876 matches
-
numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 502 (500+2), reprezentând 43,43% din populația localității . În prezent, sătul are 1.231 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Stârcea era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Stârcea se ridică la 984 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (65,17%), cu o minoritate de germani (1,8%), una de români (21,04%), una
Stârcea, Adâncata () [Corola-website/Science/316148_a_317477]
-
din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 185 (182+3), reprezentând 38,54% din populație . În prezent, sătul are 463 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Slobozia-Berlinți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Slobozia-Berlinți se ridică la 574 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (73,5%), cu o minoritate de germani (1,05%), una de ruteni (19,7%), una de
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 20 (16+4), reprezentând 6,90% din populație . În prezent, sătul are 330 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Volcinețul Nou era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]
-
III). În martie 2013 consiliul satului Oprișeni a obținut o decizie prin care s-a acordat limbii române statut de limbă regională. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Oprișeni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Comunitățile religioase din Oprișeni cuprind o parohie a Bisericii Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei moscovite și o mare adunare de creștini evanghelici-penticostali. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Oprișeni se ridica la 1800 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (88,61
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
moldoveni era de 422 (420+2), reprezentând 97,69% din populația localității . În prezent, sătul are 479 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Sinăuții de Sus era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Sinăuții de Sus se ridică la 477 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (84,28%), cu o minoritate de germani (0,4%), una de ruteni (2,73%), una de polonezi (1,05%), una de
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
Stănești. Tot din acel document reiese și informația că la 1800 "Puienii sunt numiți și Stăneștii" sau, mai precis, Stăneștii de Jos. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Stănești era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Stănești (atunci comunele Stăneștii de Jos și Stăneștii de Sus) se ridica la 1670 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,36%), cu o minoritate de germani (0,84%) și una de evrei (1
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 881 (879+2), reprezentând 44,68% din populația localității . În prezent, sătul are 2.039 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Volcineț era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Volcineț se ridică la 2438 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (68,79%), cu o minoritate de ruși (1,23%), una de ruteni (24,27%), una de
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
era de 2.965 (324+2.641), reprezentând 91,97% din populația localității . În prezent, satul are 3.686 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Ostrița era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
era de 1.170 (1.147+23), reprezentând 97,58% din populația localității . În prezent, satul are 1.261 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Godinești era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
români plus moldoveni era de 573 (569+4), reprezentând 95,66% din populația localității . În prezent, satul are 610 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lucovița era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
români plus moldoveni era de 836 (829+7), reprezentând 96,42% din populația localității . În prezent, sătul are 929 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Poieni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Poieni se ridică la 754 locuitori. Toți locuitorii erau români (100,0%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (98,27%), dar existau și baptiști (1,06%) și evanghelici\luterani (0
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
era de 2.664 (2.593+71), reprezentând 96,24% din populația localității . În prezent, satul are 2.969 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Horbova era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
români plus moldoveni era de 479 (428+51), reprezentând 96,38% din populația localității . În prezent, satul are 588 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lunka era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
ai cărei viețuitori sunt în principal etnici români și în care se slujește în limba română. Starețul mănăstirii este arhimandritul Mihail Jar. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Bănceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
era de 2.530 (2.505+25), reprezentând 97,50% din populația localității . În prezent, satul are 2.852 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Târnauca era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
români plus moldoveni era de 737 (729+8), reprezentând 96,59% din populația localității . În prezent, satul are 731 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Culiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
români plus moldoveni era de 283 (245+38), reprezentând 83,73% din populația localității . În prezent, satul are 436 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vama era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză), "kamat" „camătă” (din sârbă sau croată), "lekvár" „magiun” (din slovacă), "zabla" „zăbală” (din slovenă), "harisnya" „ciorap” (din ucraineană). În perioada comunistă au intrat câteva cuvinte rusești: "diszpécser" „dispecer” (la rândul său provenit din engleză), "kulák" „chiabur”, "pufajka" „pufoaică”. În maghiara comună de astăzi sunt peste 500 de cuvinte de origine slavă. Influența germană asupra limbii maghiare a început
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
al forțelor germane în Ucraina, generalul Hermann von Eichhorn, a emis un ordin pentru judecarea în tribunalele militare germane a ucrainenilor care se făceau vinovați de lezarea intereselor germane în zonă. În continuarea măsurilor represive, germanii au dezarmat Divizia I ucraineană și s-a trecut la arestarea unor persoane care au criticat acțiunile germanilor, printre aceștia aflându-se și doi miniștri ai guvernului ucrainean. Lovitura finală aplicată Radei Centrale a fost dată de generalul Pavlo Skoropadski, care, în 29 aprilie, s-
Tratatul de la Brest-Litovsk (Ucraina – Puterile Centrale) () [Corola-website/Science/320027_a_321356]
-
și formează mai la răsărit un nou golf, situat între gura Stambulul Vechi și extremitatea digurilor brațului Sulina, și separat de larg printr-un cordon litoral nisipos formând o insulă denumită „„Musura” în românește și Нова Земля („Pământul nou”) în ucraineană. După ocuparea de către URSS a Basarabiei și Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940, comisarul adjunct al Comisariatului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice, Vladimir Dekanozov, i-a transmis, la 17 august 1940, ambasadorului român la Moscova Grigore Gafencu, că statul
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
au eșuat în încercarea lor de cucerire a Kievului prin forțe proprii, Ucraina a semnat cu Polonia Tratatul de la Varșovia (aprilie 1920) . Acest tratat făcea ca forțele ucrainene să lupte alături de cele poloneze împotriva Rusiei Sovietice și a forțelor „roșii” ucrainene. (În acel moment, „albii” lui Denikin, germaneii și forțele Antantei fuseseră alungate din Ucraina). După înfrângerea armatelor polono-ucrainene din Operațiunea Kiev, forțele ucrainene și-au redus treptat prezența în război. Sfârșitul armatei Republicii Populare Ucrainene a venit odată cu semnarea Tratatul
Armata Republicii Populare Ucrainene () [Corola-website/Science/320253_a_321582]
-
lagăre de concentrare din Reich. În următorii doi ani după proclamarea independenței, aproximativ 80% dintre liderii OUN fuseseră uciși sau încarcerați După Primul Război Mondial, Ucraina a fost împărțită în trei. În regiunile centrale și răsăritene a fost proclamată RSS Ucraineană în 1921, stat fondator al URSS. Capitala Ucrainei Sovietice a devenit orașul Kiev. Cea mai mare parte a ceea ce este astăzi Ucraina de vest a devenit parte a celei de-a doua Republici Poloneze. Liovul era inclus în acest teritoriu
Declarația de Independență a Ucrainei, 1941 () [Corola-website/Science/320272_a_321601]
-
pe mulți să creadă că acest act politic are sprijinul armatei germane aflată în înaintare. Declarația de Independență s-a bucurat de sprijinul imediat al mai multor lideri religioși ucraineni, printre ei numărându-se arhiepiscopul mitropolitan Andrei Șeptițki al Bisercii Ucrainene Greco-Catolice, episcopul mitropolitan Polikarp Sikorski al Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene și episcopul greco-catolic Grigori Homișin. Convins se pare că grupul lui Stețko se bucură de sprijinul germanilor, mitropolitul a scris o scrisoare pastorală în care îndemna populația să sprijine noul
Declarația de Independență a Ucrainei, 1941 () [Corola-website/Science/320272_a_321601]
-
țăranilor ucraineni de către evrei, se sublinia în aceeași măsură că atât ucrainenii, cât și evreii, au fost victimele politicii sovietice . Spre sfârșitul deceniului al patrulea însă, publicațiilor OUN îi prezentau pe evrei drept paraziți, care trebuiau să fie separați de ucrainenei. De exemplu, în articolul „Problema evreiască în Ucraina”, publicat în 1938, se făcea apel la izolarea completă a evreilor din punct de vedere cultural, economic și politic. În același timp era respinsă ideile asimilării forțate a evreilor și a drepturilor
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
Stanislav Vikentievici Kosior ori Koisor (în limbile rusă: "Станислав Викентьевич Косиор", ucraineană: "Станіслав Вікентійович Косіор", poloneză: "Stanisław Koisor") (*6 noiembrie/18 noiembrie 1889 - †26 februarie 1939), a fost un politician sovietic de etnie poloneză, cel mare dintre cei frați Kosior implicați în politică. El a ocupat funcția de secretar general (după 23
Stanislav Kosior () [Corola-website/Science/320704_a_322033]