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]