1,471 matches
-
Aparatul valvular al inimii drepte este mai puțin afectat. Septul interventricular poate lua aspectul literei „S” cu efect protruziv în tractul de ejecție al VS. Aceste modificări explică apariția suflurilor sistolice ejecționale de la baza cordului. Arterele coronare prezintă adesea un traiect sinuos, ostiile putând avea aspect normal sau modificări stenozante. Vasodilatația coronariană dependentă de endoteliu se reduce ușor odată cu înaintarea în vârstă, dar rezerva vasodilatatorie coronariană maximală este nemo - dificată la pacienții vârstnici fără patologie ischemică asociată. Mecanismele producerii ischemiei miocardice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
experiența autorului și nu sunt prelucrate și adaptate după cărțile prezentate mai sus. ȘEDINȚE DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANELOR ENERGETICE, DE PURIFICARE, DINAMIZARE ȘI ARMONIZARE A CÂMPURILOR AUREI ENERGETICE - DIAGNOSTIC AL STĂRII DE SĂNĂTATE PRIN ANALIZA DEZECHILIBRELOR IDENTIFICATE PE TRAIECTELE CELOR 14 MERIDIANE ENERGETICEDINAMIZAREA ȘI ECHILIBRAREA CELOR 14 MERIDIANE ENERGETICE (cele 12 meridiane energetice prezentate în cartea „EXERCIȚII DE PURIFICARE ȘI ECHILIBRARE A ORGANELOR ȘI MERIDIANELOR ENERGETICE”, meridianul Central și meridianul Guvernor). - DIAGNOSTIC AL STĂRII DE SĂNĂTATE PRI SCANAREA AUREI
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
realizarea unui by-pass este grevată de o morbiditate și mortalitate similare duodenopancreatectomiei cefalice fără reconstrucție vasculară [88]. Este importantă recunoașterea variantelor anatomice arteriale și venoase în stabilirea planului chirurgical. MDCT cu reconstrucții multiplanare, MIP, 3D și volumetrice (VRT) permite evidențierea traiectelor vasculare aberante precum și stenozele sau ocluziile arteriale, care dacă nu sunt cunoscute preoperator pot avea consecințe grave. Cea mai frecventă variantă anatomică o constituie originea arterei hepatice drepte din artera mezenterică superioară (11-21%) [89]. Există variante anatomice care împiedică reconstrucțiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
dreaptă până în ganglionii scaleni drepți. În partea stângă drenajul limfatic este mai complex, fiind mai interconectat cu cel din partea dreaptă, decât invers. Hata descrie 4 căi limfatice. Prima cale (ruta I) pleacă din ganglionii subaortici (ggl.5), după un scurt traiect se ramifică în două căi: una merge de-a lungul nervului vag stâng până la ganglionii scaleni stângi, iar a doua urcă împreună cu nervul recurent stâng până la ganglionii mediastinali superiori (ggl.1). Pe această cale drenează limfa din segmentul apical și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept al coloanei dorsale, între vena azygos și aorta ascendentă, posterior de esofag. La nivelul vertebral T5-T6, făcând prima ansă, își schimbă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pe flancul stâng al coloanei dorsale; flancând esofagul urcă în regiunea cervicală unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
C3, C4, C5, după care coboară descendent pe marginea internă a mușchiului scalen anterior. Pătrunde în torace printre artera și vena subclavie dreaptă, plasându-se pe versantul anterior al domului pleural, după care trece lateral de vena cavă superioară. În traiectul intratoracic, nervul frenic este însoțit de vasele pericardo-frenice, situate anterior de pediculul pulmonar și pe fața laterală a pericardului, ajungând la diafragm la nivelul orificiului venei cave inferioare unde se împarte în 2-3 ramuri primare ce pătrund în mușchi. Nervul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
trecând în abdomen prin hiatusul esofagian. Nervul vag stâng trece din regiunea cervicală posterior de trunchiul venos brahiocefalic stâng, fiind situat între artera carotidă stângă și artera subclavie stângă. Raporturile cu nervul frenic stâng au fost amintite mai sus. În traiectul său descendent, în mediastin, trece peste fața laterală a arcului aortic, unde se desprinde nervul recurent stâng, care înconjoară crosa, lateral de ligamentul arterial, după care se așează în șanțul traheo-esofagian stâng, având un traiect ascendent către regiunea cervicală. În raport cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
fost amintite mai sus. În traiectul său descendent, în mediastin, trece peste fața laterală a arcului aortic, unde se desprinde nervul recurent stâng, care înconjoară crosa, lateral de ligamentul arterial, după care se așează în șanțul traheo-esofagian stâng, având un traiect ascendent către regiunea cervicală. În raport cu pediculul pulmonar stâng, nervul vag se plasează posterior, ajungând la esofag unde se ramifică. Se fac schimburi de fibre nervoase cu nervul vag drept, după care se concentrează în trunchiul vagal anterior, ce va trece
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
aortei este situată între aorta ascendentă și aorta descendentă, trecând peste trahee. Are 3 ramuri arteriale: trunchiul brahiocefalic, carotida comună stângă și subclavia stângă, mai pot naște din arcul aortic și arterele bronșice. Cele trei ramuri arteriale majore au un traiect ascendent către apertura toracică superioară, primul încrucișează traheea (este reper în mediastinoscopia cervicală), plasându-se pe flancul drept, iar al doilea se poziționează pe partea stângă. Printre trunchiul arterial brahiocefalic și artera carotidă comună stângă se pătrunde cu mediastinoscopul pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
origine, trunchiul arterei pulmonare se află în fața aortei ascendente și a arterei coronare stângi, pentru ca ulterior să fie în același plan cu aorta, iar artera coronară stângă trece spre anterior între flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un traiect intrapericardic scurt și un traiect extrapericardic mai lung, trecând anterior de aorta ascendentă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
stângă trece spre anterior între flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un traiect intrapericardic scurt și un traiect extrapericardic mai lung, trecând anterior de aorta ascendentă și bronșia primitivă stângă, fiind suspendată de crosa aortei prin ligamentul arterial. Din porțiunea mediastinală a arterei pulmonare stângi iau naștere arterele mediastinale pentru lobul superior stâng
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un traiect intrapericardic scurt și un traiect extrapericardic mai lung, trecând anterior de aorta ascendentă și bronșia primitivă stângă, fiind suspendată de crosa aortei prin ligamentul arterial. Din porțiunea mediastinală a arterei pulmonare stângi iau naștere arterele mediastinale pentru lobul superior stâng (artera mediastinală anterioară, artera mediastinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
restul de ramuri pentru lobul superior, respectiv, lobul inferior. Artera pulmonară dreaptă la origine face un unghi drept cu trunchiul pulmonar, pentru a pătrunde posterior de aorta ascendentă și vena cavă superioară, având o direcție transversală spre hilul pulmonar drept. Traiectul intrapericardic al arterei este mai lung decât cel extrapericardic. Aici se află cele două puncte reper pentru abordul intrapericardic al vasului (fereastra aortico-cavă și recesul retrocav Allison). Prima sa ramură, artera mediastinală, pentru lobul superior, poate naște intrapericardic în recesul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
se întoarce la cord prin 4 vene pulmonare - 2 drepte și 2 stângi. După constituirea lor extrapericardică prin unirea a câte două rădăcini venoase (superioară și inferioară), venele pulmonare perforează sacul pericardic, intrând în cavitatea pericardică, unde după un scurt traiect se varsă în atriul stâng. Intrapericardic există o serie de repere anatomice, descrise mai sus, care au semnificație chirurgicală și care necesită a fi cunoscute. Trunchiurile venoase brahiocefalice Cele două trunchiuri brahiocefalice drept și stâng se formează prin unirea vaselor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
3 cm, născând posterior de articulația sternoclaviculară dreaptă; trece anterior și medial de pleura mediastinală și nervul frenic drept și lateral de trunchiul arterial brahiocefalic. Trunchiul venos brahiocefalic stâng se formează posterior de articulația sternoclaviculară stângă, pentru a avea un traiect oblic spre dreapta, trecând anterior de nervul frenic stâng, nervul vag stâng, arterele subclaviculară și carotidă comună stângă, respectiv trunchiul arterial brahiocefalic, fiind plasat posterior de timus, mușchii subhioidieni ce se inseră pe manubriul sternal. Are o lungime mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
intrinseci (tromboze) sau extrinseci (compresiune, invazie tumorală), va duce la apariția sindromului de trunchi brahiocefalic drept sau stâng. Vena cavă superioară Vena cavă superioară se formează posterior de articulația coastei a I-a cu sternul, în partea dreaptă. Are un traiect descendent către inferior și posterior, având raport medial cu aorta ascendentă, posterior cu traheea (marginea dreaptă), ganglionii paratraheali, bronșia primitivă dreaptă, spre lateral vine în raport intim cu nervul frenic, vasele pulmonare și pleura mediastinală, iar anterior cu timusul. După
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cavă superioară se formează prin unirea trunchiului venos brahiocefalic drept cu cel stâng, la nivelul aperturii toracice superioare. După formare, VCS se plasează anterior și la dreapta de aorta ascendentă și trahee, în compartimentul visceral al mediastinului. Vena are un traiect extrapericardic mai lung și unul intrapericardic mai scurt. Lungimea vasului este de 6-8 cm, are pereți subțiri, putând fi comprimată cu ușurință de procesele de vecinătate. Prin vena cavă superioară drenează sângele venos sistemic din extremitatea cefalică, membrul toracic drept
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
primitivă sau secundară cu topografie în compartimentul visceral al mediastinului poate interesa vena cavă superioară. Leziuni benigne de tipul gușei cervico-mediastinale, tiroiditei Reidel pe gușă plonjantă în mediastin, mediastinitei fibroase, anevrismul de aortă ascendentă sau de trunchi arterial brahiocefalic, precum și traiectul aberant al arterei brahiocefalice stângi, reprezintă o frecvență de 5% din etiologia sindromului. În ultimele două-trei decenii, odată cu tehnicile invazive de diagnostic, monitorizare sau de terapie, a apărut un grup de cauze iatrogene. Spre exemplu, au fost comunicate cazuri de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
specialitate sunt citate și alte intervenții chirurgicale adresate direct factorului etiologic benign care a determinat apariția SVCS: trombectomia de urgență a venei cave superioare, tiroidectomia cervico-mediastinală, rezecția de anevrism de aortă ascendentă, de trunchi brahiocefalic și de arteră subclavie cu traiect aberant. În perioada postoperatorie morbiditatea înregistrată se datorează tulburărilor fiziopatologice ce apar în sistemul cav superior pe timpul clampării vasculare și/sau complicațiilor aflate în legătură strânsă cu timpul de reconstrucție a sistemului ca superior. Astfel, poate să apară edemul cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
în culturi. Examenul CT efectuat cu high-resolution pune în evidență un nodul pulmonar solitar cu un diametru maxim de 1,8 cm, de formă aproximativ ovoidală „cu contururi nete și margini neinfiltrative care nu determină convergența vaselor, ci dimpotrivă, deviază traiectele vasculare adiacente și nu prezintă relații aparente cu bronșiile. Imaginea are o structură discret neomogenă, cu densități franc solide, în zona 40-50 HU, densități lichidiene (12-15HU) și o minusculă calcificare periferică, este situată centropulmonar, în lobul inferior drept. În aceste
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
datorită acestei circumstanțe. Nodulul pulmonar solitar descoperit cu această ocazie are un diametru maxim de 3 cm, este solid, omogen, neexcavat, necalcificat, are margini neregulate, parțial rotunjite, contururi infiltrative, semnul haloului este pozitiv. Imaginea este situată centropulmonar și evidențiază un traiect de bronhogramă aerică cu bronșie dilatată. În ciuda examenelor de spută constant negative pentru BK, am considerat că asocierea acestor criterii CT pune diagnosticul de probabilitate de tuberculom pulmonar. După trei luni de tratament tuberculostatic, diametrul maxim al leziunii a scăzut
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
este patognomonică pentru o malformație arterio-venoasă (cazul 7). Cazul 6 Bolnavul P.I., 56 ani, cu hemoptizii, descoperă radiologic un NPS. Examenul CT arată o imagine solidă, cu margini nete, rotunjite, lobulate, dezvoltată parțial intrabronșic care determină stenoza și amputarea unor traiecte bronșice subsegmentare, are un diametru de 1,3 cm, este situată centropulmonar. Leziunea pare tumorală, fără ca etiologia benignă sau malignă să poată fi precizată. Bronhoscopia nu reușește să ajungă până la nivelul respectiv. Operația și examenul anatomopatologic pun diagnosticul de carcinoid
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
intervenția chirurgicală, pentru a-l convinge, se recurge la puncție biopsie cu ac fin atraumatic tip Franseen care recoltează un fragment tumoral de adenocarcinom. Cele mai frecvente complicații ale acestei metode sunt pneumotoraxul, hemoragia, embolia gazoasă și diseminarea neoplazică pe traiectul acului de puncție. Incidența pneumotoraxului este de 15-30%, dar numai jumătate dintre acești pacienți necesită drenaj prin pleurotomie minimă. Factorii care determină apariția acestuia sunt: emfizemul pulmonar, nodulii de mici dimensiuni situați la distanță de peretele toracic precum și puncțiile repetate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
sau tibială. Clasificarea IVC din punct de vedere anatomo- patologic: - stadiul I: vena este dilatată uniform, cu perete ușor rigidizat și îngroșat; venele perforante sunt competente; - stadiul II: vena este dilatată uniform, cu perete moderat rigidizat și îngroșat având un traiect sinuos și prezentând dilatații varicoase minore; venele perforante sunt competente; - stadiul III: vena este dilatată neuniform (în unele zone apare atrofia) având astfel un aspect neregulat și tortuous, respectiv prezentând dilatații varicoase moderate/severe; venele perforante sunt incompetente; - stadiul IV
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]