971 matches
-
mai faceți asta pentru nimeni. Zâmbetul lui Miller era categoric obscen. Logan dădu din cap. — Și dacă scrii un cuvânt urât despre inspectorul Insch, te omor cu mâna mea. Miller râse și-și ridică mâinile, prefăcându-se că se predă. — Ușurel, tigrule. Nu-mi vărs amarul pe Dama de la Pantomimă. Ne-am Înțeles. — Ofițerilor de serviciu li s-a spus să-ți răspundă la Întrebări. Atâta vreme cât sunt potrivite. Și polițista aia bine-făcută a ta o să fie și ea aici? — Nu. Miller
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la el În farfurie. Vezi tu, am un soi de dilemă morală, ceva-n genul acesta. Logan Îngheță, cu furculița la jumătatea drumului spre gură, cu o fâșie lucitoare de carne de pui așteptând să-i acorde atenția. Știam eu! — Ușurel, tigrule, Îi zâmbi Miller. Dilema morală e următoarea: am o poveste cu un ucigaș, doar că-nseamnă să stric cuiva cariera. Logan ridică o sprânceană. — Ținând cont de ce i-ai făcut inspectorului Insch, mă mir că te-ai mai oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
că era gol. În timp ce privea, o față apăru la fereastră, privind În jos la stradă. Preț de o clipă, privirile li se-ntâlniră și fața dispăru, cu o expresie terifiată. O față foarte cunoscută. — Măi, măi, măi..., Logan o bătu ușurel pe umăr pe agenta Watson. Se pare că avem de-a face cu un rebel. Din nou Înăuntru, Watson bubuia la ușa apartamentului cu probleme. Hai, știm că ești acolo. Te-am văzut! Logan se rezemă de balustradă și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un glob în jurul căruia era încolăcit un șarpe. Într-un colț ardea un parfum, însă era atât de puternic, încât se desprindea foarte lent de la pământ. Se întoarse, căutând cu privirea pe cineva. Se apropie un sclav bătrân, care împinse ușurel ușa, șoptind în greacă: — E interzis. Închise ușa, îi aruncă băiatului o privire pe jumătate neîncrezătoare, pe jumătate complice, și îi mărturisi dintr-o suflare: — E Marea Mamă, Isis. Într-o clipă, Gajus se întoarse în urmă cu mulți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Iar eu nu i-am răspuns, nu-i așa? Am ridicat doar din sprâncene și i-am aruncat o privire de-ale mele, atoateștiutoare, despre care aveam impresia că e așa isteață, în vreme ce-i încheiam jacheta, apoi l-am lovit ușurel peste burtă, semn c-am terminat. Un semn mic și subtil, ca să-i amintesc că e mai bătrân, mai gras și mai cărunt decât mine și că, într-adevăr, cariera lui ruginise puțin. În același timp, era un mod la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să mergeți împreună într-o călătorie? Sau cumva e interzis să călătorești înainte de căsătorie? El a oftat, sugerând că nici nu se aștepta la altceva din partea lui Emmy, i-a dat un plic cu itinerarul complet și a bătut-o ușurel pe obraz. — Du-te. Stai plajă. N-aș vrea să se irosească. — Mulțumesc, Duncan, așa o să facem. Cu accentul pe facem, bineînțeles. El nici măcar n-a clipit. Ticălosul. Emmy îl ura pentru că o încuraja să se ducă, dar pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
adevărat să-ți dau jacheta. — Știu că am niște Ray Charles pe-aici, pe undeva, zise ea căutând de zor printr-un teanc de Cd-uri. Sam s-a apropiat și o sărută pe ceafă. Îl simți cum Îi trage ușurel decolteul bluzei În jos, pe braț. Sărutările se mutară pe umărul gol. Își simțea toate terminațiile nervoase din corp. Trebui să-și adune toate puterile ca să se concentreze să găsească CD-ul. —L-am găsit, spuse ea băgând CD-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mâini și o trase spre el. Se sărutaseră cu pasiune toată ziua, dar de data asta era altceva. Ceea ce se Întâmpla acum era ceva imperios și nu lăsa loc de Îndoială pentru urmare. Se așezară pe canapea. Sam o Împinse ușurel și se sui pe ea, făcându-și simțită erecția. Când Își trecu mâinile prin părul ei și-i sărută sfârcurile sânilor, Ruby Începu să scâncească de plăcere. —De ce n-oi fi dând eu drumul la muzică? zise Sam ridicându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și tu ne și cununi. Da’ repede te mai transformi Într-o veritabilă mamă evreică. Chiar atunci intră și Saul. —Saul, Îl Întrebă Fi, ce fel de rudă o să fiu eu cu Ruby dacă se mărită cu vărul tău Sam? —Ușurel, Încruntă Saul din sprâncene. Mi-a scăpat mie ceva? —Nevastă-ta o cam ia razna, se grăbi Ruby să-l lămurească. Am ieșit o singură dată cu Sam, atâta tot.. — Pare un tip tare ca lumea, zise Saul. Nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de nevastă-sa, Phil Începu și el să cânte la o chitară Închipuită. Amândoi erau de-a dreptul duși cu pluta. Doamne, clătină Ruby amuzată din cap, George și Gracie interpretează Dire Straits. —Mare obrăznicătură ești, râse Ronnie, lovind-o ușurel În cap cu mânerul polonicului. Phil Își scoase căștile și se aplecă s-o sărute pe Ruby. —Excepțional e iPodul ăsta shuffle. Ar trebui să-ți iei și tu unul. Îți Încarci toată muzica și el ți-o redă aleatoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
vezi doar că sunt sinceră -, face compătimirea. Da, Augusto, îmi faci milă, multă milă! - și zicând acestea îi aplică două pălmuțe ușoare cu dreapta pe un genunchi. — Eugenia! - și-i întinse brațele, gata parcă s-o cuprindă-n ele. Ei, ușurel! - exclamă ea îndepărtându-se și ferindu-se din calea lor -, ușurel! — Dar data trecută..., ultima dată... — Da, dar atunci era altceva! „Sunt pe post de broască“, gândi psihologul experimental. Da - urmă Eugenia -, unui prieten, cuiva care nu-i nimic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
milă, multă milă! - și zicând acestea îi aplică două pălmuțe ușoare cu dreapta pe un genunchi. — Eugenia! - și-i întinse brațele, gata parcă s-o cuprindă-n ele. Ei, ușurel! - exclamă ea îndepărtându-se și ferindu-se din calea lor -, ușurel! — Dar data trecută..., ultima dată... — Da, dar atunci era altceva! „Sunt pe post de broască“, gândi psihologul experimental. Da - urmă Eugenia -, unui prieten, cuiva care nu-i nimic mai mult decât prieten, i se pot permite anumite mici libertăți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cuiva care nu-i nimic mai mult decât prieten, i se pot permite anumite mici libertăți care nu i se cuvin..., cum să zicem..., logodnicului! — Dar nu înțeleg... După ce-o să ne căsătorim, Augusto, am să-ți explic. Dar acum, ușurel, nu-i așa? „S-a terminat“, gândi Augusto, care se simți absolut și desăvârșit broască. — Și-acum - adăugă Eugenia ridicându-se - mă duc să-l chem pe unchiul meu. — La ce bun? — Ei, și tu, ca să-l punem la curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Și disprețul acesta, căci nu era decât dispreț, îl cunoștea bine, departe de a-l îndurera, aproape-i făcu plăcere. Avea să-și scoată din plin, dar din plin paguba, cu Eugenia. Care, desigur, o ținea pe-a ei: „Ei, ușurel și mâinile acasă!“ Nu era chip s-o scoți din asta! Eugenia îi îngăduia cu porția s-o vadă și numai s-o vadă, aprinzându-i poftele. Odată el îi spuse: — Mă cuprinde dorința de a scrie niște versuri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-n regulă. N-o să fie plecat mult timp. Tu cum mai ești? —Bine, bine. De ce nu aș fi bine? Ce era mai rău a trecut și am supraviețuit. Nimic nu s-a schimbat. Nu s-a schimbat cu adevărat. Aplaudă ușurel. —A fost foarte bine, aproape te-am crezut. Acum încearcă din nou și amintește-ți cu cine stai de vorbă. Îl cunosc pe Kieran de când era un foarte tânăr student de optsprezece ani. Chiar dacă Lisa se ocupase, în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
eu aș merge la fel dacă blugii mei ar fi cu o mărime mai mici. Eu am ales în schimb să nu-mi provoc o iritație între picioare“. —Doar nu crezi... Lisa nu putu să termine propoziția. Am bătut-o ușurel pe genunchi. — Nici nu te gândi. Sunt sigură că există o explicație perfect nevinovată pentru asta. Dar nu-mi venea nici măcar una în cap. Toate persoanele pe care le cunoaștem au locul lor. Așa e cu prietenii. Noi, femeile, ieșim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
la veninoasă. Poate că era mahmur, ai răbdare. O să-și revină după ce bea o ceașcă de ceai și după ce-i spun veștile bune. Nu mă invită înăuntru, omisiune pe care am pus-o pe seama stării sale proaste, așa că am împins ușurel ușa și am trecut de el, atentă în continuare să nu-l ating. El trânti ușa în urma mea. O mahmureală groaznică, se pare. Nu e de bine. Am intrat direct în bucătărie și am pus de ceai, trecând cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
entuziasmat. Hai, să vedem cum evoluează ziua, da? Am presupus că era doar un novice în ce privea Chessinngton și mi-am promis să-l convertesc, mai ales acum că puteam să ne dăm în toate mașinăriile alea. Am început ușurel cu „Vampirul“. Cum m-am așteptat, m-a ținut strâns de mână. Trebuie să mărturisesc că-mi întrerupsese circulația la degete până la sfârșit și am fost bucuroasă să mă dau jos. De-acolo l-am dus direct la „Trenul Groazei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ulei de arbore de ceai... L-am prins de mână ca să-l opresc să ducă gestul până la capăt. Ulei de arbore de ceai? Nu vreau să le ofer masaj și aromaterapie, vreau să-i omor, până la ultimul. Andrew îmi îndepărtă ușurel mâna de pe brațul lui. — Varianta naturistă e bună în cazul în care vă preocupă efectele asupra mediului înconjurător. L-aș fi înșfăcat din nou dacă nu mi-ar fi fost teamă să nu fiu dată afară înainte de a pune mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
deliberat, ci automat. O făcusem ca să-l apăr pe el de confruntare sau pe mine de un adevăr neplăcut. —Și eu am fost singurul disponibil sâmbătă seara? concluzionă Alfie. Eu am roșit. — Nu de asta am venit. Alfie mă bătu ușurel pe mână. Știu asta, draga mea, și mă bucur că ai venit, dar ar trebui să fii cu altcineva. M-am uitat la el. —Cu cine? De ce nu mergi acasă să discutați și s-o rezolvați? Nu voiam să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
-mă de sentimentul că e al meu. —O să iau ceva. Păstrez chestiile mai puternice pentru când mergem la culcare altfel o să te deranjez toată noaptea cu tușitul și fornăitul. Poate că mi-ar plăcea să mă deranjezi. L-am plesnit ușurel peste mână, dar am sărit în sus alarmată când mi-a sunat mobilul. Pe ecran îmi apărea numele lui Mark. Dacă aș fi gândit mai clar, aș fi închis dând vina mai târziu pe legătura proastă. Dar creierul meu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pentru că am văzut odată, cum un soldat băgase mâna până în cot în scobitura dintre pulpele unei iepe, ca să frece apoi palma umezită de nările armăsarului nehotărât să bată. Pintenogul ațâțat, porni încopăcit, bălăbănind copitele picioarelor de dinainte, ca să le coboare ușurel pe greabănul roaibei împietrite și cu coada în aer. Clementina cea cuminte, fata doamnei Pipersberg, care mă însoțise, izbucnise într-un plâns nervos, după ce contemplase actul până după săvârșire. ...Mulțumescu-ți Ție Doamne, că mi-ai dat vederea. Prin ea putui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de clovn travestit în „Charlie”, cu jachetul, pantalonii și cilindrul jefuite din garderoba lui, numai ca să-mi ușureze „intrarea”, și pentru ca să fiu obiectul atențiunii generale. Pe de altă parte, conștient de greutatea persoanei mele, disprețuiesc adulții. Ei trec prin viață ușurei și cântăresc mult numai după moarte, când sunt foarte greu de transportat. Dacă însă moare un om de talia mea, îmi vine să cred că cioclii se prefac că se opintesc din greu la coborârea sicriului, ca și cum ar fi înhămați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
privirile dezaprobatoare și geloase ale lui Winterbourne, contractând fatala malarie. — Biata Daisy, oftă Constance. De ce nu s-a căsătorit Winterbourne cu ea? — Povestea ar fi fost mult mai puțin interesantă. Nici povestirile tale nu se remarcă prin finalurile fericite și ușurele, de felul ăsta. — Știu, spuse Constance. — Winterbourne n-are stofă pentru căsătorie, zise Henry. — Da, se vede după nume, spuse Constance. Nu se mai Întâlniră timp de doi ani, timp În care Henry făcu două călătorii În America și suferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
des se putea. Piciorul ei care rămânea puțin în urmă nu mă deranja. Fața și fâlfâitul mâinilor vorbeau destul de atrăgător. Firavă, stătea subțire la poarta minei, își aștepta tatăl și poate și pe mine. Atât era de delicată și de ușurică, încât puteam să ridic corpul ei zvelt până la înălțimea potrivită și să pătrund în el de îndată ce, după film, întorși din Sarstedt, încercam, pe verandă sau în vestibul, să fim, preț de câteva minute, un singur trup. Să urc scările până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]