1,558 matches
-
ani și-a câștigat existența din creșterea găinilor și vânzarea lor și a ouălor. Într-o dimineață, când se duse să le dea de mâncare, văzu că mai multe găini muriseră. Neștiind ce să facă, își puse câteva lucruri în traistă și plecă într-o lungă drumeție pe Himalaya, urcă pe munte și dădu peste un guru. „O, guru”, se plânse el, „sunt un biet crescător de găini. Ieri dimineață, am găsit mai multe găini moarte. Oare ce să fac?”. „Cu
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
jale, haiducești, ostășești ș.a. - și 359 de strigături), în elaborarea notelor și a prefeței. B. este, de asemenea, autorul mai multor culegeri: Cincizeci de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
1922. Culegeri: Doine și strigături din Ardeal, I-II, București, 1885 (în colaborare cu Jan Urban Jarník); ed. îngr. C. Ciuchindel, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; Cincizeci de colinde, Brașov, 1890; Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului, Brașov,1891; Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, 1925. Traduceri: R. Roth, Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală (1874-1877), Brașov, 1886. Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
A. Donici, care suferă însă de interpretări deformatoare. Cercetând arhivele, B. a descoperit documente referitoare la N. Milescu, D. Cantemir, Vartolomei Măzăreanul, B. P. Hasdeu. A îngrijit ediții din operele lui V. Alecsandri, C. Negruzzi și C. Stamati-Ciurea. SCRIERI: Din traista cu vorbe, Chișinău, 1961; Pușkin i moldavski fol’klor [Pușkin și folclorul moldovenesc], Chișinău, 1963; Gorki i moldavski fol’klor [Gorki și folclorul moldovenesc], Chișinău, 1966; Alexandru Donici (în colaborare cu Isac Grecul), Chișinău, 1966; Pagini de istoriografie literară, Chișinău
BOGACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285784_a_287113]
-
totul corectă. În tradiția populară românească solomonarul e descris ca purtând o anume costumație (haine zdrențuite, de cerșetor, sau gubă, sau „șapte pieptare” de care nu se leapădă niciodată, nici în toiul verii), dublată de unele accesorii strict particulare : o traistă, o carte magică, un frâu din coajă de mesteacăn, un toiag cu care a fost omorât un șarpe, un topor de fier, descântat. Un accesoriu insolit al solomonarului este „o toacă mică de lemn”, dar aceasta nu este atestată decât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în cap și se înalță cu el în aier” (8, pp. 137 și 146) ; sau „în vremea cât se roagă [= citește din carte] îngheață apa din iezer și atunci șolomonarul merge până la mijlocul iezerului cu toporul ce îl are în traistă, taie la mijloc gheața și atunci se ivește un balaur” (8, p. 147). Așa cum apar ele în credințe populare de tipul celor citate mai sus, gesturile solomonarului fac parte dintr-o sferă de semnificații mito-rituale arhaice și universale. În astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca ton fundamental al muzicei - scăparea țăranului de asuprire. Cum și ce fel nu se spune, dar în sfârșit scăparea lui. Acesta e drapelul lăsat în mînile viguroase ale onor. Costinescu care, cu inima în dinți și cu funia 'n traistă, [î]l va apăra. Iată dar un alt fragment al majorității grupat pe lângă acest drapel, fragment care n-are ridicola pretenție de-a fi virtuos. Din contra, unde găsește ceva pus rău, el pune bine. Iată deci două centre de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să vedem, vin băieții, nu vin, pe la uși, pe la ferestre. No, ș-apăi începeam lucru, cântam, spuneam povești, ne distram." (D.M., 75 de ani, Tălmăcel). Portul popular. Până la începutul secolului XX, atât portul popular cât și țesăturile pentru casă (ștergare, păsturi, traiste, desagi, etc) erau confecționate în sat, în întregime. Ulterior încep să apară materialele fabricate și să dispară astfel nevoia pentru țesăturile realizate în casă. Piesele costumului popular din această zonă sunt, la femei: cârpa, pahiolul sau velitura pentru cap, cămașa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
frunze până la 215000 la fantoma nopți, deși numărul de semințe viabile depinde de concurență și nivelul distrugerilor făcute de pesticide. Multe buruieni, în special anuale, au un ciclu biologic relativ scurt și ating rapid punctul în care au semințe viabile. Traista ciobanului înflorește în cel mult șase săptămâni, în timp ce la alte buruieni înflorirea are loc mult mai târziu. Transportul la mare distanță a semințelor este asociat, de obicei, cu activitățile umane cum ar fi contaminarea semințelor plantelor de cultură prin curățirea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și ficțiunile... Mai târziu, discipolul Diogene - zis „Câinele Regal” -, face varațiuni asemănătoare pe aceeași temă. De unde și anecdota filosofului cu felinarul, care a avut o contribuție importantă pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu traista pe umăr și toiagul în mână, cu o mantie înfășurându-i de două ori trupul care cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate nopțile, Diogene
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în femeie, de parfum în agora sau de ospețe extravagante - Eudoxiu rămâne un filosof care poate fi prezentat în familiile așezate. -3Slabă agoniseală în traista filosofică. Iată așadar cele patru scurte teze hedoniste ale lui Eudoxiu: plăcerea este un bine, pentru că toate ființele, raționale sau nu, aspiră la ea; necazurile și suferința servesc pentru toți ca termeni care pun plăcerea în evidență prin contrast și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mari lovesc copacii mari. (Invidiile cele mai mari sunt Îndreptate asupra celor mai merituoși: „Mărul roșu cheamă pietrele”.) Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictisealătc "Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală" Dumnezeu Îți dă, dar nu-ți bagă În traistă. (Dumnezeu, prin care aici Înțelegem „mama natură”, oferă fiecăruia dintre noi șansa succesului și a Împlinirii de sine: virtual, fiecare dintre noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dintre noi șansa succesului și a Împlinirii de sine: virtual, fiecare dintre noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp și ar fi Întrebuințate cu folos, ar asigura umplerea „traistei vieții” pe care o purtăm cu toții „pe umăr”. Numai că această traistă a vieții la unii oameni este mereu plină, la alții doar pe jumătate, iar la alții este goală, de „șuieră vântul” prin ea.) „Fericirea este strădania de a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp și ar fi Întrebuințate cu folos, ar asigura umplerea „traistei vieții” pe care o purtăm cu toții „pe umăr”. Numai că această traistă a vieții la unii oameni este mereu plină, la alții doar pe jumătate, iar la alții este goală, de „șuieră vântul” prin ea.) „Fericirea este strădania de a o obține.” (A. de Saint-Exupéry) Pară mălăiață În gură de nătăfleață. (Cei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Copilași cu plete crețe și cu minți nevinovate, / Colindați, la rândul vostru, dorul veacurilor toate.” SCRIERI: Versuri, Budapesta, 1906; Șoapte din umbră, Craiova, 1908; Pentru copii, I-II, Craiova, 1912-1920; Din taina vechilor răspântii, Craiova, 1913; Copiilor, Craiova, 1913; Din traista lui Moș Crăciun, cu desene de A. Petrescu, București, 1920; Șoaptele amurgului, Craiova, 1920; Bobocica, Craiova, 1921; Dar din dar, Craiova, 1921; Să nu plângem, Craiova, 1921; Să fim buni, Craiova, 1922; Poezii alese, București, 1924; Ziarul unui motan, București
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
începutul anilor ’40 cu povestiri în ziarele „Ceahlăul” și „Apostolul” din Piatra Neamț. A folosit și psudonimul Credința Coteleanu. H. este autoarea unor romane și culegeri de povestiri: Drumul spre lumină (1950), Nădejdi neîmplinite (1951), Răspântia (1957), Zile de primăvară (1961), Traista cu umbre (1970), Împăcarea (1981), Aureola iubirii (1988). Proza sa este dominată, mai cu seamă în anii ’50, de poncifele epocii, chiar dacă uneori ideologizarea nu e compactă. Cupluri romantice puse în situații-limită, episoade de pe front și momente de scindare a
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
Basarabia, 1992, și Copilul din văzduh, 1995). Unele romane i-au fost traduse în limbile sârbă și rusă. SCRIERI: Ion Asaftei, București, 1949; Drumul spre lumină, București, 1950; Nădejdi neîmplinite, București, 1951; Răspântia, București, 1957; Zile de primăvară, București, 1961; Traista cu umbre, București, 1970; Împăcarea, București, 1981; Aureola iubirii, București, 1988; Din dragoste pentru Basarabia, București, 1992; Copilul din văzduh, București, 1995. Repere bibliografice: Th. Vlad, „Președinta”, GL, 1954, 8; I. Marinca, „Zile de primăvară”, VR, 1961, 7; Antoaneta Macovei
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
iubirii, București, 1988; Din dragoste pentru Basarabia, București, 1992; Copilul din văzduh, București, 1995. Repere bibliografice: Th. Vlad, „Președinta”, GL, 1954, 8; I. Marinca, „Zile de primăvară”, VR, 1961, 7; Antoaneta Macovei, „Zile de primăvară”, IL, 1961, 8; A. Ioan, „Traista cu umbre”, „Scânteia”, 1970, 8492; Ion Cristoiu, Restituiri la timpul trecut, AFT, 1989, 8; D. Ioachim, „Din dragoste pentru Basarabia”, „Cuvântul românesc”, 1993, ianuarie. V.C.
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
munți de iluzii deșarte. • Fericirea este o himeră pe care puțini o apucă, iar multora le scapă cu totul. • Viața ar fi mai roză, dacă n-am fi obsedați, tot timpul, de ideea fericirii. • Și în ranița soldatului, și în traista ciobanului strălucește un nimb de fericire. • Dacă am putea aduna și păstra clipele de fericire, poate n-am cunoaște sentimentul de nefericire. • De ce plângi, omule? Existența însăși este un dar pe care l-ai primit fără plată. • În una din
GÂNDURI REBELE (14) – AFORISME (5) DESPRE FERICIRE de HARRY ROSS în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381291_a_382620]
-
e atestat mai devreme decît cel românesc - în secolul al XVIII-lea - , dar autorul îl presupune mult mai vechi, sugerînd o posibilă dovadă în onomastică, în anumite porecle conservate în vechi documente scrise în latina medievală (de exemplu "Tăietor de traiste"). Prima menționare a fenomenului e atribuită lui Nicolaus Olahus, care vorbește în 1536 de "limba orbilor", a cerșetorilor din Simánd, fără a o ilustra totuși prin vreun exemplu; de aceea pasajul respectiv a fost interpretat fie ca referire la o
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
III, 1885, vol. V; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I-II, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; Gh. Ghibănescu, Din traista cu vorbe, Iași, 1906; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București, 1912; Din înțelepciunea poporului, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Apa trece, pietrele rămân. Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1966; Petru Rezuș
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
așezarea corectă în pagină scrierea localității și a datei formula de adresare textul propriu-zis formula de încheiere semnătura respectarea scrierii corecte și a punctuației DATINI ȘI SĂRBĂTORI MOȘ CRĂCIUN după Octavian Goga Moș Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, Azi la noi în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți în stele. Tu te furișezi în taină pe la fiecare poartă, Cu pășirea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
luate din viața reală, dar nu pot evita patosul fals și expresia grandilocventă. SCRIERI: Doi poznași pe imaș, Chișinău, 1958; Toboșarul, Chișinău, 1959; Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul focului, Chișinău, 1977; Luci, soare, luci, pref. Mihai Cimpoi
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
urechi, dar n-am găsit nici între dânșii pe oamenii ce căutam. Am intrat în locașul lui Dumnezeu, am observat cu conștiință clerul înalt și pe cel proletar. Dar vai! Ce dezamăgire... Acolo unde credeam că voi găsi toiagul și traista, sacrul simbol al umilinței și pietății creștine, am găsit ignoranța întronată, invidia, mândria, lăcomia și alte păcate morale, pe care ne oprim a le descrie, căci legea de presă - fără îndoială - ne-ar condamna la zece ani de ocnă... Două
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
produc și se vor mai produce pe Pământ și în viitor, afectând generații întregi. Regretele sunt târzii, iar uneori și inutile, confirmând principiul mult prea bine cunoscut de atâția oameni conform căruia: Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă! 2.5. Unele opinii despre diversitate Atunci când vorbim despre diversitatea unui sistem, ar trebui să avem în vedere și spusele savantului de anvergură Blaise Pascal (1623-1662): Je ne peux pas comprendre le tout si je ne connais pas les parties
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]