1,115 matches
-
care ți-ai pus-o tu azi. Lynn se puse pe rîs. — De fapt au fost doar doi. Rămîne Între noi: tu l-ai bătut pe Dwight Gilette? — Doar Între noi: i-am băgat mîna În malaxorul de bucătărie. Nici o tresărire, nici o reacție Întîrziată. — Și ți-a plăcut? — Păi... nu. Lynn tuși. — SÎnt o gazdă nepoliticoasă. Fii bun și ia loc. Bud se așeză pe canapea. Dacă Întindea mîna, o putea atinge pe Lynn. — Detectivii de la Omucideri sînt altfel. Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poți fi cumpărat. Cu cît? — Ceea ce vreau eu se află În dosarele de colo. — Și ce oferi...? — Știu despre tine și celelalte fete păstorite de Patchett. Știu totul despre Fleur-de-Lis și despre toate porcăriile Învîrtite de Patchett, inclusiv pornografia. Nici o tresărire. Femeia Își pusese o mască de piatră. — Unele din revistele voastre porno au fotografii retușate cu cerneală. Roșie, ca sîngele. Am văzut fotografii ale cadavrului lui Hudgens. A fost „ajustat“ ca să semene cu pozele alea. Masca de piatră nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mincinoasă. Schimbare de tactică... acum! — Ai menționat că Patchett a finanțat unele dintre primele filme ale lui Raymond Dieterling. Poți să detaliezi subiectul? — De ce? Pentru că tatăl tău e asociat cu Dieterling? Vezi dezavantajele vieții de fiu al unei celebrități? Nici o tresărire. Doar un abil joc de picioare. — Simplă Întrebare de polițist. Lynn ridică din umeri. — Pierce mi-a spus-o Într-o doară acum cîțiva ani. Sună telefonul. Lynn Îl ignoră. — Este evident că nu vrei să vorbești despre Jack Vincennes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pentru nașterea îndoielii și pentru conștiința eșecului. De aceea prostia nu poate fi sesizată decât din afară; surprinsă dinăuntru, ea se dizolvă de îndată în propria ei recunoaștere. Rămâi prost câtă vreme poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
puțin și pe Rege, care altminteri trebuie să-l privească în ochi pe vorbitor pe tot parcursul discursului. Mă grăbesc să spun că ideea mi se pare excelentă. Plecăm către scenă și, cum ieșim din birou, le regăsesc, cu o tresărire plăcută de familiaritate, pe cele patru gărzi de corp cu firele lor răsucite care le ies din urechi și le intră sub haină. Schițez, fără nici un succes, un zâmbet de recunoaștere către unul dintre tinerii robuști. Mă ignoră cu desăvârșire
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
foarte bine. Nu ești destul de dur. Scalpul ei simțea furnicături de extaz, în timp ce el lucra cu mâinile lui mari și dure pe el. Urma să întârzie în ultimul hal la interviul cu Niamh Cusack, dar, sincer, nu îi păsa. Mici tresăriri îi gâdilau linia părului, în timp ce tensiunea îi părăsea corpul stresat și singurul sunet care se auzea în cameră era respirația lui Jack. Aplecată peste chiuvetă, Ashling era aproape adormită de căldura lui. Rai... Dar apoi, când a simțit o durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
râzând. Cu sau fără talie, se simțea mai plină de încredere în ea însăși decât fusese vreodată cu haine pe ea. A întins mâna și a atins banda groasă care întindea materialul chiloților lui și a fost răsplătită de o tresărire din partea lui. Apoi a băgat un deget pe după elastic și a tras. Nu era nevoie de vorbe. Era evident ce își dorea. El a băgat mâna înăuntru și s-a eliberat. Lăsând să se vadă părul său pubian negru, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și să-i las mereu În mîinile lui Dumnezeu. Cu toate astea neliniștea nu mă părăsește. O las să-mi dea tîrcoale, o las să pătrundă În mine În voia ei. Simt că sufăr. Ofer această suferință drept ceea ce este: tresărirea unor nervi obosiți sau conștiința paternității mele treze, nu știu prea bine“. Mă lăsase, mental, În mîinile lui Dumnezeu dîndu-mi voie să-i fac capul calendar lui Prévert, poetul „care ricanează și pîngărește“ (pater familias meus dixit). Există ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Și când nu ești bolnav de boli, ci de prezența altor lumi în principiul viețuirii tale... O oboseală divină pare a se fi lăsat pe miezul ființei..., măduva vieții e surmenată de cer... Groaza este o memorie a viitorului. Acele tresăriri de răutate funebră în care ai vrea să ucizi aerul... și-n care un zâmbet te cutremură ca mâinile de mort din coșmaruri. A trăi nu-i o noblețe. Dar a te învălui în nimb de nimiciri... În zadar umbli
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
părere sigură despre vreun lucru oarecare dovedește a nu se fi apropiat de nici una din tainele ființei. Spiritul e prin esență pro-contra firii. În trupul stors de veghi descoperi doi ochi rătăciți într-un schelet. Și-n farmecul răsturnător al tresăririi, te cauți în ce n-ai fost și-n ce nu vei fi... În mod cinstit, un om nu poate vorbi decât despre el și despre Dumnezeu. În sânul vieții te afli, de câte ori spui - din tot sufletul - o banalitate... Prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
asumat prerogative juridice extraordinare tocmai în cazuri de trădare. Coboară tonul și se apleacă asupra lui: — Ai uitat cine a ales numele celor trecuți pe listele de proscripție? Erau oare toți dușmani ai patriei? Augustus își stăpânește cu greu o tresărire involuntară. Acelea au fost prerogative speciale pentru vremuri extrem de tulburi, îngaimă cu greutate. Își recapătă instantaneu autoritatea și demnitatea: — Dacă insiști că e vorba de o crimă, atunci, pentru ca per soana respectivă să se bucure totuși de o judecată echitabilă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Este deci nevoie de o autoritate care să-i numească... — Ai fost cumva emancipată? o aduce cu bruschețe la realitate glasul sonor al principelui. — Tatăl tău a fost cumva emancipat? se înalță o altă voce, mult mai tânără. Cu o tresărire, Occia o recunoaște imediat. Sigur, este și el prezent. În calitatea sa de Rege al Sacrificiilor, Lucius Paullus Ventidius ocupă un loc de frunte la toate ceremoniile. În teorie, este urmașul ierarhic al regilor de altă dată. Dar numai în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care a cuprins-o de la incidentul scabros din grădină a dispărut. Calpu rnius Piso dă un adevărat spectacol. Întoarce capul și privește prin sală, așteptându-se să vadă și alți spectatori ce-i împărtășesc entuziasmul. Își stăpânește cu greu o tresărire nervoasă. Auditoriumul este aproape plin acum, dar cei mai mulți par mai degrabă preocupați să salveze aparențele unei bune educații. Nu fac zgomot, dau însă dovadă de un dezinteres și de o răceală ce frizează insolența. O! Duce mâna la gură oripilată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de bunăvoie. Samaria i-a furnizat dintotdeauna lui Herodes cei mai fideli soldați. La fel ca Cezareea și celelalte colonii militare, căci regele nu voia evrei în armata sa. Îi privea cu suspiciune, sentiment reciproc de altminteri. Revine, cu o tresărire, la prezent. Aici, la Roma, călăreții bine făcuți nu sunt meniți doar să spe rie dușmanul. Astăzi, imperiul are nevoie de un cap care să-l con ducă, și acest cap trebuie păzit de o gardă de corp. Securitatea personală
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
avut cea mai bună dovadă că da, într-adevăr, îl iubește. Că e respectat. Dar - până și în inconștiența somnului - Agrippina îl pune la locul lui. Într-o clipită este deasupra ei și în ea. Femeia se trezește cu o tresărire și murmură: Nu așa de adânc, dragul meu, să nu-i faci cumva rău ăluia mic... Cuvintele îl plesnesc ca o palmă. Începe să o tragă violent de păr ca să-i imprime ritmul. Lasă părul și își încleștează degetele în jurul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
băiatule, ce mult mă bucur să te revăd! Un bătrân încă verde înaintează prin mulțime către el, în spa tele unui sclav african care îi îmbrâncește fără prea multe menajamente pe cei din calea lui. Tiberius îl recunoaște cu o tresărire. Plautius Silvanus, socrul nepotului său Claudius Nero. Alianțele politice cu Plautii intră în tradiția casei lor, dar nu se aștepta să dea ochii cu el chiar a doua zi după întoarcerea la Roma. N-au trecut nici două săptămâni de când
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să treacă în statuile cele fără de grai, ca să ne poți prigoni în voie... Împărăteasa nu răspunde. Înalță doar agasată din umeri. Tânăra își împinge băieții înainte: — Pe ei ai pică, fiindcă trăsăturile lor poartă chipul cel adevărat al principelui! După tresărirea care o scutură pe mama sa, Tiberius Nero își dă seama că săgeata otrăvită și-a atins ținta. Ea nu a fost în stare să-i dăruiască un prunc lui Augustus. Agrippina se pune pe bocit: — Și pe mine mă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bunurile lui Ospitalierilor, chiar dacă deocamdată le administrează regele. Trec alți trei ani, până la urmă se ajunge la un acord cu papa, iar la 19 martie 1314, În fața bisericii Notre-Dame, Molay e condamnat pe viață. Auzind această sentință, Molay are o tresărire de demnitate. Așteptase ca papa să-i Îngăduie să se disculpe, se simte trădat. Știe foarte bine că, dacă retractează Încă o dată, va fi considerat și el sperjur și recidivist. Ce se petrece În sufletul său, după aproape șapte ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de tine. Și Pamela te Îmbrățișează, desigur. Mi-a zis să-ți spun că-i pare rău că n-ajunge să te vadă mai des. Duncan dădu din cap aprobator, uitînd o clipă cine era Pamela. Apoi, cu o mică tresărire Își aminti că-i cealaltă soră a lui... Venise să-l vadă de vreo trei ori, În timpul celor trei ani de cînd era aici. Nu-l deranja asta; cu toate acestea, Viv și tatăl lui păreau stînjeniți. — E greu, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pînă ce nu se trezise pusă În fața faptului Împlinit, moment În care se comportase complet altfel decît crezuse Întotdeauna că o va face, tot astfel stau și eu acum aici, șocată să mă trezesc atrasă de Charlie Dutton. Cu o tresărire de spaimă, realizez că mă holbez la brațele lui. Brațele lui Charlie sînt puternice, cu pielea bronzată și fire de păr blond, spre deosebire de brațele lui Dan, acoperite de păr Întunecat. Foarte frumos. O, Doamne. Oare am Înnebunit de-a binelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
eu nu mi-am amintit. Anume, faptul că flirtam În noaptea aceea, că exista o atracție Între noi de care eu uitasem cu desăvîrșire, pe care mi-o scosesem din minte sau o ignorasem, În lumina evenimentelor ulterioare. Cu o tresărire, realizez că atracția nu a dispărut. Fir-ar al dracului, la una ca asta nu mă așteptasem. Îmi pare rău. Mă răsucesc și-o văd pe Lisa În picioare lîngă masă, cu haina În mînă. — Urăsc să vă fac una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a mea, cum Închide ochii, iar buzele noastre se Întîlnesc. Îl văd, aproape că-i simt limba pe gîtul meu și omoplații sub palme și mă cutremur. Dumnezeule, oare chiar nu sînt pregătită pentru asta? — Ești bine? — Poftim? Cu o tresărire, mă reîntorc cu picioarele pe pămînt, după ce, În fantezia mea, nasturii de la bluză Îmi fuseseră descheiați aproape În Întregime. — Pari a fi „dispărut“ pe undeva, departe. Îmi cer scuze. La dracu’, de ce roșeșc iarăși? Mă gîndeam doar la faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
bâzâitul victorios peste terenul de paradă. Salutul. Douăzeci și unu de salve de tun care îl întâmpină. Îl întâmpină pe el, Wyndham, nu pentru el în sine, ci în calitate de umbră a regelui-împărat. Umbra clipește involuntar la asemenea zgomot, încearcă să-și ascundă tresărirea, dar simte că pielea i se face de găină sub uniformă. Apoi, tresărirea este domolită de un acces de mândrie. El, Wyndham, este egal ca putere cu orice maharajah. De sus, de la o fereastră, Pran urmărește cum cei doi Braddock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îl întâmpină. Îl întâmpină pe el, Wyndham, nu pentru el în sine, ci în calitate de umbră a regelui-împărat. Umbra clipește involuntar la asemenea zgomot, încearcă să-și ascundă tresărirea, dar simte că pielea i se face de găină sub uniformă. Apoi, tresărirea este domolită de un acces de mândrie. El, Wyndham, este egal ca putere cu orice maharajah. De sus, de la o fereastră, Pran urmărește cum cei doi Braddock sunt scoși din howdah în dreptul Porții Elefantului de la palat. Sunt așteptați de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
piele și os. Are cearcăne mari și negre sub ochi. Mă uit la pupilele ei și văd cum i se măresc la unison cu spasmul din pantalonii mei. Îi iau țigara din mână și o strivesc În scrumieră. Are o tresărire nervoasă și mă privește cu un zâmbet ciudat. — Bruce... spune ea uitându-se la țigara care arde mocnit. — Știi cum Îi cu țigările? Întreb eu arătând spre scrumieră cu mâna liberă, strecurându-mi cealaltă labă sub sutienul ei și pișcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]