1,405 matches
-
draperii de catifea cum nu mai văzusem decât la teatru și mi-o reamintesc pe stăpâna casei, tanti Vica (Ludovica), cu aere de mare cucoană, cu ochii înconjurați de cearcăne roșii-albăstrii, adânc înfundați în orbite, o femeie de vârstă mijlocie, tronând în căruciorul ei pe rotile, căci picioarele îi erau paralizate. Pe drum, îmi făceam cruce, neobservat, la toți Christoșii răstigniți pe marginea șoselei, care ne trata din abundență cu praf - doar unul mi-a scăpat, punând apoi pe seama acestei neglijențe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Fundațiilor Regale și la Muzică și poezie (el începuse educația mea muzicală, după ce eforturile de a mă face să îndrăgesc vioara se dovediseră, oricât chin a trebuit să îndur câțiva ani, zadarnice, acum prin Histoire de la musique de Combarieu, care trona frumos, cu cele trei volume solid compactate de dânsul, pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru arta literară de Paul Zarifopol, care mă ispitea în cel mai înalt grad, rămânea atunci pentru mine de nepătruns! Nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ce sporise fără măsură. Cât de departe mă aflam de cosmopolitismul naiv, când îi mai cultivam pe Théophile Gautier, pe Sully Prudhomme, pe Leconte de Lisle! Peste această stare psihologică și morală proprie, ca și peste întreaga mentalitate transilvană, unde trona, cu prestigiul ei cvasiaristocratic, Universitatea „Regele Ferdinand I“, instituție extrem de prosperă intelectual, ferm altoi european, dotată mai nou cu un cochet colegiu academic - săli de concerte și conferințe, de studiu pentru profesori, de agrement superior, corespunzătoare cerințelor moderne, de parcă te
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu este aceea a rectificării traseului liniei care separă spațiul aerian, ci aceea a încetării controlului efectuat până atunci, de autoritățile sovietice asupra spațiului atmosferic aflat deasupra zonei din Marea Neagră care aparține României. Mareșalul (care era sigur pe poziția sa trona reuniunea) a lăsat impresia că se făcea a nu înțelege despre ce este vorba (din poziția celui care crede că are de luat, să fie nevoit să dea), nevenindu-i să creadă că aude un asemenea lucru; vădit șocat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc specifice vieții de la țară, adică podgoreanului. În jurul cramelor, îndeosebi, tronează într-o veselie butoaiele goale, adevărate personaje care stau la sfat, participă la un joc bizar ori se bulucesc nerăbdătoare la ușă pentru a primi licoarea bahica („Peisaj” - pp. 86, 157, 230, „Crama”, „La crama”). Peisajul de periferie rurală pare
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
m-au impresionat. Deși este un oraș mic, Kamakura este o destinație turistică foarte căutată prin varietatea de obiective pe care o oferă: plajă, temple, grădini zen, altare... Orașul are altă față pentru fiecare anotimp. Vara, în apropierea locului unde tronează marea statuie a lui Buddha, sunt mulți arbuști înfloriți, iar dintre ramurile și frunzele lor se aude un zumzăit permanent și aproape enervant. Criss mi-a spus că sunt insectele „Semi”(cicade) care trăiesc doar o vară, iar acesta este
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
armonie. Petalele de catifea, culoarea și parfumul lor, au inspirat poeții lumii, de-a lungul timpului. Deocamdată, în Japonia, numai un om cu stare materială bună, își poate permite a oferi iubitei...un superb trandafir albastru. În mijlocul parcului, de lângă debarcader, trona o fântână arteziană de forma unui crin, al cărui pistil îl reprezenta o femeie cu o cofă pe umăr. Intr-alt loc, se afla o carte uriașă din metal. Pe filele deschise era gravat un text scris în japoneză. Am
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a închiriat și a transformat cu totul căsuța Lemonide, pe țărmul mării. M-am dus, iarăși singură, la Menaru, pe care am găsit-o la Amidée. Toată plodărimea era acolo, afară de Șucuran, care, cocoțată pe tocurile înalte ale pantofilor americani, trona ca un mic idol la cafeneaua „Hamlet“. Menaru s-a ridicat și m-a întâmpinat cu aerul ei de mare doamnă; m-a prezentat celor două prietene turco-tătăroaice ale ei, care veniseră să admire garderoba lui Șucuran. Se pare că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
azi nu am eșit deloc din casă; am orânduit dulapurile și am păstrat între rochile mele rochia ta grenat pe care o purtai în ultimele zile prin București și pe care i-ai lăsat-o Inei; tot în dulapul meu tronează rochița de vară care îți plăcea ție mult, cu tonalități predominante de roșu închis, aceea care fusese deux pièces [, de la] Timișoara, și sacoul. Joi, nici nu știu ce-am mai făcut: piața, roșii și vinete, coafat; după masă ședința partidului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
era acasă, cu o puternică nevralgie facială, bandajată și affolée, imposibil de recunoscut în ea pe cea de altădată. Ca întotdeauna ospitalieră și cu masa îngrijită, între bufet și radio, pe care îl maneuvra dibaci Mișu ori Dan. În casă tronau vechile fotografii ce isbutesc să rămână nedemodate, privind din cadrul lor ceea ce caracterizase sălbatec viața; în agendă, am scris: „Cu inima strânsă de toate lipsurile pe care viața i le-a impus surorii mele: o mare doamnă care îndură imperativele destinului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ligia Mirescu cu mama ei și d-l Mirescu, care au admirat interiorul și au cerut veste de la tine. O carte poștală, te rog, și lor. Ai fost la Serghescu? Azi a fost frig; Ana Luca, voluminoasă și volubilă a tronat în fotoliu, îmbrăcată într’o mirobolantă blană; a dat să se citească versuri de Esenin. Tudor a citit versuri, à sa manière, dintre care una cu titlul Varza mamei. Titlul a adus perplexitate. În final autorul a terminat cu coceanul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
meu; nu dau înapoi, n-am să dau niciodată înapoi în fața unui gest sacru, acceptat și liber consimțit. Nu-mi mai fumez țigara în fotoliul galben, stau dreaptă și tare ca un stâlp pe scaunul de piele din sufragerie, care tronează ca un scaun electric, în locul fotoliului tatei - neocupat de la plecarea ta - și aștept dreaptă și fermă declanșarea. Nu te întoarce. [...] Îți trimit Plantațiile lui Tonegaru. Mai am încă manuscrisul lui Doinaș. Să ți-l trimit? Că oricum aici nu mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
punând umărul”, Împreună cu tânărul Cristian Pârvulescu, șeful Asociației „Pro-Democrația”, la „redresarea imaginii” organizației și corifeilor ei. Peste nici o lună, Însă, domnul Marga, fără să se consulte cu noi, și-a anunțat prin fax și prin radio demisia, Consiliul național unde tronau vechii tineri demnitari l-au atras de partea lor pe Victor Ciorbea și l-au exlus pe Vasile Lupu, creatorul Legii 1 din 2000, legea proprietății, Împreună cu vreo 25 sau 27 de organizații din teritoriu. Lupu și cu Chiriță au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
interviurile de după revoluție, când amestecă perioada stalinistă cu cea care i-a urmat, după anii ’60 mai ales, și În care au apărut În șiruri ample prestigioase nume de autori și opere; nu ca În penibilii ani ’50 În care trona autorul de care vorbim, perioadă În care cărțile bune, cele câteva, au apărut disparat, neizbutind să creeze un front de existență și de conștiință specifică. Adaptarea! Dar numai cei care n-au trăit nici un ceas coșmarul unui stat polițienesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-ne și pe noii noștri colegi. Ni s-a servit cafea și când secretara ne-a comunicat că ambasadorul ne așteaptă, am pășit în biroul acestuia, mare, comod, mobilat decent, cu mobilier și dotări de strictă necesitate. Pe biroul masiv tronau mai multe telefoane, recunoscând printre ele "guvernamentalul", care făcea legătura direct cu Bucureștiul sau cu oricare ambasadă a României din "țările frățești"(ce era curios, toate legăturile la acest telefon se făceau prin centrala din Moscova, așa că de "secretul" convorbirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am fost serviți de câteva "novice", roșii în obraji, sănătoase și frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă cu studii la ASE și cu un zâmbet "cu totul și cu totul de aur". Eram după atâtea vizite un obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream din când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
gât, ne somează să "dispărem". La întrebarea mea de ce, însoțită de comentariul că este vorba de ziariști invitați, omul începe să dea ca un automat din cap, făcându-mi semn să mă uit la o cameră cu glasvand, în care tronau două fotolii de răchită și o minge de volei. Neînțelegând semnalele disperate, tovul mi-a spus:" sunt ale tovarășilor, nu-i voie să treacă străini pe aici" (retrospectiv scena lui Schiller cu Wilhelm Tell și pălăria împăratului mi se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și nimeni din ambasadă nu știa s-o readucă la viață, nici măcar cu "gama măgarului"! La capitolul dotări, dispuneam de două Dacii negre, una capitonată cu roșu, pentru șeful misiunii, cealaltă cu albastru, pentru toți ceilalți. Din vremurile bune mai trona în garaj un Chevrolet "De Luxe", cu doar 12000 de kilometri la bord, lung de 15 metri, pe care nu aveam voie să-l folosim și primisem sarcina de la MAE să-l "valorific" pe piața locală. Lângă un zid al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Negra, un sat de pescari, a fost cumpărată în 1939. E, după mine, cea mai minunată din cele patru, care sunt, fiecare în felul ei, minunate. Are în curte arbori uriași, o specie de conifer cu lemnul roșu, lângă care tronează o "locomobilă" superbă, cu roțile vopsite tot în roșu. Casa propriu-zisă, compusa din mai multe corpuri, este clădită chiar pe malul oceanului, cu ferestre uriașe și cu comori nemaipomenite, dintre care trei "mascarone" statui de lemn ce ornau prova corabiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
zona Mato Grosso do Sul, am ajuns spre seară la Bauru. Mi se comunicase hotelul central unde aveam reținută cazarea și la recepție am avut o primire de "șef de stat". Apartamentul era luxos, impozant și pe masa din "living" tronau un coș mare cu flori cu cartea de vizită a Prefectului și un altul la fel de mare cu fructe. Ne aștepta și o invitație la recepția dată de Tidei de Lima la sediul Prefecturii "în cinstea Excelenței sale, Consulul General al României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Târg de duminică" unde se vindeau de toate, observând că domnul Profesor era salutat de toți, fiind o personalitate recunoscută și respectată. Am intrat la un moment dat într-un restaurant pentru a ne reconforta cu o "Caipirinha". La bar trona un tânăr negru care l-a salutat respectuos pe Profesor și la un semn al acestuia a început să recite în românește "Somnoroase păsărele". Să-l auzi pe Eminescu recitat de un negru în inima Braziliei, la 12000 de kilometri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
n-a mai urmat nimic la capitolul deplasări oficiale, așa că aveam să-mi închei misiunea în Spania fără să fi trecut prin Valencia, Barcelona, Bilbao, Saragosa, Burgos... A urmat doar o vară fierbinte, cu călduri sufocante. În curtea din spatele ambasadei trona o piscină mare care, după program, ne-ar mai fi domolit arșița. M-am mirat că nu poate fi folosită și m-am interesat pe ici, pe colo de ce. Mi s-a spus că ar avea chipurile o fisură, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
merituos exemplu „...secția Culturală” care s-a și apucat mintenaș de treabă ținând „...2 șezători cu diferite teze din noua literatură”. Firește, prin „noua literatură” trebuia să se Înțeleagă acele Însăilări proletcultiste sau vagoanele cu hârțoage sovietice pe vârful cărora tronau „magistralele opere” ale lui Lenin sau Stalin. Cum „vrednicului” partid comunist Îi veneau idei prin reprezentanții lui de frunte, bine struniți de instructorii și activiștii ruși care Începuseră să roiască prin țara românească precum muștele hoitare, apelaseră iarăși la vechea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
văd pozele lui Maurer și Chivu Stoica, tovilor! Mare eroare! Cei cu merele vârstei mai coapte știu, firește, ce Însemna o „demonstrație a oamenilor muncii” cu ocazia zilelor de 1 mai sau 23 august. Deasupra Întregului farafastâc de la tribuna oficială, tronau icoanele marxist-leniniștilor autohtoni, Începând cu Tartorul și terminând cu fiu-său ăl mai mic. Activiștii de partid știau pe dinafară ordinea aranjării portretelor fiind la curent cu orice schimbare de ierarhie așa că le verificau de zeci de ori pentru ca nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unei periuțe de dinți atât de mică încât părea o scobitoare. Iar când am vizitat secțiunea de delicatese, primul produs care a apărut era un anume Power Bar. Nu era nici o imagine, doar un aparat de fotografiat desenat peste care tronau cuvintele: Imaginea va apărea în curând. Adică în câteva secunde, până se încarcă, sau în câteva luni? Încă mai așteptăm să vedem. Ar trebui să ai posibilitatea de a naviga în ambele sensuri pe un site web, folosind doar săgețile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]