1,181 matches
-
Dar apare urm]toarea întrebare: ce anume face ca o acțiune s] fie considerat] greșit]? De ce sunt aduse în discuție tocmai aceste acțiuni și nu altele? Deseori, deontologii fac apel la intuiția moral] obișnuit], c]reia îi imprim] o nuanț] tradiționalist]. Acțiunile care figureaz] pe lista lui Nagel sunt și au fost mult] vreme considerate ca fiind greșite, având la bâz] înv]ț]turile iudeo-creștine. Deontologii mai afirm] faptul c] normele domeniului studiat sunt derivate sau constituie expresia unui principiu fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primăvară [a] renașterii spiritualității noastre etnice”, luptând pentru „înălțarea vieții prin întronarea primatului sufletesc”, pentru care arta, ca „disciplină” complementară moralei, pregătește „sufletește pe om pentru contactul său cu divinitatea”. Mergând în direcția slujirii autohtonismului, V. și s. publică poezie tradiționalistă semnată de Valeriu Cârdu (Rugă moțească), Mihu Dragomir (Mlaștina cu nuferi), Aurel Chirescu, George Valea, Petre Paulescu și Virgil Huzum. Proza este ilustrată de Emanoil Dumitrescu (Gând de sinucidere - fragment din romanul Toboganul), Stelian Constantin-Stelian și A. Coja. Mihail Ilovici
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
Maturizarea lirică este evidentă în poezia de mai târziu - Rostul țărânii (1980), La părinți (1989) - prin sinceritatea expresiei, prin cantabilitate, dar mai ales prin sugestia reflexivă amară ce transpare din versurile lui elegiace. S-a spus că poetul cultivă „formula tradiționalistă bazată pe cantabilitate folclorică și pe desenul imagistic simplu și clar conturat” (Mihai Cimpoi). Cărțile O palmă de cer, Ploile dorului (1972), Fluvii (1976), Rostul țărânii, Autografe în câmp (1981), Același (1986), La părinți, având ca tematică satul contemporan moldovean
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
german Armin Heinen, respectiv de Constantin Iordachi și Trencsényi Balázs, apărute În publicații de specialitate din Germania și Ungaria. Criza istoriografiei românești actuale provine din Întâlnirea conflictuală a două tendințe opuse: curentul pe care Îl voi numi În mod convențional „tradiționalist” sau „conservator” și curentul „modernist” sau „liberal”. Mai Întâi, se impune o observație terminologică. Peste tot În lume, grupările istoriografice care aduc modificări radicale În raport cu viziunea Înaintașilor (și nu sunt puține la număr) se numesc „școli revizioniste”. Este o denumire
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
iar după discreditarea ideologiei marxiste naționalismul istoriografic s-a dovedit a fi și cel mai longeviv moștenitor al propagandei ceaușiste. Regimul politic comunist s-a prăbușit de cincisprezece ani, dar istoriografia sa mai dăinuie și astăzi - uneori chiar Înflorește. Istoriografia tradiționalistă din zilele noastre nu este, așadar, decât un succedaneu al istoriografiei național-comuniste. Principalele sale caracteristici sunt: a) promovarea unei viziuni unice cu privire la trecutul istoric și contestarea violentă a oricăror discursuri alternative; b) refuzul teoriei și al autoreflecției În cadrul disciplinei, deoarece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
religie laică, manipulată În profitul celor mai diverse cauze politice, Într-o „simplă” preocupare intelectuală, Într-o curiozitate oarecare, Într-un efort de cunoaștere mai curat și mai dezinteresat, atât pentru comunitatea specialiștilor, cât și pentru ansamblul societății. Pentru istoricii tradiționaliști Însă, pierderea rolului lor sacerdotal, de oficianți ai cultului care celebrează valorile naționale, nu poate reprezenta altceva decât o catastrofă intolerabilă. Istoriografia „modernistă”, „liberală” sau, mai corect, „revizionistă” este mult mai rezervată față de ideea adevărului unic, care se oferă, pur
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prudentă - a venerabilei tradiții de interpretare critică a izvoarelor, specifică istoriografiei de oriunde și de oricând. Aceasta ar fi, expusă pe scurt, esența disputei teoretice care desparte istoriografia românească de astăzi În cele două curente concurente: curentul modernist și curentul tradiționalist. De ce Însă rivalitatea care se manifestă Între cele două tendințe istoriografice ar fi de natură să genereze o criză, așa cum am afirmat inițial? Nu ar fi mai cuminte să credem că această dispută este expresia unei stări de normalitate? Nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și răspund provocărilor vieții contemporane prin adaptabilitate și luciditate. Cred că această dimensiune subiectivă, psihologică, uneori generațională, a crizei istoriografice contemporane nu a fost Îndeajuns subliniată, iar accentul a fost pus prea mult pe factorul politico-ideologic. Fără Îndoială, mulți istorici tradiționaliști sunt naționaliști, sunt eurosceptici, sunt critici ai Occidentului, au fost legați de structurile politice comuniste până În 1989 sau de stânga naționalistă În deceniul următor dar toate aceste afinități, reale, nu spun totul. În primul rând, istoricii conservatori sunt niște nostalgici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cazul regretatului profesor clujean Pompiliu Teodor. Alții, În schimb, mult mai tineri, nu au reușit această performanță. Competența profesională este un alt factor de natură să explice clivajul dintre cele două tabere istoriografice. Nu vreau să afirm că toți istoricii tradiționaliști sunt lipsiți de inteligență sau de alte virtuți intelectuale, În timp ce plasarea În celălalt curent te transformă peste noapte, În mod obligatoriu, Într-un istoric de valoare. Totuși, este limpede că refuzul deschiderii epistemologice, pe care Îl presupune aderența la istoriografia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ungaria. Aceste imagini justificau acțiunea politică a românilor bănățeni, care Își căutau aliați În cercurile politice maghiare, În disputa lor cu ierarhia bisericească sârbă. De asemenea, imaginile etnice „binevoitoare” construite acum erau favorizate (În afara moștenirii iluministe) și de filosofia politică tradiționalistă, conservatoare, specifică „erei Metternich”. Aceasta descuraja reprezentările ideologice capabile să conteste sistemul politic existent, Încurajând, În schimb, ideea „armoniei” sociale și naționale. În schimb, noua generație românească din Ardeal, afirmată la 1848 și reprezentată de Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În presă, scris după moartea magnatului ardelean. Fără a atinge, desigur, performanțele negative ale eroului din roman, Nopcea fusese o figură foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele pe care marea aristocrație, tradiționalistă și parazitară, le putea avea În ochii revoluționarilor pașoptiști. El era ilustrativ și pentru această dublă condiție etno-culturală a nobilimii hațegane, În parte calvinizată și catolicizată, În parte fidelă totuși vechilor sale tradiții și obiceiuri, acuzată de renegare și deznaționalizare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1848 (aspect urmărit prioritar de către istoricii specializați În evaluarea numărului de cadavre), ci pentru a ne spune de ce au murit oamenii respectivi, care au fost motivele ce i-au determinat să ucidă sau să se sacrifice pentru un ideal. Istoricii tradiționaliști au neglijat acest gen de izvoare, considerate nesigure, deoarece au fost interesați În primul rând de consemnarea faptelor, și prea puțin de Înțelegerea și explicarea lor, crezând, În mod naiv, că faptele vorbesc singure, de la sine, În absența efortului hermeneutic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și diferite: sărăcia, provocările economice ale tranziției, concurența televiziunii și, mai ales, fascinația internetului. Adolescenții noștri confundă de multe ori cartea cu manualul, pentru tânărul licean cartea intră în aceeași categorie cu școala, iar sistemul educațional din România este încă tradiționalist, învechit, plictisitor și ineficient și la fel este percepută și cartea. Cauza principală a crizei lecturii și a distanțării cetățeanului român de carte este schimbarea de mentalitate și de context istoric, odată cu anul 1989. Nu mai este la modă să
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sociale contemporane, de la cel cultural la cel infracțional și de la cel financiar la cel spiritual. La polul opus, localizarea își asumă ca forme de manifestare revigorarea identităților etnice și naționale, menținerea/accentuarea ideilor și a practicilor socioculturale individuale, exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele interblocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații, globalizarea suscită încă dezbateri
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
sunt prezentate sub forma manualelor scolastice, expunerea fiind făcută în paragrafe scurte, nenumerotate și însoțite de un titlu explicativ .) Așadar, metafizica lui a fost atunci și este și acum, cu o parte a ei , tradițională, fără a fi însă și tradiționalistă. Respigînd scolastica și autoritatea Școlii, Descartes nu respinge în bloc tradiția ci tradiționalismul. Suntem deja la mare depărtare de gîndirea lui Descartes și suntem aici tocmai datorită lui, a paradigmei sale care a deschis o nouă epocă, dar pentru a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
re a ușurinței de a lucra, era una care venea de la necunoscători. Faptul că publicul ar fi putut la fel de bine să conceapă opera maestrului elimină ideea de artist comandant unic, intangibil, cu puteri de neegalat. Firește că însăși ideea geniului tradiționalist a conducătorului infailibil era spre final la fel ca și societatea tradiționalistă. Așadar neîncrederea în metanarațiuni nu este apanajul a ceea ce se numește postmodernism, ci este o coordonată a unei părți din arta figurativ‑concentrică a artei abstract‑compoziționale și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Faptul că publicul ar fi putut la fel de bine să conceapă opera maestrului elimină ideea de artist comandant unic, intangibil, cu puteri de neegalat. Firește că însăși ideea geniului tradiționalist a conducătorului infailibil era spre final la fel ca și societatea tradiționalistă. Așadar neîncrederea în metanarațiuni nu este apanajul a ceea ce se numește postmodernism, ci este o coordonată a unei părți din arta figurativ‑concentrică a artei abstract‑compoziționale și a celei discentrice deopotrivă. Operele lui Michelangelo sunt nemuritoare și ecoul lucrărilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
stilului autoritar subiectiv, el combinând un grad scăzut de control parental cu un nivel ridicat al afecțiunii. Granițele dintre subsistemul parental și cel al copiilor sunt extrem de permeabile, în această practică educativă indulgența parentală reprezintă nota definitorie. Părinții nu sunt tradiționaliști, nu solicită din partea copiilor un comportament matur și evită confruntările. Aceștia nu constituie o resursă importantă pentru copil agenți activi care să-i formeze sau sa-i modifice comportamentul ei permițându-i să-și regleze, pe cât posibil, singur conduita și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de Ecologie Umană sau Fundația Ginta Latină. Al. Andronic, P. Spinei, Leonida Boicu cadre universitare, s- au ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est-carpatic. C. A. Munteanu a debutat înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca după tragedia Basarabiei să-și consacre talentul evocării meleagului natal și nefericirii dezrădăcinatului.Constrâns\de\impreju rari ,dupa 1952 se refugiza in literatura pentru\copii Al. Ioachimescu organizator al reuniunilor foștilor elevi din școlile din stânga Prutului, a scris
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
percep Europa în primul rând ca sinonimul generic al străinătății. pentru mulți, o noțiune profund suspectă, dubioasă, în orice caz. Căci de acolo, din această direcție, vine necunoscutul, străinul. Iar acesta, pentru orice societate închisă, cu vechi și puternice reflexe tradiționaliste defensive, cum a fost și a rămas societatea noastră rurală, reprezintă un motiv de neliniște, o primejdie potențială permanentă. Faptul este plin de urmări și vom vedea imediat în ce direcție. și totuși această Europă, eminamente suspectă, a fascinat, a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naționalistă, încă între cele două războaie. Ideologia de tip liberal este și azi în netă minoritate, cum a fost, de fapt, și în trecut. Iar cea creștin-democrată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență, în România. Mai precis în structura sa socială fundamentală. O Românie rurală și inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dar și... staliniste, vezi versiunea originală a unei Schimbări la față a României), lichidarea democrației pluraliste, parlamentare, respingerea radicală a Occidentului și a Europei, oroarea de masonerie și, în general, combaterea oricărei formule internaționaliste. Idealul este statul național închis, etnicist, tradiționalist, autoritar, bazat pe o economie de tip agrar, antiindustrial. Accentele xenofobe, adesea antisemite, sunt și ele frecvente. și am putea continua. Să nu uit totuși celebrul, hitleristul Führerprinzip, care în sfera filzofică și culturală echivalează cu mistica exorbitantă a maestrului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la nivel local mai curând cu soluțiile pragmatice de menținere în istorie (atât politic și ideologic, cât și social sau economic) decât cu o imaginație culturală fantezistă sau cu o gândire raționalistă novatoare (de altfel, aproape imposibile într-o cultură tradiționalistă). Imaginea, simbolistica și imaginarul colectiv, rămase la populația ortodoxă românească în siajul rezistenței canonice iconodule, pe alocuri chiar a isihasmului, au integrat în principal discursul militant al puterii și mesajul mobilizator pentru formarea "steagurilor", apeluri politice pe care le-au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Articolul-program Pornim și noi... vine să sprijine ideea activismului cultural de tip regional; publicația dorește să fie „una din acele lumini care pâlpâie într-un colț al României întregite” și „va fi pur culturală”. În seria transilvană orientarea publicației este tradiționalistă, în descendența liniei Ioan Slavici - Ion Agârbiceanu. Astfel, primului i se republică un fragment din romanul Spiru Călin, alături de un necrolog încărcat de elogii, iar celui de-al doilea povestirea Pustiul. Un număr este închinat lui George Coșbuc, căruia i
ZARI SENINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290710_a_292039]