808 matches
-
popularitate. În 1870 izbucnește războiul franco-prusac. Corot vrea să plece pe front; își cumpără chiar arme. Vârsta înaintată îl țintuiește însă locului. Muncește totuși pentru a face rost de banii necesari ajutorării trupelor. Donează o sumă importantă " pentru confecționarea tunurilor trebuincioase alungării prusacilor din Ville D'Avray" - localitatea la care ținuse mult dintotdeauna. În 11 iulie 1872, Corot este sărbătorit; face o călătorie prin țară. În anul 1874 e vorba să primească din nou o medalie de onuare. O primește însă
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
anul renovării: 1599. În timpul asediului din 1692, latura nordică a fost practic distrusă, spre deosebire de flancul vestic rămas aproape intact. El va fi refăcut în anii stăpânirii austriece. În interiorul acestui bastion va fi construit un teatru de vară cu toată dotarea trebuincioasă. El este deja în lucru, descărcarea de sarcină arheologică fiind pe terminate, iar planurile viitorului teatru în aer liber au fost făcute de arhitectul orădean Ernest Pafka. Bastion Crăișorul a fost proiectat de arhitectul italian Giulio Cesare Baldigara și construit
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
nici o autoritate intrinsecă; funcția liberalismului în trecut era de a pune o limită puterii regelui. Rostul liberalismului viitor va fi de a pune o limită puterii Parlamentelor. Herbert Spencer ține să respingă concluzia că acțiunile private ale cetățenilor nu sunt trebuincioase sau că n-au însemnătate, pentru motivul că mersul evoluției sociale e determinat de firile cetățenilor, așa cum ei lucrează în condițiile în care sunt puși. Așa că, departe de a implica că eforturile fiecărui om de a îndeplini ceea ce crede el
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
Președinte al Consiliului de miniștri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul să se implice în activitățile acestui așezământ, regele „punând la dispoziție suma de 500.000 lei pentru achitarea datoriilor în ființă și terminarea clădirilor trebuincioase”. Și Regina a adresat lui Ion I.C. Brătianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare în care scria: „în via dorință de a veni în ajutorul orbilor, am luat acum câțiva ani inițiativa de a înființa un azil menit a le
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
fac lumină asupra recunoașterii crescânde a importanței sediului roman, creștere care s-a verificat în jumătatea celui de-al treilea secol al erei creștine - Roma apărea tot mai clar ca fiind curtea de apel și sediul cu care era absolut trebuincios să se rămână în comuniune. Papa Ștefan I apare ca un om de guvernare autoritar și absolut deloc dispus la compromisuri, pe deplin conștient de prerogativa sa specială; episcopii care i-au fost rivali n-au ezitat de a-l
Papa Ștefan I () [Corola-website/Science/304583_a_305912]
-
mănăstirea să fie închinata Muntelui Sinai. Mai tarziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movila scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăște să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iași, deoarece părinții din Sinai nu o considerau trebuincioasa. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759. În urma cutremurului din 1802, vechea biserică s-a prăbușit, actuala biserică fiind ridicată până în anul 1813, la câțiva metri distanță de cea veche, prin stăruința stareților Ioanichie Greceanu
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
studiilor pe care Lecca le-a făcut pentru a armoniza compoziția scenelor biblice cu spiritul Renașterii precum și a influențelor italiene în acest domeniu. Tot în acest an, artistul a făcut mai multe drumuri la Viena și Budapesta în vederea procurării celor trebuincioase realizării comenzii: vopsele și documente artistice. Pentru zugrăvirea Madonei Dudu, eforturile de organizare ca și cele de realizare au fost și mai intense. Tranșele de bani alocate lucrării au trebuit a fi suplimentate în anul 1841 și 1842. Munca la
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Episcopească în Arad, 2 zile luna lui ianuarie 1801..."". Documentul este adeverit de către Consistoriumul neunit de la Sibiu la data de 14 iulie 1802. Patrimoniul acestei bisericuțe s-a îmbogățit în timp prin cumpărarea sau donarea de către credincioși a diferitelor cărți trebuincioase desfășurării slujbelor religioase. Pentru importanța lor istorică și culturală menționăm câteva din exemplarele pe care preotul Gheorghe Munteanu le amintește în monografia sa dedicată satului Măgura: 1. Kiriakodromionul sau Cazania lui Atanasie Anghel tipărită la Alba Iulia în anul 1699
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
române a intrat într-o cursă contracronometru pentru recuperarea întârzierilor și pentru întărirea capacității de luptă. Condițiile erau mult mai dure, deoarece, la „"1 ianuarie 1914, armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie"”. De asemenea, efectivul mobilizabil nu atingea cifra de 500 000 de oameni, rezervele nu erau organizate, iar în privința armamentului, munițiilor și echipamentului existau mari deficite. Acest lucru a avut repercusiuni grave în campania din anul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
capacității de luptă a armatei, aflată într-o situație critică pentru că, după cum arăta generalul Dumitru Iliescu, sub-șef al Marelui Stat Major, „"la 1 ianuarie 1914 armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie"”. În acest context, Ministerul de Război - al cărui titular era chiar premierul Ion I.C. Brătianu - și Marele Stat Major au elaborat patru planuri de reformă a armatei având ca obiectiv general creșterea capacității combative a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
2) „"Planul pentru completarea echipamentului de toate categoriile și acela pentru hotărârea subzistențelor oamenilor și animalelor la toate eșaloanele de luptă și studierea înființării centrelor mari de aprovizionare de nutriment si echipament"”; 3) „"Planul sanitar al armatei"”; 4) „"Planul efectivelor trebuincioase armatei de operații și serviciilor ei"”. Pentru punerea în practică a acestor planuri au fost alocate fonduri importante, atât prin buget cât și prin credite extraordinare. Bugetul Ministerului de Război a crescut de la 73.000.000 lei în 1913 la
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
1413 antipapa l-a însărcinat pe episcopul de Camenița să cerceteze cazul și să raporteze dacă situația și însemnătatea orașului justifică înființarea unei episcopii. În caz afirmativ, el trebuia să transforme biserica în catedrală, să pună la cale toate cele trebuincioase și să-l sfințească ca episcop pe Ioan de Ryza. Noua episcopie a fost plasată sub ascultarea și dependența Arhiepiscopiei de Lemberg, care tocmai atunci fusese transferată de la Halici. Nu se cunoaște data exactă a înființării Episcopiei de Baia, presupunându
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
de porci. Caii cu șeile și frâiele, fără călăreți, alergau prin livezi și dumbrăvi, și din pricina zgomotului deveniseră atât de furioși încât păreau c-au înnebunit de-a binelea...Vasele de aur și argint, hainele de matase și alte obiecte trebuincioase omului, aruncate pe câmp și prin păduri de cei ce fugeau, pentru ca să scape mai ușurați din mâinile urmăritorilor, nu găseau pe nimeni care să le strângă.” Bela al IV-lea a scăpat cu greu cu puțini oameni și la 18
Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc () [Corola-website/Science/314859_a_316188]
-
pentru acoperișul de șindrilă au fost folosite cuie de fier făcute de fierar. Ușa se încuia cu o cheie de lemn, altarul bisericii fiind adus tot de la biserica veche din "Podirei". Datorită stării materiale, biserica a fost dotată cu cele trebuincioase în timp. Realizarea iconostasului a avut loc la câțiva ani după construirea bisericii. Astfel, pe icoana ce îl înfățișa pe Domnul Nostru Isus Hristos, aflată în partea dreaptă a ușilor împărătești se afla notat: ""In anno 1769 fecit"" iar pe icoana
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
a fost adus din Țara Bârsei iar cel mic a fost făcut din clopotele sparte ale bisericii vechi. În arhiva parohiei Poiana Ilvei se păstrează date cu privire la ctitorii acestei biserici: ""Biserica aceasta o au făcut satu, iar aceastea cuvioase și trebuincioase lucruri, cu care s-au împodobit această sfântă biserică, s-au făcut prin cheltuiala acestor creștini adevărați. cari cu numele mai în jos ctitori și pururea pomeniți îi arătăm ca pe nește pravoslavnici și adevărați creștini, care duhovnicește au socotit
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
nevoiașilor și pentru necesitățile visteriei. Ce-i așa deosebit-scria cineva dintre zeloți, justificând confiscarea unei părți din avutul bisericii-în faptul că, luând din avuția mănăstirilor, vom hrăni câțiva sărmani, ba chiar și preoților [bisericilor fără pământuri] le vom da cele trebuincioase și vom împodobi bisericile? Aceasta nu le va face rău mănăstirilor, pentru nevoile lor va rămâne destul și nici voința dănuitorilor nu va fi încălcată, căci ei au avut de gând să-i facă pe plac lui Dumnezeu și să
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
el preut străin, grec, de la Thesalonic, care a venit în Iași și prin silința și osteneala sa s'a apucat și cu drepți banii sei au zidit din temelie și au făcut acea sfântă biserică, împodobind-o cu toate cele trebuincioase, pe locul domnesc, pe care i l'a dat Matei-Vodă (1753-56), cu întăritură de la Scarlat-Vodă (1757-58)". Preotul sus-menționat se plângea că respectivul loc i se contesta de către mai mulți locuitori din mahalaua Broștenilor pe motiv că s-ar fi întins
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
faptul că aceste păcate sunt izvorul sau capetele din care ies alte multe și felurite păcate. Ele sunt mai curând înclinări stabile, vicii, patimi, decât acte păcătoase. Teologii consideră că lenea aduce slăbirea puterilor sufletești și trupești, lipsa de cele trebuincioase vieții, îndemn la furt, pricină de ceartă și uitare de Dumnezeu. Un păcat din punct de vedere religios trebuie să îndeplinească 2 condiții de bază: În luna martie 2008, Biserica Catolică a actualizat lista păcatelor capitale, adăugând șapte noi păcate
Păcat capital () [Corola-website/Science/319819_a_321148]
-
ei. Dar în trecută vreme găsindu-să niște neguțitori creștini carii din râvnă dumnezăiască fiind îndemnați și prin carte de milostenie a mitropolitului ce au fost mai înainte și cu cât au adunat din mila pravoslavnicilor creștini au făcut din cele trebuincioasă bisăricii, iar cele mai multe au rămas nefăcute”". Pentru a îmbunătăți starea bisericii, domnitorul Grigore Callimachi a hotărât ca doar negustorii creștini să își facă dughene pe terenul bisericii, plătind chirie pentru aceasta, iar negustorii evrei au fost obligați să se mute
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au început din temelie în anul 1862 și au luat sfârșit în anul 1863 cu toate cele trebuincioase însă prin ostenelile și cheltuielile titorilor ce se numesc la vale: Preot Iordache-Ereu, Simeon Iovănescu, Gheorghe Tănăsoiu, Gheorghe Jianu, ajutorând și ceilalți locuitori ai acestei mahalale cu zile de lucru, însă în zilele prea Înălțatului nostru domn al Principatelor Unite
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare cel al lui "„Tănase”". Sub brâul median mai apar menționați: "„Enache meșteru, ...”". Din inscripțiile adunate în pridvor se pot distinge ctitorii, meșterii care au ridicat biserica, crucerul care a executat iconostasul și icoanele trebuincioase precum și data ridicării ei, anul 7322 al erei bizantine, adică anii 1813-1814 ai erei noastre. Biserica de lemn din Drăguțești a fost salvată de la dispariție prin transferul și conservarea sa în Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești, în a doua
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
pregătire teologică superioară de nivel înalt. Cu toate acestea, din cauza problemelor de întreținere a acestor două școli, ele și-au întrerupt activitatea, urmând ca mai departe, mănăstirea să-și redirecționeze potențialul intelectual și misionar spre alte activități, nu mai puțin trebuincioase Bisericii.
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
veșmintili bisăricii, doi clopotii, doi policandri, i sfeșnicii, i argintării și alti multe de mari sumă de bani; asăminea și toată liafa și hrana preoțalor slujători de opștii i diiacon și clisiiarh și dascal, și toată cheltuiala bisericii cu celi trebuincioasă și pominire tictorilor la hram bisăricii”". Biserica a fost construită inițial în formă de navă, prin secolul al XVIII-lea, fiindu-i adăugat un turn clopotniță deasupra pridvorului. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Ea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
în Cohalm, unde sunt atacați de unguri. Fiind rănit, Ștefan Gheorghidiu este trimis la București, unde toată familia îl copleșește cu ceea ce el consideră falsă afecțiune. Mama lui, odată foarte ostilă la citirea testamentului, acuma vine să-i aducă cele trebuincioase la spital. Acasă, la soție, acesta observă detașat cât de puțin îl afectează situatia și se desparte de ea, lăsându-i restul banilor și posesiunilor sale. Romanul este structurat în două părți, cu titluri semnificative, surprinzând două ipostaze existențiale: „Ultima
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război () [Corola-website/Science/323117_a_324446]
-
marele vistier Al. Villara propune ca: ”pe fiecare an, să se deosibească o suma de bani hotărâtă, pe seama casei de rezerva, pentru facerea unui port cum se cade la schela Brăilei. Cu acest capital să se pregăteasca din vreme materialurile trebuincioase și, după plan meșteșugit și doveditor de un simțitor folos al Statului, în curgere de vreo câțiva ani să se săvârșească portul, întru aceeași asemănare cu alte porturi europinești ”. Urmează, în 1835, alegerea locurilor, dincolo de vechiul șant al cetății, pe
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]