1,190 matches
-
gemetelor bolnavilor, cursul de îndoctrinare continuă până când lumânările se sting singure în ultimele picături de ceară topită. Imaginea se estompează. Pierde orice reper de timp și spațiu. Ce țară e asta, fără ferestre? Prăpăd de ninsoare. Ferestrele sunt astupate de troiene. Un necunoscut doarme ghemuit pe masa din sufragerie, cu mâinile vârâte în mânecile hainei jerpelite. În bucătărioară, un copil s-a cuibărit pe blatul de lucru, cu capul pe o caserolă. Într-un colț stă tupilată Clementina, țigăncușa care cerșește
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
naștere, în urma procesului de indo-europenizare, familiei de popoare europene: tracii, grecii, celții, romanii, slavii și germanii. Cele mai vechi știri despre traci sunt datorate Poemelor Homerice (Iliada și Odiseea) care amintescă despre regii tracilor, participanți la războiul dintre greci și troieni, despre caii lor ce „n-au seamăn de mari și de mândri, albi ca zăpada și la fugă repezi ca vântul”. Din marele neam al tracilor s-au desprins geto-dacii care sunt „unul și același popor, vorbescă aceeași limbă”, după cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pădurii de o iarnă cumplită. Curând haite de lupi înfometați dau târcoale, apoi atacă coliba unde Corbiceanca se închisese cu cele câteva vite pe care nu apucase să le ducă în sat. În timp ce sătenii nu pot ajunge la ea din cauza troienelor, bătrâna se apără cu înverșunare, reușind o lungă perioadă să facă față lupilor. Cărțile ulterioare vor demonstra atracția scriitoarei pentru astfel de evenimente dramatice, ce fac ca existența să se consume sub semnul excepționalului. Un asemenea moment este războiul, subiect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
și cu necazurile ei, poetului îi rămâne în minte pentru că este casa și atmosfera copilăriei lui, raiul celui mai fericit timp al existenței sale. O va spune în Geniu pustiu, esențializând și poetizând totul: Am zărit întunericul lumei sub un troian de ninsoare, adică într-una din acele colibe cari iarna nu-și mai manifestă esistența lor decât prin fumul cel verde ce tremură asupră-le75. Între topoii esențiali ipoteșteni, biserica și cimitirul dețin un loc aparte în lirica eminesciană. Amândouă sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
herb129. Toate vietățile trăiesc în armonii de Eden. De ce, atunci, nu s-ar tocmi și îndrăgostiții tovarăși pădurii, căci reacțiile lor sunt asemănătoare cu ale tuturor celorlalte viețuitoare ale sale ? O fac, adâncindu-se în vraja-i învăluitor-odihnitoare: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi130. În vraja amintită se adună împrejur Ale Curții mândre neamuri,/ [...] Iară gazda (s.n.) noastră zice,/ Dându-și ramurile-n laturi:// "O, priviți-i cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
basmelor tesaur 146. Acolo, În valea viselor erau codri de cânturi/ Und-arfe arbori suspinau în vânturi 147. Muza poetului îi inspiră sunete melodice, fiind și ea o prezență prin pădurile de basme, pe unde trece fluviul cântării 148: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi149. Chiar atunci când este vorba de maestrul maeștrilor, Shakespeare, există un alt maestru, care viu mă ține/ [...] Și de cât tine mult mai mult mă-nvață150
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
niciodată 184 și să te risipești în fărâme, contopindu-te cu sunetele omniprezente: Blându-i sunet se împarte/ Peste văi împrăștiet,/ Mai încet, tot mai încet,/ Mai departe... mai departe...185 Uneori, sunetul buciumului este explicit, ca-n poveste: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi186; altădată însă, el se disipează în reverberații acustice ale întregului univers, încât numai urechea cea mai fină și mai cunoscătoare poate să-l sesizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
recomandabil). Eu am fost chemat iar, la Cercul plastic, să-l refac. Sorin are ziarul, dar nu vrea să-mi spună numărul. Noi, cei de aici te așteptăm să mai vii, o dată cu vremea bună trebuie să apară soarele, după așa troieni. Am avut o discuție cu un inspector de artă de la Suceava, care are să te intereseze. Sărutări de mâini și dorințe de sănătate mamei și soției. Deosebite sentimente de prietenie, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”15
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sunt român și mă duceam unde puteam servi regele și țara“. L-au trimis în Bulgaria. Noi speram, cu internații noștri, să le fie un sprijin ca un vred nic preot cu inimă și credință. N-a fost însă la Troian.]( Ediția I, 1937, p. 193.) dl. wangler Nu trecu mult și sosi d. Wangler, elvețianul de la Govora-Călimă nești, cu știri de la Vintilă, adică o telegramă, datată de la 30 mai: „Toți mici și mari bine, scrisoare“. Bineînțeles, scrisoarea nu s-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care se interesau de ei și de relațiunile postbelice cu noi. La plecare, germanii i-au pus să ia bilete de clasa I și vagon cu paturi; la gară însă i-au urcat într-un vagon murdar de vite. La Troian, bulgarii i-au primit bine, fiecare gazdă pe încartiruitul ei. Gueschoff telegrafiase să-i trateze ca pe prizonieri politici, cu toate menajările, cea mai bună casă să fie pentru ruda lui Brătianu (Pillat). Acesta a fost instalat la un inginer
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mult mai bine ca la Săveni din punct de vedere material, foarte izolați însă, neprimind știri și scriind în zadar acasă scrisori [ce erau] interceptate. Gheorghiu a fost ridicat și el cu zorul de la Florica pentru a fi trimis la Troian. Nici nu i au permis să-și ia lucrurile trebuincioase și banii din casă. Era o strategie ca să pună, fără control, mâna pe Florica, unde nu voiau să recunoască proprietatea mamei, pentru a nu-i da dreptul de a administra
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chinuite, o posibilă amenințare pentru ochii împăienjeniți, traumatizați de albul desfășurat de-a lungul și de-a latul câmpului, arși de frigul pătrunzător, înțepați până în străfunduri de imagini în care un trup prăbușit agoniza acoperit încetul cu încetul de giulgiul troienelor. Mirosul de vin fiert îi excită nările aproape lipite, iar soba mare, albă, spoită cu var, îi apăru în față ca o paradoxală Fata Morgana. Știa că nu poate fi decât o iluzie, prima treaptă a scării care ducea către
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de viață. Ce căuta ea oare pe stradă la ora asta? Totul era încremenit și mort. Tocmai atunci, doamna Ionescu zări două fete în canadiene colorate, una galbenă și una roșie, alergând prin zăpadă și trântindu-se pe spate în troiene, înțepenind acolo, ca niște mane chine de plastic fără viață, peste care continua să se prăbușească un puhoi de fulgi. Doamna Ionescu icni speriată, își spuse că fetelor li s-a făcut rău, se gândi chiar să dea fuga la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se zugrăveau în fundul râului, cât părea că din una și aceeași rădăcină un rai se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. Șiruri de cireși scutură grei omătul trandafiriu a înflorirei lor bogate, pe care vântul îl grămădește în troiene; flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe, și murmurul lor împlea lumea de un cutremur voluptos. Greieri răgușiți cântau ca orlogii aruncate în iarbă, iar painjeni de smarald au țesut de pe-o insulă până la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sunt santinele superbe - numai că e cam întunecos și cam umed palatul meu - oamenii-i zic închisoare. Cu manuscriptul fă ce-i ști. Adio, și la revedere pe cealaltă lume! Toma Iată manuscriptul: III Am zărit întunericul lumei sub un troian de ninsoare, adică într-una din acele - colibe cari iarna nu-și mai manifestă esistența lor decât prin fumul cel verde ce tremură asupră-le. Tata n-avea nimica; era unul din oamenii cei mai săraci ai cătunului nostru... Nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nesimțitoare a junelui. Pe masă sta un pistol. M-apropiai încet și-l luai de acolo. În letargia în care-l aruncase durerea sa cea adâncă, Ioan n-auzi nimica. Deschisei un oblon al ferestrei și - aruncai pistolul pe-un troian de ninsoare. Apoi ieșii din casă și mă dusei să-mi răcoresc visurile și impresiunea vie, turburarea întunecoasă [a] sufletului în noaptea cea senină și rece de iarnă. A doua zi mă-ntîlnii cu Ioan. - Ai văzut toate fazele acestei drame
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lăsă jos încercând să-l pună pe picioare, își reveni puțin și el. Glasul omului zăpezilor bubui parcă într-un crescendo ciudat. -Aici este casa mea. Ai grijă să nu cazi iar. Gardul de scânduri late era aproape îngropat sub troienele înalte, o pârtie îngustă de curând făcută se prelungea de la portița prinsă de viscol deschisă, până la ușa care se desena ca un gol de culoare închisă pe zidul roșu de cărămidă. Omul zăpezilor o dădu de perete cu o gest
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mine nu era decât mariana, care lega articolele În dosare, Într-un fel de arhivă În care nu căuta nimeni niciodată. BĂteam cât era ziua de lungă străzile gri, enigmatice ale Bucureștiului, tânjind după alb, sperând Într-o zăpadă cu troiene care să oprească fojgăiala neobosită și să lumineze fețele gri-umede ale blocurilor. În weekenduri zăceam În fața hârtiei, căutând zadarnic În pagina albă un punct negru care să-mi lege ițele Încurcate Într-un nou fir al Ariadnei. Stăteam așa ore
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe la generalii din provinciile care l-ar fi putut sprijini, chemându-i pe toți războinicii drepți să se adune la Azuchi. Ce jale, pentru autorul strategiei oarbe care determinase proclamația. În Kitanosho, căsătorit cu frumoasa Doamnă Oichi și Înconjurat de troiene, Shibata Katsuie aștepta zadarnic ca natura să-și urmeze cursul. Numai de-ar fi venit odată soarele primăverii, să topească zăpada. Dar nămeții care lui Îi păreau niște impenetrabile ziduri de apărare aveau să se dărâme Încă Înainte de sosirea primăverii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
soldații, și nici proviziile militare n-ar fi putut trece. Nu avea motive să se teamă de un atac din partea lui Hideyoshi. Avea să pornească Înainte de a se topi zăpada, dar cine putea ști când avea să se Întâmple asta? Troienele păreau să fi devenit un zid protector al inamicului. „Și Kazumasu e un veteran,“ Își spunea Katsuie, „dar ocuparea micilor castele de la Kameyama și Mine a fost o manevră nesocotită a soldaților, fără să țină prea mult seama de alegerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Vălmășagul a devenit așa de groaznic, de haotic, încât marea mulțime a turcilor apărea nu ca o certitudine a victoriei sperate, ci, mai degrabă, o primejdie pentu soarta fiecărui turc în parte. Se brânceau unii pe alții în smârcuri, în troiene, în fața săgeților și a sulițelor moldovene. Parcă abia acum vedeau în ce capcană strâmtă au intrat aici, între dealuri, păduri, râpi, mlaștină, copaci și potrivnici iviți de pretutindeni. Pierzându-și dintr-o dată nădejdea în victoria pe care, până atunci, o
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
plecare (F), dar superioară evolutiv (O). La noi, în spațiul tracic, cultele fertilității, tipice eneoliticului, telurice, corespund epocii Taurului; cultul zeilor de tip Gebeleizis ori Ares (recunoscut de însăși mitologia greacă ca având de fapt o proveniență tracică, “ținând partea” troienilor, popor tracic. </footnote> ), impulsive, coincid cu epoca Berbecului, iar cultul lui Zamolxis - adus la apogeu în epoca dacică clasică, cea care a cunoscut și cucerirea romană, dar continuat și după aceea -, fără discuție superior ca spiritualitate, corespunde epocii Peștilor. Această
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
atribuite lui Homer se referă la luptele cu cetatea lui Priam, altele se referă la rătăcirile lui Odiseu/Ulise, pentru a ajunge înapoi în Itaca, regatul său, în Asia are loc prima descriere a unei lupte războinice între greci și troieni. Marele rapsod, Homer, introduce astfel întunericul istoriei mitice în lumina unor spații sportive a eroilor războinici, în jurul cărora ne plimbăm, pentru a depăși Marea Mediterană, spre ocean prin coloanele lui Hercule/Gibraltar. Hercule rămâne eroul caracteristic pentru sportivitate, lasă impresia unui
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Glasul inimii, Chișinău, 1971; Semănătorii, Chișinău, 1974; Semaforul, Chișinău, 1975; Drumuri, Chișinău, 1979; Pasăre călătoare, Chișinău, 1980; Oameni de omenie, Chișinău, 1981; Izvoare, Chișinău, 1983; Îndrăzneala, Chișinău, 1983; Sârjoaca, Chișinău, 1984; În preajma iubirii, Chișinău, 1988; Rădăcini de acasă, Chișinău, 1988; Troiene, Chișinău, 1989; Cu legea pre lege călcând, Chișinău, 1991; Păsările călătoare, Chișinău, 1991. Traduceri: R. Zagovici, Îndărătnicia strofelor, Chișinău, 1975; M. Lukonin, Drum, Chișinău, 1976; P. Antokolski, A patra dimensiune, Chișinău, 1977; Oljas Suleimenov, Amiezi topite, Chișinău, 1977 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
Sub semnul Capricornului, București, 1985; Năvodul, București, 1986; Poezii, București, 1998; Focul și apa, București, 2000. Traduceri: Euripide, Medeea, Ciclopul, în Tragicii greci, București, 1958, Baccantele, București, 1965, Ifigenia în Aulis, București, 1975; Herakles. Fenicienele. Rugătoarele. Ion, București, 1992, Rhesos. Troienele. Andromaca. Helena. Orestes. Heraclizii, București, 1996; Aristofan, Adunarea femeilor, București, 1974; Eschil, Orestia, pref. trad., București, 1979, Rugătoarele. Perșii. Șapte contra Tebei. Prometeu înlănțuit, pref. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 354-355; Poantă, Radiografii, I, 305-306; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]