43,783 matches
-
Kavafis. Autorul, Filippos Filippou (născut în 1948 în insula ioniană Kerkyra), avînd ca punct de plecare lucrări similare (Ultimele zile ale lui Imannuel Kant, Ultimele trei zile ale lui Fernando Pessoa sau Ultimele zile ale lui Baudelaire, toate apărute în traducere greacă la Atena în anii ’90), a realizat o tulburătoare narație biografică și totodată romanțată, un fermecător amalgam de elemente documentate și de fantezie. Prin intermediul personajului principal, poetul italian fondator al futurismului Filippo Tommaso Marinetti (1876-1944), și el născut în
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
întreaga lume literară a vremii. Dacă spinoasa problemă a fost elucidată prin apariția, în 1966, a cărții lui Y. P. Savvidis Edițiile kavafice, 1891-1931, o problemă „cu adevărat explozivă”, cum o numește Daskalopoulos, continuă să rămînă pînă astăzi cea a traducerilor operei kavafice în limbi străine, ca și ecoul internațional, fără precedent pentru un alt poet grec. Uriașul material bibliografic (în total, 7 147 voci, numerotate, dar, împreună cu subvocile nenumerotate, numărul total al vocilor depășește 12 000) este structurat în patru
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
12 000) este structurat în patru mari secțiuni: (A). Opera lui Kavafis (ediții de sine stătătoare și publicări izolate, de orice fel, ale operelor lui - poeme, texte în proză, scrisori, însemnări), în ordine strict cronologică, fără clasificări pe genuri; (B). Traduceri ale operei kavafice, fie în ediții independente, fie în lucrări cu caracter antologic sau apariții fragmentare (selectiv); (C). Iconografia Kavafis (care înregistrează materialul iconografic de orice fel referitor la poet și la familia sa); a patra parte, (D), și cea
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
o dată, existența subdisciplinei numită „kavafistica”, cu o producție tot mai bogată, de la articole și studii pînă la volume de sine stătătoare semnate de nume celebre de „kavafiști”, atît din Grecia, cît și din numeroase alte spații culturale. Interesantă rămîne evoluția traducerilor din Kavafis. Dacă pînă în 1963 se realizaseră 18 ediții de sine stătătoare (complete sau cu caracter antologic), din 1963 pînă în 2000 sunt publicate în diverse limbi peste 140 de volume. Deși n-a apucat să vadă în timpul vieții
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
sale care se înmulțesc după 1920 și apar în publicații din afara Egiptului. Bibliografia reflectă totodată și ecoul de care opera Alexandrinului s-a bucurat pe meleaguri românești, de la primele poeme traduse în 1939 de Ștefan Bezdechi ( Itaca și Lumînărele), la traducerea canonului în 1971 de Aurel Rău și apoi la edițiile realizate în anii 90. De adăugat că în 2001 bibliografia românească a lui Kavafis s-a îmbogățit cu ediția de Opere complete în 2 volume. În anul Kavafis 2003 cititorul
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
simbolică: Jens Nielsen înalță, trăgînd-o pe sîrmă subțire, în sus, spre cer, ca pe un zmeu, cea de pe urmă carte a Aglajei, Raftul cu ultimele suflări (volum apărut în românește, ca și De ce fierbe copilul în mămăligă și tot în traducerea Norei Iuga, la Editura Polirom, spre sfîrșitul anului trecut). Din relicvele cele mai cutremurătoare lăsate de Aglaja, filmul reține cîteva care par a fi emblematice și pentru destinul postum al autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
comparate, de imagologie, și ați dat aici o lucrare extrem de importantă pentru noi, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german 1775-1918. - E o carte la care am lucrat mult. O pregătisem încă din anii ’70. Volumul a apărut în 1985, iar traducerea românească, zece ani mai tîrziu. - Pentru mine, lucrarea dumneavoastră are o dublă importanță: este una de cercetare teoretică, în domeniul imagologiei, și, în al doilea rînd, de colectare și de interpretare a documentelor, aplicativă, deci. Lucrarea are o bibliografie foarte
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
direcții de cercetare. - Unii v-au reproșat totuși fie o anumită „indulgență”, trecerea cu vederea a unor defecte ale românilor, semnalate de autorii germani, alții v-au reproșat, dimpotrivă, „severitatea”. Știu că la noi s-a încercat, s-a propus traducerea lucrării dumneavoastră înainte de 1989 și au fost niște indicații venite de sus, deci, pe plan politic, încît cartea n-a putut fi tradusă decît după 1989. - Sigur. Fapt este că trimisesem exemplare ale originalului în limba germană cîtorva cunoscuți din
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
celelalte genuri de texte. Mă întreb cine mi-a făcut reproșuri într-un sens sau altul. Cartea a primit, numai pentru originalul german, peste 40 de recenzii, toate - fără nici o excepție - foarte pozitive, multe provenind de la autori români. Iar în ceea ce privește traducerea, nu știu. Îmi sînt cunoscute vreo 10 recenzii. Bănuiesc că există mai multe. - S-ar putea să greșesc, dar cred că astfel de opinii - în sensul că menționați niște texte în care imaginea românilor este negativă sau, cum s-a
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
volum cumva bilanțier, adunând restul de poeme de până la scrierea Levantului, există un poem, Rana, de care mi-am amintit citind aceste sonete: „o să suport condescendența tinerilor / o să las nasul în jos când o să vină vorba despre poezie, o să fac traduceri / ca să nu mă uite lumea, ca să pară că mai trăiesc, / sau o să-mi public cândva un volum de versuri din tinerețe / atât de proaste, că nu le băgasem în nici o carte / și o să am succes «de prestigiu», mi se va
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
de unde și expedia interviul. Dl. Popa pretinde în replica de acum că avea, spre deosebire de Caragiale, toată îndreptățirea să se „care”. Ce să mai spunem? Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
mai spunem? Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh. Gheorghiu-Dej. Portretul celebrei, cîndva, actrițe (nu prin talent) este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
literar, intitulată Traiectorii, ca și volumul recent apărut, selecție din multele articole publicate acolo. Preocupările ei se concentrează asupra jurnalelor, a cercetării presei literare interbelice, a analizei unor opere aparținând scriitorilor români din exil sau spațiului francez, în fine, asupra traducerilor, ea însăși realizând excelente versiuni românești ale romanelor Agonie fără moarte de N. J. Herescu și Ochiurile rețelei de Sorana Gurian. Citind jurnalul lui Alice Voinescu, autoarea Traiectoriilor ține să remarce libertatea interioară, tonul pregnant confesiv, marea capacitate de a
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
realizată de Monica Lovinescu și cu o prefață de Eugen Ionescu. Ea apreciază faptul că s-a păstrat forța expresivității primordiale, eroii fiind „personaje-vorbe, cuprinse într-un vârtej a cărui echivalență formală e greu de atins”. „Citită detașat de original, traducerea Monicăi Lovinescu, fără obsesia apropierilor și a calchierilor nici nu mai lasă impresia că ar fi traducere”. Aceleași bune cuvinte le are autoarea despre florilegiul din poeziile lui Blaga, sub titlul L’Etoile la plus triste, pe care-l datorăm
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
păstrat forța expresivității primordiale, eroii fiind „personaje-vorbe, cuprinse într-un vârtej a cărui echivalență formală e greu de atins”. „Citită detașat de original, traducerea Monicăi Lovinescu, fără obsesia apropierilor și a calchierilor nici nu mai lasă impresia că ar fi traducere”. Aceleași bune cuvinte le are autoarea despre florilegiul din poeziile lui Blaga, sub titlul L’Etoile la plus triste, pe care-l datorăm Sandei Stolojan. Cum se poate conchide, „traiectoriile” Corneliei Ștefănescu sunt multiple, în aparență paralele, dar în fond
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
sensibilitatea prozatoarei. Scriitoarea Catherine Durandin este mișcată de acest “vertij al tristeții care emană din București, o tristețe tenace devenită ca un drog necesar, această tristețe a dezarticulării timpurilor care te cuprinde la fiecare vizită. O tristețe îmblânzită” (p.37) (traducerile pasajelor din carte sunt de M.S.R.). Talentul literar se află în slujba scrisului istoric. Înclinația autoarei pentru literatură este, de asemenea, vizibilă în cronologia inversată, în istoria urmărită “à rebours”, care constituie structura cărții: Bucureștii prezentului, apoi cei ai instaurării
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
inoportună idealizare: „Îmi amintesc (povestită de Doinaș) de o replică faimoasă, pe cît de retrogradă pe atît de caracteristică: la o ședință în care se punea problema supraviețuirii sau modificării revistei Secolul 20, Marin Preda a protestat împotriva publicării în traducere - în revistă - a atîtor scriitori străini, încheindu-și tirada astfel: «de ce să-i traducem noi pă ei, ce, ei ne traduc pă noi?»”. Judecata morală implicită e însoțită de una estetică explicită: „S-ar putea (...) ca Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
lui, actorul Zygmunt Molik au venit la București, dezvăluind în intervențiile lor ceva din spiritul neliniștit al lui Grotowski. Tot atunci, Editura Unitext publica pentru prima oară în limba română cartea fundamentală a lui Grotowski, “Spre un teatru sărac”, în traducerea lui George Banu și a Mirellei Nedelcu-Patureau. Cîteva zile de neuitat. Ca să nu trecem, în graba noastră cotidiană, peste acest început de ianuarie și peste semnificațiile lui, publicăm un text foarte special semnat de George Banu, scris acum, la cei
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
dl. Marco Maximillian Katz! În românește, ea înseamnă (mai traduc o dată): „Toată lumea acceptă că Tudor este un intelectual foarte elocvent care nu scapă nici un prilej pentru a-și demontra vasta capacitate intelectuală”. Acum, că le-am servit și originalul și traducerea, poate au să-mi spună domnii Katz-Florian pe ce se bazează când folosesc sintagma „widely accepted”: în ce mă privește, n-am acceptat și n-am să accept niciodată (și mai știu o groază de români ce au aceeași opinie
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
capacitate intelectuală”) suferă, în varianta românească, o uluitoare metamorfoză: „remarcabil prin faptul că nu pierde nici o oportunitate de a pune în evidență demagogia discursului pseudo-intelectualist.” Chiar dacă greoaie și calchiată după limba engleză (în loc de „oportunitate” aș fi pus cu siguranță „prilej”), traducerea nu e propriu-zis traducere, ci referire la o cu totul altă realitate! Avem, așadar, de-a face cu un exemplu cras de amnezie cu scop denigrator, dar și de fals intelectual. Pentru astfel de indivizi nu există adevăr, ci doar
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
varianta românească, o uluitoare metamorfoză: „remarcabil prin faptul că nu pierde nici o oportunitate de a pune în evidență demagogia discursului pseudo-intelectualist.” Chiar dacă greoaie și calchiată după limba engleză (în loc de „oportunitate” aș fi pus cu siguranță „prilej”), traducerea nu e propriu-zis traducere, ci referire la o cu totul altă realitate! Avem, așadar, de-a face cu un exemplu cras de amnezie cu scop denigrator, dar și de fals intelectual. Pentru astfel de indivizi nu există adevăr, ci doar manipulare nerușinată și interesată
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
nu te pot lăsa însă indiferent. (Fără nici o urmă de ironie) Șerban Foarță face figură unui filolog exhibiționist pentru care literatura poate fi și un rafinat talcioc. Dar toate acestea sunt doar prima parte a deșertului. Urmează trei variante de traducere a baladei lui Villon din care nu mă pot abține să nu redau măcar variantele de Închinări: „Răspunsul, Prințe, ia-l de unde / Nu e, căci, la nemângâieri, / Doar vorba-mi are a-ți răspunde: / Ci unde-i neaua de mai
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
se-amână: / Ci unde-i neaua iernii, azi?” sau „Răspunsul, Prințe,-i o perena / Și-amară întrebare-n van, / Că în această cantilena: / Ci unde-i neaua de azi-an?” Apropo de geniul de traducător al lui Șerban Foarță: ați citit traducerea din franceză a românului Evgheni Sokolov ?) Și volumul continua cu traduceri din poeții la care apare motivul „ubi sunt”, de la mai puțin cunoscuții Bernard de Morlay, Bertran de Born, Honorat de Răcan, Jehan Regnier ș.a. până la Claudel, Max Jacob, Valéry
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
-i o perena / Și-amară întrebare-n van, / Că în această cantilena: / Ci unde-i neaua de azi-an?” Apropo de geniul de traducător al lui Șerban Foarță: ați citit traducerea din franceză a românului Evgheni Sokolov ?) Și volumul continua cu traduceri din poeții la care apare motivul „ubi sunt”, de la mai puțin cunoscuții Bernard de Morlay, Bertran de Born, Honorat de Răcan, Jehan Regnier ș.a. până la Claudel, Max Jacob, Valéry, Apollinaire, Brecht, Queneau, precum și trei parafraze românești: Odobescu, Arghezi și Barbu
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
nieges d’antan? Envoi: Sweet Prince, eu nu zic omnia vâna, / Cât despre, însă, antean- / nua nix, întreab-o pe Morgana, / Așa: Où șont leș neiges d’antan?” Ce să zic, no more comments! Șerban Foarță - Clepsidra cu zăpadă / Introducere, antologie, traduceri, adaptări, pastișe, ilustrații de Angela Rotaru-Serbenco, Editură Polirom, Iași, 2003. 176 p.
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]