1,114 matches
-
formă a absenței dis- cernământului, prin nebunia furioasă. Sigur, Lefter folo- sește o figură de stil, exagerarea vine aici din unghiul unei antipatii și nu din cel al analizei psihologice. Vedem însă calmul și laconismul cu care șeful expediază comportamen- tul neplauzibil al funcționarului. În fața acestui calm avem tumultul afectiv, agitația nebună, reacțiile emoționale exo- gene ale acestuia determinate de pierderea unui potențial câștig fabulos. Este Lefter Popescu un nevrotic ? Fiecare dintre reacțiile sale stă sub semnul lui „simț enorm și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
are faliții săi (îngrașă vor- bele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri !... Cum zic : această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura !...” Recunoașterea existenței categoriilor negative, importul lor este în măsură să invoce magic și complemen- tul lor pozitiv. Ioan Stanomir remarca acest act de magie politică ca o expresie a teoriei maioresciene a formelor fără fond. „Formele fără fond se nasc pe acest sol al mimetis- mului steril, alimentat de credința raționalistă în puterea magică ăs
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Nae Cațavencu un exemplu de stupiditate, pentru că suntem tentați să sanc- ționăm prin râs și uneori prin seriozitatea moralei suficiente absurdul afirmațiilor sale. Uităm că acest discurs exaltat și-a făcut efectul și și-a câștigat publicul. Uităm că falimen- tul logicii tradiționale nu exclude însă rețelele alternative de recuperare a sensului din paradox, din minciună sau chiar din aparența de nonsens. Modernitatea poate fi reven- dicată și prin categoriile negative, ceea ce o bună parte din literatura cea mai bună o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de vedere politic nu există nicio cale de a face din popor o existență actuală ; ceea ce revine la a spune că noțiunea politică de popor este un flatus vocis, adică un simplu sunet verbal. Politic vorbind, cine uzează de cuvân- tul popor abuzează cu intenție de o realitate incontrolabilă.” Însă acest sunet este unul cu care boxează retorii, sonorul oricărui rapel oratorico-demagogic. Inexistența noțiunii politice este compensată prin forța sunetului, materialitate pe care o accentuează derapajele discursive. Desigur, Caragiale deconstruiește în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de structură”. Negoițescu indică și drumul lite- raturii către obiectivitate cu eliminarea subiectivismului literaturii psihologice de sorginte dostoievskiană sau prous- tiană, cu emanciparea unui „realism în sens goethean, nu în sens clasic și nu romantic” . O ultimă revenire pe subiec- tul comediilor lui Caragiale aduce explicații suplimentare pentru care acestea nu se pot ridica la demnitatea tragicului urmând paralela deschisă de articolul lui Radu Stanca între teatrul lui Molière și cel al lui Caragiale. „Eroii comi- cului tragic la Molière sunt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lui Michel Riffaterre, putem observa complexitatea întrebuințării clișeului și ponderea substanțială pe care o are acesta în opera lui Caragiale. Prozatorul întreprinde o operațiune de bricolaj ludic și speculativ unde deformarea limbajului atinge acele articulații care leagă textul de fap- tul mentalitar și codurile identitare. Practica ludică a clișeu- lui se însoțește cu referințele intertextuale în operațiunile de clișaj, „la tentative de reproduire un modèle figé” . Caragiale apelează nu odată la parodie și pastișă, clișeul vizând unități întregi de discurs, iar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este vorba de a identifica figuri de stil în opera scriitorului, ci practici discursive, conduite emblematice etc.. Însă, H.-R. Patapievici operează oblic prin intermediul unei lecturi a operei, cea oferită de filmul lui Lucian Pintilie și înlocuiește hiperbola din rapor- tul de simetrie stilistică, litotă vs hiperbolă, pe care fraza de început îl reclamă, cu termenul de „bășcălie”. Bășcălia ține astfel stilistic de registrul hiperbolei. Să nu uităm că avem aliniați trei termeni : delirul politic, sexul și bășcălia. Primii doi nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
incursiuni în secolele al XVI-lea-al XVII-lea), acestea au încetat, ca formă permanentă și organizată. Otomanii controlau nu doar porturile importante, cât mai ales strâmtorile și gurile Dunării, adică exact porțile de intrare și de ieșire. La sfârși tul secolului al XVII-lea, Rusia, în plină ascensiune și mai deschisă inovațiilor occidentale în ce privește construcția navelor, a început să se afirme ca putere pe Marea Neagră, și Rusia va fi cea care o va deschide celorlalte națiuni interesate, schimbându-i, în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cîntat la struna puterii sau a idioților pe care vremelnicia și ticăloșia i-a cocoțat în fruntea mesei neamului iar acești culturnici ne țin și astăzi în hățuri, controlînd prin manipulare, intoxicare și constrîngere cea mai mare parte din trecu- tul nostru îndepărtat. Cînd probele desființau dogmele lor infailibile, imediat au fost puse la popreală astfel ca ei să rămînă neclintiții apostoli ai culturii române. Foarte grave sînt făcăturile liftelor care răcneau peste tot că i-a pocnit miracolul înțelepciunii! A
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
colț de uliță dacă ar mai cerut și plată pentru împreunat iar unora așa de mult le-a plăcut curvia că au transformat-o în prea curvie. În morala lor, de voie de nevoie se accepta ceva curvie pentru prăsi- tul neamului, dar cu măsură numai că unele mai înfierbîntate au uitat de tot măsura. Și urîcios nu numai pe ai lui dar și pe filistenii care le-au tras ceva poace cînd i-au înhățat de chică babilonienii, îi amenință
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru cunoașterea vremurilor și a năravurilor geților. ,,Getul Maico a ieșit rău cu neputincioasa sudină a lacomului Matigo cel negru. Pentru a alina durerea pricinuită, strîmbul și murdarul Eno și adunarea răului lui neam, s-au dus la Ilo ge- tul să le-o dea pe Zoi, fiica lui. A-ți duce viața într-o gloată de oameni proști este rău de două ori. A o lua(a se căsători) și apoi a o lăsa(desface logodna) a fost pen-tru Emie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
credință al arabilor este față de rude/clan, și nu față de națiune. Devotamentul/obligațiile față de familie se află pe primul loc, după fidelitatea față de prieteni și locul de muncă. În plus, există obligativitatea să-ți ajuți financiar rudele. Familia asigură supor tul emoțional; rudele își apără reciproc onoarea, își apără coeziunea de grup în familie, astfel încât conflictele sunt rare. Onoarea familiei este cea mai mare sursă de presiune socială asupra unui individ. Familiile puternice musulmane, aliate cu alte familii puternice musulmane, formează
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și al ti nereții sale îi trezește, desigur, amintiri nostalgice care, începând din 1921, vor invada din ce în ce mai mult coloanele rubricii sale săptămânale. El se va referi, ignorând cro nologia, la lumea presei bucureștene din anii 1880, la duelurile de la sfârși tul secolului, la statuile din București, la viața universitară și începuturile mișcării social democrate, la Războiul de Independență ș.a., ajungând chiar să teoretizeze asupra importanței lite raturii pe care începuse s-o practice cu hărnicie: „În rezerva mintală a fiecă rui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sfârșit vă propunem mai jos măsuri, cari le cunoaștem cu toții că vor fi foarte eficace. Vom mai observa în ceea ce privește numărul de deputați ai orașelor, că el este prea mare în proporțiune cu interesele ce le reprezintă. Astfel ar fi des tul ca Bucureștii să dea patru deputați, Iașii trei, Craiova, Galații, Focșanii, Bârladul și Botoșanii câte doi, iar celelalte orașe câte unul. Pentru aceste cuvinte vă propunem următoarele modificațiuni la legea electorală înscrisă în Constituțiune: «Articolul 59. Fac parte din întâiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rolurile de contribuțiune.» Articolele 69, 70 și 71 să se suprime ca unele ce nu mai înseamnă nimic dacă se modifică articolul 68 după cum îl propunem. Articolele 72 și 73 trebuie să rămână cum sunt, iar la articolul 74, punc tul al 5-lea, care hotărăște ce avere să aibă cineva spre a putea fi ales la Senat, trebuie modificat în chipul următor: «5. A fi proprietar de moșie cu câști anual cel puțin de una mie galbeni. Articolul 75. Domnul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României.34 În Rusia însă, e cenzură strașnică, iar telegraful anunță că ziarul Golos a fost suspendat pe 2 luni. anul 1877 339 31. În textul lui Bacalbașa: Dunăre. 32. Constantin Bacalbașa a reprodus textul manifestului guvernamental din „supli men tul Românului“ (de fapt o „ediție specială“) din 13 aprilie 1877; am verificat textul cu MOF., nr. 83, 13/25 aprilie 1877, pp. 2466-2467. 33. Cu ocazia deschiderii corpurilor legiuitoare, joi 14/26 aprilie 1877, principele Carol a rostit obișnuitul mesaj
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tabele nominale în dublu exemplar, pentru a li se verifica situația și face mutațiile respective. j) Evreii întrebuințați la munca obligatorie sunt supuși jurisdicțiunii militare, conform art. 9 din D. L. Relativ la statutul militar al evreilor și art. 37 din regulamen tul acestui D. L. II. - Meseriașii evrei. 1. Se întrebuințează, în primul rând, pentru nevoile armatei, municipiilor, orașelor reședințe de județ și comunelor urbane unde sunt domiciliați evreii. Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale) vor căuta să satisfacă în limita posibilităților și nevoile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sarcina fostului Comandt. al Detașamentului Cpt. Ghiorghiescu, care actualmente se găsește sub stare de arest și în curs de instruire la Curtea Marțială a C. 4. A. Iași. 6) Echiparea În general evreii și-au uzat în mare parte echipamen tul ce l-au avut asupra lor. S’au luat măsuri ca prin C. T. respective și comunită țile evreești, să li se procure efecte bune și groase, timpul devenind din ce în ce mai rece. 7) Drepturi cuvenite. În conformitate cu Instrucțiunile G-le ale M.St
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acest Cerc, am constatat că după felul actelor ce le prezintă acești evrei, se încadrează în următoarele categorii: 1) Evreii Polonezi care au Bilet de Liberă petrecere și Pașaport vizat de Legația Elvețiană. 2) Evrei Polonezi, care au înaintat pașapor tul la Legația Elvețiană, pentru viză și nu îl pot prezenta. 3) Evrei care nu au pașaport, ci numai Bilet de Liberă petrecere. 4) Evrei care au numai un certificat dela Chestura Poliției, prin care se constată că sunt supuși străini
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lam en t d e or ga ni za re și fu nc țion ar e st ab ilit ec hi pe i d e ela bo ra re Ca pi to lu l 3 . M an ag em en tul ris cu lui 22 9 Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
dintre pilonii reflecției conservatoare occidentale, argumentul lui P.P. Carp reafirmă caracterul natural și fecund al unei distribuții inegale a proprietății. Comunitatea nu poate fi nivelată, iar diferențele de cultură și de energie se traduc în diversitatea peisajului social. Experi men tul etatic nu poate afecta acest echilibru sedimentat secular decât dacă își asumă riscul efectelor secundare asociate oricărei intervenții hazardate. Progresul umanității, notează Carp întro pagină care evocă sunetul marilor voci conservatoare occiden tale, este de neima ginat fără acumularea de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a capitalizăii bursiere, determinată de reglementările fiscale și monetare, care au avantajat pe deținătorii de titluri financiare. Un reviriment important s-a manifestat și pe piața japoneză, care după o perioadă, când bursele japoneze au fost închise, marcată de sfârși tul celui de al doilea război mondial, s-au redeschis și s-au reorganizat pe principii noi, intrând într-un proces de modernizare după modelele din Europa occidentală (după anul 1970), punându-se bazele și unei deschideri internaționale a bursei Tokio
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
înregistrare dat de organul de control al pieței financiare; − un desen greu de reprodus, care are menirea de a împiedica falsificarea certificatulu de acțiuni; − semnătura persoanei autorizate din partea firmei emitente; − data; − numele persoanei fizice sau juridice care poate utiliza certitica- tul de acțiuni, dacă acțiunile sunt nominative; − numărul de acțiuni la care se referă certificatul. În literatura de specialitate anglo-saxonă, se asociază acțiunii, două elemente : � dreptul de acționar, care exprimă drepturile deținăto rului (numit și acționar) asupra societății emitente, care este
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
crt. entității ─────────────────────────── ─────────────────── încetării achizitoa- Denumirea Sediul central definitivă interdic- re sau a și nr. de ───────────────── ─────────────────── ției organului înreg. la jud. loca- adresa Tipul Emi- Data Cauza (zi/ ��de control Registrul lita- actu- ten- de la inter- lună/ abilitat comerțului tatea lui tul care dicției an) ----------- acțio- Denu- Data nează mire inter- dicția (zi/lună/an) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. ........................................................................... 2. ........................................................................... 3. ........................................................................... BIBLIOGRAFIE 1. Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice (M. Of.
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
anului calendaristic, începând cu 1 ianuarie. Expeditor, Transportator, .............. ................ Anexa 3 la contractul-cadru UNITATEA ............................. PROGRAM DE TRANSPORT pentru anul ......... * Font 8* - tone - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Punctul Sorti- Punc- Total Ianu- Febru- Mar- Apri- Iu- Iu- Au- Sep- Oc- No- De- crt. de mentul tul de an arie arie tie lie Mai nie lie gust tem- tom- iem- cem- primire predare brie brie bri brie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────── Expeditor, Transportator, ............. ............... Anexa 3.1 la contractul-cadru UNITATEA ........................... PROGRAM DE TRANSPORT AL ȚIȚEIULUI ȘI GAZOLINEI CU CAZANE pentru anul.......................... ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sucursala
ORDIN nr. 5 din 12 ianuarie 2005 privind aprobarea Contractului-cadru pentru tranSportul ţiţeiului, condensatului, gazolinei şi etanului lichid pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164749_a_166078]