4,948 matches
-
ca mierea, turme de oi și capre, ce pășteau pe golurile alpine, aproape de piscurile munților cu tâmpla ninsă, la răcoarea brazilor, frați și ei cu Cei din Vale, din Ținutul Geto-Dacilor. Ca toate lucrurile să fie orânduite, după felul și trebuințele lor, Unicul Dumnezeu Cel Adevărat și Veșnic Viu, le-a dăruit acelor oameni, prin Zamolxe Străbunul, trei surse de inspirație divină, ce aveau să-i călăuzească, de-a lungul vieți lor: Înțelepciunea Lumilor Văzute și Nevăzute, Piatra Sacră- ruptă dintr-
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
Cei din Vale, trebuiau să folosească Înțelepciunea Lumilor Văzute și Nevăzute, pentru a cinsti și a propovădui viața, așa cum era ea, în acel ținut binecuvântat de Creator, unde, în marea sa dragoste față de acei oameni, a îngrămădit toate cele de trebuință, încă și mai mult pe deasupra. Ori de câte ori pământul era adâncit în bezna cea profundă, trebuiau să scoată la iveală Piatra Sacră, păstrată în adâncurile Muntelui Sfânt, pentru a face lumină și a da căldură, pentru a dărui sănătate și vindecare, celor
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
chiar dacă în căutările lor nu o iau cu toții pe calea dreaptă sau legală, și astfel se situează în conflict cu semenii și justiția. După cum aflăm de la Epicur, cel numit de Arthur Schopenhauer „marele învățător al fericirii”, există trei clase de trebuințe omenești: 1) Cele firești și necesare, adică cele care, nefiind îndestulate, produc durere: hrana și îmbrăcămintea. (N.B. Adăpostul nu a fost menționat de filosoful antic, dar consider că el face parte din această primă categorie.) 2) Cele firești dar nenecesare
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
Cele firești și necesare, adică cele care, nefiind îndestulate, produc durere: hrana și îmbrăcămintea. (N.B. Adăpostul nu a fost menționat de filosoful antic, dar consider că el face parte din această primă categorie.) 2) Cele firești dar nenecesare, așa ca trebuința sexuală. 3) Cele care nu sunt nici firești, nici necesare, adică trebuințele de lux, de fală și de strălucire. Sunt trebuințe nesfârșite și, în plus, satisfacerea lor se dovedește extrem de anevoioasă. Cu toate că trăim într-o lume tot mai agitată și
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
și îmbrăcămintea. (N.B. Adăpostul nu a fost menționat de filosoful antic, dar consider că el face parte din această primă categorie.) 2) Cele firești dar nenecesare, așa ca trebuința sexuală. 3) Cele care nu sunt nici firești, nici necesare, adică trebuințele de lux, de fală și de strălucire. Sunt trebuințe nesfârșite și, în plus, satisfacerea lor se dovedește extrem de anevoioasă. Cu toate că trăim într-o lume tot mai agitată și mai îndesită cu automate, lume în care înșiși oamenii se transformă lent
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
filosoful antic, dar consider că el face parte din această primă categorie.) 2) Cele firești dar nenecesare, așa ca trebuința sexuală. 3) Cele care nu sunt nici firești, nici necesare, adică trebuințele de lux, de fală și de strălucire. Sunt trebuințe nesfârșite și, în plus, satisfacerea lor se dovedește extrem de anevoioasă. Cu toate că trăim într-o lume tot mai agitată și mai îndesită cu automate, lume în care înșiși oamenii se transformă lent dar sigur în automate (acei roboți joviali de care
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
aprind lampa. Între timp îmi făcusem și un plan. Cu puțin noroc ar fi avut șanse de reușită. Mi-am strâns câteva lucruri într-o valijoară, numai strictul necesar, iar într-un rucsac am pus tot ce-mi făcea de trebuință pentru tine, vreau să spun pentru un sugar de numai câteva luni. În tot acel timp eram conștientă că n-o să nu mai revin acolo niciodată. Că nu o să-mi mai revăd casa. Dar nu m-am oprit. În clipa
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
poziție de conducere și ai subalterni care greșesc uneori, ce atitudine trebuie să ai? Judecata înseamnă să îl condamni pe om, să îl osândești. Dacă atragi atenția cu respect și cuviință, părintește și cu îndemn, asta nu înseamnă judecată, ci trebuință, necesitate și firesc: să îl iubești pe om și să-l lămurești că a greșit. Trebuie să ne străduim - este interesul nostru! - să moștenim fericirea dăruită de Dumnezeu. Dacă în viața aceasta ne străduim să avem o familie liniștită, o
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și binecuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
avea normă. Dar cum ne vedeam în vacanță, greu mai dădea Andrici de noi. Aveam treburi multe acasă, trebuia să greblăm fânul cosit de tata, sau să mergem în pădure la cules zmeură și fragi, câștigam astfel un bănuț pentru trebuințe școlare. Odată eram într-un parchet de zmeură, era zi frumoasă, caldă, fără nor pe cer. Când colo, ce credeți că vedem? Chiar lângă marginea acelui parchet cu zmeură, aproape de tot de drum, sosise la cules Andrici însoțit de vreo
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a slavei și a moliciunii, sunt cu adevărat fericiți. Căci aceștia sunt săracii, cărora le aparține Împărăția cerurilor, și de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
un timp, Muso. Magistrul Ruthavan care medita la ale sale fu surprins de spusele centurionului. -Adevăr ai grăit Genarius! Ce am putea face aici? Printr-o simplă întrebare mi-ai dat și răspunsul. Vom merge imediat și cumpărând cele de trebuință vom umple locul de lumină. Vom cumpăra untdelemn cât va trebui și vom lumina acest loc întunecos și sordid, unde Domnul a binevoit a se sălășlui cu trupul. Muso avea însă unele îndoieli, pe care magistrul le observă tocmai din
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
tăicuțule drag. Voi singuri acolo în casa cea veche așteptîndu-l pe Vasile al lu ’Bâtu-poștașul -în fiecare zi lângă gardul puțin cam lăsat.... Că nu ne-ați lăsat să schimbăm mai nimic prin curtea aia...ziceai că nu-vă face trebuință.... Măicuță dragă, mata ești sănătoasă ? Mai te doare piciorul cela pe care ai căzut? Și mai ai pastile de inimă? Taica mai tușește așa rău? Vă aducem noi , de aici ,din Germania medicamente ...Numai să ne spuneți.... Prin sat ce
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
nu se întâmple ceva neplăcut, mai ales că în încăpere se făcuse foarte cald și am ieșit. Am încuiat ușa încet, fără zgomot și am ieșit în stradă. Multa lume se îndrepta deja către locurile de muncă ori după alte trebuințe și cerul era senin. Se părea că va fi o zi frumoasă de toamnă... Am mers direct la hotel, obosit și buimac, îngândurat și trist. Fără să mănânc ceva, m-am culcat. Am avut un somn agitat și, după câteva
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
că străvechea faimă a acestei țări străbătuse deja în grad mare pînă la greci, știm că și lor le erau cunoscuți gymnosofiștii, oameni pioși care, dedicați unei vieți contemplative, duc o viață exterioară abstractă, renunțînd din această cauză la orice trebuințe, întocmai ca și cinicii, și hoinărind în bande. Aceștia au devenit cunoscuți ca filozofi îndeosebi grecilor, întrucît este considerată ca filozofie și această abstracție prin care se face abstracție de toate relațiile vieții exterioare. Această abstracție este o trăsătură fundamentală
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn deci decît durerea fizică, frustrarea de cele mai necesare trebuințe și plăceri, care se opun tiraniei sub forma unui sentiment, cel al negației [45 td]. Statul are drept scop realizarea legii libertății spirituale [201]: dar în India domină un stat al cărui guvern este de un despotism inadmisibil. Există o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
esistă în stat o clasă de mijloc economicește puternică și cultă care să mănțină echilibrul între tendințele prea înapoiate a simțului istoric a unui popor, reprezentat în genere prin formele existente ale unei civilizații trecute, și între tendențele zgomotoase ale trebuințelor acute ale prezentului, reprezentate prin nevoile claselor de jos. Unde această clasă nu există decât în mod rudimentar sau unde ea este prea slabă pentru a se împotrivi tendențelor estreme republica devine o jucărie a partizilor, o forma de care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nu mai esistă; nu înțelegem dar ce legi s-a face, ce măsuri speciale s-ar lua cari să fie numai pentru clasele de jos; și de unde s-ar începe ierarhia claselor de sus, cari nu ar mai avea trebuință de nici o protecțiune? E nepricepere intelectuală sau e lipsa de voință, de-a pricepe? Dar oare legea tocmelelor agricole nu privește o clasă? {EminescuOpXI 40} Legea neînstrăinării pământurilor țărănești nu admite clasă? O eventuală lege pentru bresle, pentru împuținarea cârciumelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înlocui pe d. Sturdza și a se face apărătorul bugetului pe 1880. Cum vedem, peste "prăpastia" cea adâncă despre care vorbea odinioară d. Cîmpineanu, esistă acuma o punte solidă, pe care d-sa umblă, se duce, vine, se întoarce oricând trebuințele marelui partid o cer. [ 28 februarie 1880] [""ROMÎNUL" DE LA 25 FEVRUARIE... "] "Romînul" de la 25 fevruarie revine asupra temei lui favorite ca "nu e în țară decât un mare partid, partidul național liberal, și de aci încolo nu sânt decât grupuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grăiește: Gazeta partidului liberal va merge pe urmele predecesorilor săi "Romînul" și "Te1egrafu", va căuta, ca și ei, să stârpească abuzurile și să susție legalitatea și dreptatea fără considerație de persoane... Ca gazetă locală "Bacăul" se va ocupa de toate trebuințele județului nostru, "Bacăul" în fine se va ocupa înainte de toate de Bacău etc. Așadar atât "Romînului" cât și "Telegrafului" le aduce o bunăvestire că pot să se culce pe urechea stângă, lăsând sacul cu toate greutățile în spinarea acestui Hercule
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o parafrazare fericită spre a esprima din nou acest primejdios neajuns. Legi se votează și se dezvotează înainte de-a se fi aplicat și de-a se fi dovedit de sânt bune sau nu. Altele iar se votează fără de nici o trebuință concretă, numai pentru a satisface legiferomania, pe când măsuri folositoare, cari ar reclama o estremă urgență și ar fi de un folos general, stau cu anii în portofoliile miniștrilor și nu află timp de-a ieși la lumina zilei. Nu mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întru votarea legilor cităm de astă dată cazul cu legea împrumutului de 25 milioane pentru conversiunea obligațiunilor rurale. Nu mai vorbim despre sumă. Ea e cu mult mai mare decât ceea ce-i trebuie într-adevăr guvernului pentru a face față trebuințelor Casei de lichidare. Dar, când în Senat s-a propus ca emisiunea titlurilor să se fixeze la 84 la sută, d. general Manu a luat cuvântul pentru a arăta inconvenientele unei asemenea fixări de mai nainte a emisiunii, vătămătoare cursului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
două priviri ar fi cestiune de apreciație. Să venim la alt punct al mesajului. Fără a impune populațiunilor nouă sarcine, ați dat guvernului meu un buget echilibrat, votat la timp și în stare de a putea face față la toate trebuințele serviciului public. {EminescuOpXI 134} Un buget echilibrat va să zică un buget fără deficit. Această afirmațiune e de-a dreptul inexactă și miniștrii ar fi trebuit să se ferească de a o pune în gura Domnitorului. Pentru ca un buget să fie echilibrat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marfa ce-o are pe cea care-i trebuie, căci tranzacțiunea ar fi greoaie. De aceea s-au căutat o marfă care să se poată da în schimbul tuturor soiurilor de muncă, obiect care se scoate greu și e rar în raport cu trebuința ce e de el și care are calitatea că se poate împărți și subîmpărți fără ca totalul lui să piarză din valoare, apoi alte calități prin cari lesne îl poți recunoaște, precum greutatea lui constantă, neoxidarea, sunetul, înlesnirea de a-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie-n Asia Mică e silit de absoluta necesitate ce o are ca să dea în schimb marfa ce i se cere, metal nobil. Se schimbă deci un obiect de utilitate universală pe altul tot asemenea. Din contra, obiectele industriale au trebuință de debușeuri, adică de locuri unde să se simtă, ba chiar să se producă în mod artificial necesitatea lor, și aceste debușeuri sânt adeseori depărtate. E drept că, sosite la locul unde ele trebuiesc, se vor și preface în metal
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]