1,869 matches
-
altfel vor fi-mbrăcați. Așa că rămân cu testul Pe mine să îl aplic, Și mă fac frate cu Vestul, Căci pe ei nu voi da click. Nu vreau să fiu o păpușă Ce alege fără cap, Câtă vreme sunt pe tușă Doar acari Păuni ce tac. Aplicând totuși scorarea Testului ce l-am făcut, Rezultaul e-n ochi sarea Și-o vânătoare de vânt. Asta este România Cu candidați surogat Ce-aduc omului mânia, Nicidecum un trai bogat. 11.11.2016
TESTAREA PSIHOLOGICA A CANDIDATILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380483_a_381812]
-
Dacă ploile amare strivesc frunza, ... XXVI. REVERIA PRIMĂVERII, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Curcubeul își răsfiră degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe, Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
copilăros, Purtând frac de roz petale, furnicuțelor doinește, Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos. Garofițele cochete, în rochițe de cașmir ... Citește mai mult Curcubeul își răsfiră degetele jucăușePrin mustățile de grâu, afânate de luminăși pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe,Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen,În pupila lor zglobie se-oglindește melancolicFir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben,Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă ea a avut misia concretă, deși neconștientizată inițial, de a trasa cu seninătate o tușă semnificativă de graniță între vechi și nou, întreg și fragmentariu. Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit ... Citește mai mult Fiecare generație marchează în felul ei specific trecerea vremii. Mircea
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
că putem afirma, fără niciun fel de dubiu restrictiv, faptul că aici avem de-a face cu așa-numita generație ”capăt de interval”. Istoric, bineînțeles, fiindcă ea a avut misia concretă, deși neconștientizată inițial, de a trasa cu seninătate o tușă semnificativă de graniță între vechi și nou, întreg și fragmentariu. Și nu e un merit în asta, ci un imens privilegiu colectiv, fiindcă i s-a îngăduit ... VIII. MAGDALENA ALBU - MAICILE SILUANA ȘI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS, de Magdalena Albu
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
concepție intelectuală a subiectelor. Tratarea acestora evidențiază o excelentă observatoare a naturii, pe care o ilustrează subiectiv, dar în nici un caz pur decorativ. Matilda Ulmu se exprimă pe spații cu mari adâncimi de perspectivă, surprinzând secvențe ale realității cotidiene. Uneori tușa și linia din pânzele ei au calități sculpturale, evidențiind spontaneitate și eleganță. O altă calitate a pictoriței este sinceritatea comunicării. Acuratețea transpunerii plastice, adăugată la rafinamentul și subtilitatea cromatică demonstrează inteligență și gust. Matilda Ulmu a trăit în România între
SINCERITATEA COMUNICĂRII de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381320_a_382649]
-
pentru ea că-ți dă putere, ea o face pentru-o lume cum a mării răzvrătire o-mbulzește-n albe spume tu, în lutul tău de carne, tu, muri-vei și-n cenușă transforma-vei rezervații ca un vis fără de tușă pe care, altfel, s-ar cânta cu-n deget fără lanț cu senin și împăcare, neprimind în schimb vreun sfanț desfira-vor ploaia-n tine, cu furtuni nimicitoare tu, udând a plantei floare, căuta-vei loc în soare Referință Bibliografică
REZERVAȚIA DE VISĂTOARE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381358_a_382687]
-
exprimare neoimpresionistă. Modul său de concepere a unui cadru compozițional este interesant, spre exemplu la naturile statice cu flori, nu dă o mare importanță vaselor în care sunt așezate buchetele. Este cucerită de frumusețea florilor pe care le redă în tușe ample, ca într-n joc. Au o muzicalitate aceste lucrări, ritmicitate și multă lumină. Peisajele sale, fie din Brașov sau de la mare, te cuceresc prin eleganța cromatică, prin felul în care transmit emoția artistei în fața subiectului ales. În anumite tablouri
CELLA, NUCULINA ŞI HENRIETA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381578_a_382907]
-
Lumea devine vis, visul devine lume - Novalis Au intrat în vis scriind singura lor carte Ce devenea realitate Pe măsură ce literele capătau contur, forme, lumini și umbre. Ut pictura poesis... Pictau cuvintele pagină cu pagină, prin straturi succesive, prin suprapuneri de tușe fine, Gânduri fragile lovindu-se de cercuri concentrice, Iubiri eliberatoare înăbușite Până ce au devenit vizibile în și prin esența lor. Erau concomitent personaje himerice și autori, Idealul ciocnind rutina, Arta se adăuga vieții, Clipe așternute în refluxul vieții, Mise en
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
unui visLumea devine vis, visul devine lume - NovalisAu intrat în vis scriind singura lor carteCe devenea realitatePe măsură ce literele capătau contur,forme, lumini și umbre.Ut pictura poesis...Pictau cuvintele pagină cu pagină,prin straturi succesive, prin suprapuneri de tușe fine,Gânduri fragile lovindu-se de cercuri concentrice,Iubiri eliberatoare înăbușitePână ce au devenit vizibile în și prin esența lor.Erau concomitent personaje himerice și autori, Idealul ciocnind rutina,Arta se adăuga vieții,Clipe așternute în refluxul vieții,Mise en
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
Poeme > Pitoresc > ANUL NOU ȘI ANUL VECHI -ACROSTIHURI- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ANUL NOU ȘI ANUL VECHI Anul Nou bate la ușă, Nerăbdător să înceapă. Un muribund stă pe tușă, Letargic, intrând la apă. Noaptea-i arbitru maestru Orelor și minutelor Unite în timp terestru. Șovăielnic timp apune Iarna, când Anul Nou vine. Anul Vechi predă ștafeta Noului său moștenitor. Uitată îi va fi vremea Lipsită de viitor. Veteran sfârșind
ANUL NOU ȘI ANUL VECHI -ACROSTIHURI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374402_a_375731]
-
senin ori un pustiu al iubirii, abisul durerii, ne reînvață citind , să zâmbim zilei de mâine și universului care ne mângâie sufletul cu inocențe tainice. Este foarte bogat spiritual scriitorul. Personajele sunt generoase, bine și puternic conturate, vizuale, fie în tușe sobre, dure, în forță, fie calde, calme, catifelate, mângâietoare. Familiile Viorel și Ramona Axinte, Săndica și Mircea Trăistaru, Cristian și Andrada - copii acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374437_a_375766]
-
eu matale, mi-e drag și dor de casa părintească, dar acum am rostul meu, sunt doctor chirurg la spitalul mare din oraș. Mai e nevoie și acolo de oameni care să vă îngrijească și să vă vindece, că buruienile tușei Fira nu vindecă chiar tot, glumi Ionuț. -Doctor, ce mai, ești deștept, băiete, e bine că a ajuns doctor și unul de-al nostru, că cu boala nu te pui, adăugă Mitru al Ilenei, care tăcuse până atunci. Ochii tuturor
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
câinelui”. (Poem destins) Din punct de vedere gnoseologic, poetul se situează în cotidian dar privește esențele, interiorul existenței: „Alerg printre cuvinte deloc lejer / împrejurul unei realități / înfiorător de tenace / dacă mă atenționează fervent / că mă aflu la o distanță / de tușă” (Comunicare). Relația poetului cu exteriorul este una de revoltă în fața mizeriei sociale și morale contemporane, în care valorile tradiționale au fost pulverizate. Retractil la relațiile sociale nefaste creației artistice, poetul își exersează singurătatea pe calea meditației. I se pare că
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SPLENDIDE TUȘE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Splendide tușe de cocori de aur, Sub cerul toamnei rece s-au brăzdat. Pe șevalet, al dimineții faur, Pictase de sub zare ridicat. Și le
SPLENDIDE TUŞE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374926_a_376255]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SPLENDIDE TUȘE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Splendide tușe de cocori de aur, Sub cerul toamnei rece s-au brăzdat. Pe șevalet, al dimineții faur, Pictase de sub zare ridicat. Și le schimba-n culori halucinante, Prinos din luminoasa-i dărnicie, Le savuram ca frumuseți dopante Și fur din a
SPLENDIDE TUŞE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374926_a_376255]
-
gând și le închid sub pleoape, Un cer de-azur și-un curcubeu de nori, Rezervă pentru vremile mioape, Când cețuri vor ascunde-ai zilei zori. *** Ciclul "Toamna" Volumul "Surori metrese timpului" [foto "furată" de la Laura M.] Referință Bibliografică: Splendide tușe / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SPLENDIDE TUŞE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374926_a_376255]
-
bogăția spirituală românească. Cartea în sine implică un volum de muncă uriaș, și un merit în acest sens îl are și Editura Minerva, care prin profesioniștii săi de top, i-a conferit volumului o ținută grafică elegantă, i-a dat tușe de carte ce are cu adevărat valoare testamentară. 100 de poeți, importanti pentru cultura modernă națională, sunt cuprinși în paginile volumului. O radiografie a stării la zi a Poeziei noastre se poate face, foarte bine, fie și doar răsfoind paginile
TESTAMENTUL LUI DANIEL IONIŢĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374942_a_376271]
-
Poeme > Pitoresc > CÂND NORII RĂSTIGNESC PESTE NATURĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului când norii răstignesc peste natură acoperă câmpiile cu umbre crepusculul brăzdat parcă de ură aruncă peste lume tușe sumbre se-amestecă a smoală și a sânge pământul și cu cerul parcă-n silă un vânt cumplit copacilor le frânge coroanele-ntr-o zbatere senilă de colburi se încarcă toată zarea iar corbii croncănesc în jur a moarte enorme
CÂND NORII RĂSTIGNESC PESTE NATURĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375077_a_376406]
-
ce spune el despre recentul meu poem Avatar[4]: „Am primit Avatar-ul tău. Profund impresionat de forța, de vitalitatea, de necedarea ta umană și măiestria artistică, încă o dată magistral confirmată de acest excepțional poem, născut din viguroasa și tensionata tușă a unor umbre grele. Situat în noaptea ființei, are o ‘culoare’ sură; cea a blănii lupului”. Cuvintele lui Aurel Gheorghe Ardeleanu par săpate în piatră, cu dalta. Mirela-Ioana BORCHIN: Va fi șocată multă lume de relația eului liric dorcescian cu
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
mai slăbea, încercând să-i intre în grație, când ea nici nu-l putea suferi. Într-o zi, când preceptorul era plecat la primărie, împreună cu Paraschiva, o altă zurlie de prietenă de aceeași vârstă, s-au dus în vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
în vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ograda, s-o învețe minte să mai șuguiască
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
fost depășit și să fie pregătită de moșit, să nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că la unchiul Stoica și tușa Ioana, doctorul, prieten cu aceștia, făcea vizite mai dese, să savureze un pahar cu vin bun, scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare și-i erau în drumul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
apăruseră însă etnici de toate vârstele care ofereau, la prețuri enorme, pungi de plastic, dar și cornete făcute din ziare vechi, la prețuri acceptabile. Cum de era posibil așa ceva?! se întreba nedumerit poporul... - Costeliiii, băi, Costeliii, scoală, bă, că vrea tușă-ta să vorbească cu tine! Bietul om, surprins și de această dată, își mușcă din nou buricul degetului. Pe ecran apăru balena, tot neagră, tot cu basma roșie și mustăcioară, însă de data asta la schi în Alpi. Bine, nu
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]