1,003 matches
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 48 VIOREL ROTILĂ este lector doctor în cadrul Universității "Dunărea de jos" Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, Catedra de Filosofie-Sociologie. A publicat Tragicul în filosofia existențialistă franceză (2009) și Heidegger și rostirea ființei (2009). La editura Institutul European a apărut, în 2010, Din alchimia unei existențe. Jurnal de idei. Viorel Rotilă, "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei (c) 2011 Institutul European, Iași
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA VIOREL ROTILĂ "CITEȘTE-MĂ PE MINE!" Jurnal de idei INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Fiicei mele, Diana Cuvânt înainte Povestea titlului este simplă: în perioada în care lucram la teza de doctorat pe tema tragicului, fiica mea, care pe atunci avea vreo cinci ani, sătulă de faptul că stăteam toată ziua cu cărțile în loc de a mă juca cu ea, s-a întins într-o zi pe cartea pe care tocmai mă chinuiam s-o citesc
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
scrie istorii. Să ne gândim spre exemplu la istoriografia marxistă. Bucuria oricărei primăveri mă vindecă de regretul de a nu mă fi născut într-o țară caldă, de nostalgia ce mă bântuie în iernile fără de sfârșit. * Sentimentul dramei sau al tragicului unei situații este dat în bună măsură de idealurile noastre: ele creează etalonul în funcție de care percepem situațiile drept zguduitoare. S-ar părea că principala noastră problemă derivă dintr-o prea mare depărtare de realitate sau, mai bine spus, din faptul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
realizându-le în acest fel. Cum distanța dintre idealitate și realitate este un dat al umanului, fiind condamnați la a ne împinge continuu limitele mai departe (acesta ar fi sensul tare al transcendenței continua depășire de sine înspre proiectele proprii), tragicul va fi întotdeauna o trăire ce ține de registrul afectiv uman. La limită, cred că putem vorbi de o foame a noastră de idealuri, fiind întotdeauna orientați către așteptarea proiectelor ce ni se potrivesc. Rămâne de analizat modul în care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de specialitate. III. CONȚINUTURI 1. Structuri estetice 1.1. Esteticul 1.2. Valoarea estetică 1.3. Atitudinea estetică 1.4. Gustul și idealul estetic 2. Categoriile estetice 2.1. Specificul categoriilor estetice 2.2. Frumosul 2.3. Sublimul 2.4. Tragicul 2.5. Comicul 2.6. Categorii estetice secundare 3. Conceptul de artă 3.1. Specificul și funcțiile artei 3.2. Originea și evoluția artei 3.3. Universal și național în arta 3.4. Artă și civilizația contemporană 4. Opera de
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ceasul e un animal ci inima e în anatomia noastră partea mecanică amintind exactitățile planetare.” (G. Călinescu, U.P., 144), „Și în acea față atât de palidă, plină, dar tristă, surâdea suferitor oarecum gura de purpură...” (M. Eminescu, P.L., 93), „Tragicul e sublim prin definiție dar în zilele noastre sublimul e eliminat.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 17) Conjuncția iar și cele două locuțiuni conjuncționale coordonează numai propoziții sau fraze: „Jilțul e ros și arată destul de mizerabil, în schimb sfeșnicul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-o spre universal. Eminescu e „poetul nepereche” ce se ridică pe verticală și ne sincronizează cu Occidentul. Nu este posibil un portret interior al poporului român fără consubstanțialitatea om natură, fără doinire, ca mod liric afectiv al tristeții, fără estomparea tragicului, fără sentimentul dorului (specific spiritualității românești), fără propensiunea spre lumină, ca modalitate de integrare în univers. În spiritualitatea românească, lumina e un simbol al vieții, o bucurie a simțurilor, dar și o aspirație spre absolut, spre sacru. Există în literatura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Creațiile populare au dreptul la analize din perspectiva unor principii estetice proprii, de regulă moștenite odată cu deprinderile de exprimare prin intermediul unui anume tip de expresie artistică. Sensibilitatea și creativitatea artiștilor vor fi puse în slujba exprimării Adevărului, Binelui, Frumosului, Comicului, Tragicului sau Grotescului - adică a modului în care percep viața pământeană sau din Lumea de Dincolo. Problema esteticii folclorului a constituit subiectul a numeroase dispute teoretice. Ovidiu Bârlea, încercând să definească principalele orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tehnice de apreciere, la studiul formelor artei , din punctul de vedere al sincretismului și oralității , iar mai apoi din perspectiva modalităților de distribuire a valorilor. Etnoestetica are la bază studiul axat pe geneză, structura și funcțiunea categoriilor esteticii populare specifice: tragicul , comicul , dramaticul , grotescul , burlescul „ din perspectiva comunității etnice ”, precum și modalitățile de cristalizare artistică a acestora în opere de artă populară. De asemenea, etnoestetica urmărește „ relatiile estetice pe care le promovează fiecare formă de artă în comunitatea sătească tradițională și contemporană
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu dovedește nimic îi aduce lui Eugen Ionescu revelația că absurdul are rădăcini sufletești. În această caracteristică a romanului, criticul vede nereguli superioare prin care Holban e mai degrabă ionescian avant la lettre decât stendhalian. Valoarea acestei literaturi constă în tragicul inutil și chinul demonic și zadarnic al analizei la care se rezumă, de fapt, activitatea sisifică a personajului. 2. Climatul literar românesc Pe lângă considerarea operei lui Anton Holban ca având o descendență franceză, nu trebuie trecut din vedere climatul literar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care l-au marcat. De aceea voi preciza că, în călătoria mea spre mine însămi un rol esențial l-au avut, pe de o parte, teroarea istoriei, pe de alta, faptul că în anii de formare m-a preocupat problema tragicului, care presupune asumarea unei vinovății și a unei responsabilități pentru refacerea echilibrului pierdut. Faptul că am fost percepută de o parte a criticii ca poeta vinei tragice m-a bucurat. Fiindcă trimiterea de la cărțile mele de poezie la cele de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și ce a fost, e greu să înțelegem lumea în care trăim, cu psihologiile ei aberante și, desigur, mișcările istoriei, uneori lente, abia perceptibile, alteori rapide, brutale. Istoria: violentă, dură, a lovit fără cruțare într-o lume lipsită de simțul tragicului, unde, ca în practicile magice, ceea ce nu se știe sau simte se neagă, unde totul se negociază, iar „merge și așa” este unul dintre zeii tutelari. După ani de lungă și chinuitoare amorțire, după o lungă împietrire a timpului, iată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pe condei / ca pe un trăgaci". [...]Or, volumul din urmă, rod și al unor bogate lecturi, întărește ideea saltului valoric. Dincolo de cîteva mici neglijențe, Și de-o fi să mor vădește și o schimbare de accent, presimțind adierile thanatice, transcriind tragicul existențial. Poemele bat "la ușa sufletului" (v. Stare incertă) și poetul, încrezător în destinul său, ne previne (v. Încă): De există-un abis / mai există și-un vis". Eroismul cultural, din fericire, are, în cazul său, fundament valoric". Adrian Dinu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lungimea frazelor precedente, mai ales cu P1. Cele două monosilabe cu aliterația lor în consoana r contrastează cu lungimea de șapte plus șase silabe despărțite prin virgula centrală din P1. Contrastul produce un interesant efect stilistic de sens: concluzia-clauzulă sporește tragicul prin scurtimea ultimului cuvînt și prin contrastul dintre euforia inițială, susținută de amploarea frazei P1 care, la recitare, provoacă pronunția lui e mut din AnneEcy [anəsi]. Armonia fonică a frazei este susținută și de ecourile sonore interne ale fiecărui emistih
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că ea poate fi simțită și înțeleasă de mai multe persoane (ceea ce ar fi imposibil dacă ea ar rămîne o impresie personală, deci unică), se pare că împărțim o parte din povară cu alții, care ne ajută să o purtăm. Tragicul durerii, care face ca, împinsă pînă la un anumit punct, ea să ne creeze un sentiment disperat de angoasă și neputință, este că nimeni nu are acces la un rău a cărui cauză se află în aceste regiuni ale ființei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de la Serviciul Sanitar al Ministerului de Interne. Când toate pregătirile au fost gata: mobilier nou, vila și anexele renovate și se aștepta inaugurarea, la 1 septembrie 1915, din cauza situației tulburi generată de primul război mondial, porțile școlii au rămas închise. Tragicul situației este accentuat și de faptul că directorul numit pentru această școală a fost primul plecat pe front în 1916 și primul căzut pe câmpul de luptă. Vila a revenit armatei și a fost transformată în spital pentru bolnavii de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și primul căzut pe câmpul de luptă. Vila a revenit armatei și a fost transformată în spital pentru bolnavii de tifos exantematic din rândurile militarilor. Abia de acum încolo - pentru o bună bucată de vreme - vila a devenit locul unde tragicul este la el acasă. Cred că am citit undeva, dragă prietene, că în primul război mondial glonțul și tifosul exantematic au secerat aproape în aceeași măsură viețile combatanților. Acest pitoresc loc devenise un infern de unde puțini scăpau cu viață. Șansa
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
inutilitate, de umilință: "Noi dragostea, noi pietrele, noi focul (...)// Noi pietrele durerii unanime (...)// ...noi lacrimile, vezi, și nebunia/ pe lângă-aceste lucruri în genunchi" (Lucruri în genunchi). Structurile nominale, eliptice accentuează senzația de claustrare, de închidere în limitele unui orizont al tragicului. Se trece brusc de la abstract la concret ("voi, gânduri aspre, pașteți", Carnet lapidar, " Ne colcăie alcoolul imensității-n vine", Jurnal de grupă... dubito) ca și cum frânturi de vis, de coșmar, invadează spațiul realității. Se estompează și aici granițele dintre imaginar și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cum sub fruntea prințului planeta respiră". Textul se închide iarăși în intertext, sugerând pierderea în marea literaturii universale. Tot cu imagini desprinse din sfera închiderii se deschide și Cules de rod, universul se micșorează, totul se reduce la imaginea cârciumii. Tragicul devine și aici banalitate: "Tavanul se lăsase mai jos apăsând peste noi", divinul nu mai face parte din misterele lumii. Totul pare a fi joc, se întârzie asupra amănuntelor, se inserează elemente care trebuie să fie vizibil contrastante cu semnificația
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în care aceleași lucruri sînt apreciate azi. Anticipez o concluzie: noi considerăm că totul e serios în opera lui Bacovia și că ea e general tristă, ceea ce, de asemenea, constituie o exagerare. Umorul, cît există, i l am asimilat cu tragicul. Ziarul „Bacăul” din 1 aprilie 1929 a publicat o relatare despre un „banchet al magistraților”, care avusese loc cu opt zile înainte, în chiar Duminica Floriilor. Baroul local ținea să se despartă astfel de doi colegi: unul avansat, altul transferat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
liberă etc, etc, etc Elemente ale cadrului psihic: somnul; visul; Doma și apa; zborul uranic; halucinații de timp și spațiu; Venera serafică; anatomia femeii ideale; Categoriile estetice care impun un asemenea univers sunt pe de o parte: frumosul grațiosul, sublimul, tragicul, opuse urâtului, diformului, grotescului, comicului, pe de altă parte. Poetul cultivă satiricul, ironicul, sarcasticul, umoristicul. Există În toate aceste atitudini estetice un paralelism specific eminescian. De fiecare dată, cititorul trăiește alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
romantice cu trăsături simboliste sau sămănătoriste, perioadă În care se Înscrie opera scriitorilor Alexandru Macedonski, Octavian Goga, George Coșbuc, Șt. O. Iosif, Barbu Stefănescu Delavrancea.etc Caracteristicile romantismului Romantismul introducere În artă noi categorii estetice, opuse frumosului, grațiosului, sublimului și tragicului: urâtul, diformul, grotescul, comicul. Inedite sunt fantasticul (cu izvoare folclorice), macabrul, pitorescul, feericul, precum si specii literare necunoscute: drama romantică, meditația, poemul filozofic, nuvela istorică, psihologică, fantastică etc Noul current cultiva de asemenea sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare, minimalizând rolul rațiunii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce Îl duc efectiv, obligați de cei care Îl provoacă. Scenele prezentate sunt de un profund realism; par a fi și sunt notate de la fața locului. Stările sufletești provocate de prima luptă, denotă o prospețime răscolitoare. Ordinele se Întretaie contradictoriu, tragicul se Întâlnește cu absurdul; eroismul alternează cu panica. Împreună cu soldații din plutonul său, Stefan Gheorghidiu, În retragerea din Transilvania, trebuie să asigure securitatea plutonului condus de el În calitate de ofițer, iar acesta, batalionului și diviziei. Tirul artileriei dușmane răstoarnă planul retragerii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu este altceva decât un nesfârșit labirint, din care nu poți ieși decât o singură dată. Moartea e doar un prag simbolic, un nou capăt de drum și un nou sfârșit. Nu asumarea morții contează, ca rezolvare a unui destin. Tragicul vine din curajul confruntării cu destinul, nu din moartea propriu zisă. d. Iona se Întâlnește oarecum cu Prometeu. El Încearcă să vindece zbuciumul planetar printr-un alt leac tămăduitor, cunoașterea de sine, prin forța purificatoare a spiritului. Iona este o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]