2,724 matches
-
care un copil împlinește anul, i se rupe turta, adică: se pune pe o doniță în care să fie apă și în ea o sticlă cu vin și bani de argint. Copilul stînd pe doniță, o persoană bătrînă îi rupe turta în cap, apoi se scot banii din doniță și se pun pe o tavă împreună cu buchete de flori; după aceea, se lasă copilul să se ducă singur la acea tavă. De va pune mîna întîi pe flori, în viață îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lasă copilul să se ducă singur la acea tavă. De va pune mîna întîi pe flori, în viață îi vor plăcea florile și va fi iubit de ele; iar de va apuca întîi banii, va avea mare noroc de bani. Turta ruptă se face mai multe bucățele și se împarte pe la asistenți pentru mîncare, ca să poată și copilul să ajungă vîrsta acelui bătrîn. în unele localități se obișnuiește aceasta pînă la trei ani. Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Gheorghe, oameni în pielea goală, mînînd cai și boi, trec prin arăturile cu rouă, ca să fie sănătoși peste an. (Gh.F.C.) Să nu spui niciodată cîte vite ai. (Gh.F.C.) în noaptea de Paști, femeile, în pielea goală, coc pe vatră turte în care pun vopsea de ouă. Turtele se dau apoi vitelor să le mănînce. (Gh.F.C.) Tigvele de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cai și boi, trec prin arăturile cu rouă, ca să fie sănătoși peste an. (Gh.F.C.) Să nu spui niciodată cîte vite ai. (Gh.F.C.) în noaptea de Paști, femeile, în pielea goală, coc pe vatră turte în care pun vopsea de ouă. Turtele se dau apoi vitelor să le mănînce. (Gh.F.C.) Tigvele de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dorit o va juca și lua de soție. Unii freacă cîte-o pisică la urechi, zicînd: „Pisicuță miorlăită, dacă cutare va lua în căsă torie pe cutare, să te scuturi, să te bucuri, iar de nu, să stai pe loc ca turta-n foc.“ Dacă pisica se scutură, se împlinesc cele ursite, iar de va sta locului, nu se împlinesc. Fata care voiește să placă la un anumit flăcău ia o ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa de bani. Acesta se sinucide, autoritățile sparg lacătul și constată că... "nimic nu lipsește''. În Moșii (tabla de materii), Caragiale amestecă ființe și lucruri, cu o legătură secretă între ele. Moșii era un târg de distracții în care întâlneai "turta dulce", "tricoloruri", "provinciali", dar și "cerșetori", "cimpoaie", "miniștri", "pungași de buzunare". Publicul este atras de anomalii ("copilul cu trei picioare", "capul vorbitor"), Minunile Sf. Sisoe; "brânza" și "slănina" stau alături de clarinete și maimuțe, târgoveți, țărani, poeți, cerșetori, guri căscate; pitoresc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc"; precupeață care "vinde ce poate și cumpără ce găsește", aleargă cu marfa de la Rodna la Lipova, ca o adevărată femeie de afaceri, sau stă la tejgheaua plină de poame, de turtă dulce, de pește. Ea este "muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"; aprigă, demnă, vrea să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe Trică și Persida. Copiii umblă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mă mângâie pe mână,/ Parfumuri moi și albe din maldăre de lână.../ Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe frunte ca o pată". Căderii într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a lirismului său se crispează deprimist, pânza freatică a discursului nu răbufnește la suprafața poematică decât aburi mirosind a tămîie. De altfel, prin Caii din Perugia pătrunzi într-o geografie spiritualizată în care miroase a salcâm, a floarea-soarelui și a turtă coaptă pe plită, în care corpul uman este un templu pe care urcă furnici cărând nuferi roșii, iar șopârlele ori puii de scorpion călăresc cai albi. Nici nu ne mai mirăm, astfel, de faptul că pe autorul cărții "nici moartea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sora naște un "heruvim nerăbdător ale cărui aripi s-au uscat imediat/ făcându-se brațe cu pene ciunte pe care le mișca-n sus și-n jos", din cer cad "ca niște fulgi/ părinți înviați, buchete de flori, case de turtă dulce/ și o pace ca de basm încuiat undeva/ și lăsat să se rescrie când este uitat", păsările moarte renasc primăvara etc. La o primă vedere, astfel, cartea apare ca un un șir de povești, majoritatea bine scrise și pline
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
coabitează, fericit, mai multe personaje descinse din imaginarul mitologic, trecute în revistă cu melancolia inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă/ își șterge botul de un timbru/ apoi cu vocea fără timbru/ ne spune spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de vânzare:/ legați de șa, trei bogatâri// oiștea de la Carul mare/ poze cu Adam și Eva miri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 2, februarie 2010; Cornel Galben, în ‚Ateneu", nr. 10, octombrie 2010; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. TURTUREANU, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Turtă), n 25 noiembrie 1941, Iacobeni, județul Botoșani. Școala Medie Tehnică din Câmpulung Muscel (1957-1961), Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași (1961-1966). Redactor de emisiuni culturale la Studioul de Radio Iași (1966-1971), redactor și redactor-șef adjunct
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
solar stau în odaie și privesc pietrele troienite ce-au devenit pietre oarecare pe-o potecă de munte 14 Pe crengile de pin neaua arată cît de svelte sunt o cioară vine la geamul meu îi dau cîteva fărîme din turta de orez coaptă pe plită pe fundalul alb cioara ciugulind 15 Azi pe cînd despicam lemne m-am tăiat la mînă am pus zăpadă pe rană zăpada s-a înroșit brusc mi-am amintit că luasem viața iubitei mele și
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
rănii să înroșesc toată zăpada împrejur a-ți cauza singur moartea e un păcat ar trebui să mă predau oamenilor așa cum iarba se predă pașilor deocamdată cioara s-a obișnuit să-mi vină la fereastră și am cu cine împărți turta de orez 17 Se întîmplă ceva am simțit asta sunetele de clopot nu se mai aud zăpada se topește înainte de vreme zorii-s mai călduroși ar trebui să-ncerc să urc cele cinci sute de trepte să cer iertare mării
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
marea acolo în fața mării poate că și petunia mă va ierta 18 Un omor o viață dispărută și brațul meu cu coaja ce se resoarbe-n carne unde-s eu unde-s zilele spune-mi tu cioară care ciugulești din turta de orez făcută de mîini care într-o clipă de rătăcire au devenit ucigașe cioara își ia zborul trece razant peste petele de sînge din zăpadă apoi se-nalță și dispare 19 Cînd iubita mea m-a părăsit am simțit
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
au fost imediat potolite prin intervenția armatei și a populației care se găsea în raza secției de votare (probabil, „propagandiști” și „șablonari” comuniști, n.n.)”. După ce s’a plâns de activitatea „subversivă” a opoziției, Bighiu își trage spuza pe propria-i turtă într-un mod grosolan și abject, arătând „meritele” propriilor activiști: „...în această zi tineretul și’a dat toată puterea de muncă (tineretul „progresist”, desigur, n.n.) prin diferite echipe care au vegheat în secțiunile de votare în timpul alegerilor, lămurind populația de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră prevăzute în bugetul comunității
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
garda civică: "Trîmbițașul începe iar să-mbăleze trîmbița, umflîndu-și bucile și holbînd ochii..."; o soluție plină de efect în ceea ce privește trivializarea voită a noțiunilor constă în obligarea cuvintelor de a intra într-o relaționare vinovată rețetă aplicată în Tablă de materii: "Turtă dulce panorame tricoloruri bragă [...] miniștri pungași de buzunare [...] cai vite jandarmi [...] Deșteaptă-te, române sacîz sifoane [...] porci mătănii paiațe..." Alexandru George crede că atașamentul pentru această zonă "nu e decît rodul prea directelor contacte ale autorului cu o lume trivială
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
PĂRȚI marcate de organizatorii enumerativi: "cea dintîi", "a doua", "a treia", "a patra". COMPARAȚIA buchetului cu "turnul împodobit" declanșează o întreagă izotopie monumentală (cf.: "străjuit", "piramidă", "monumental" și "catedrală"), izotopie argumentativă care, suprapunîndu-se simplei descrieri de produse ("piersici", "tort", "frișcă", "turtă dulce", "felii de ananas", "sirop", "struguri") permite să fie arătată partea extraordinară ("neobișnuit", "nemaipomenit") și nemăsurată a acestora din urmă ("strălucea", "imens", "înecată de", "plutind"). Textul B Aici, tema-titlu este "internii azilului". Secvența se organizează astfel: (p1): Pensionarii sînt situați
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]