1,163 matches
-
al tablourilor, cum „Cântărețul la lăută”(1660) de Hendrick Sorgh a fost transformat în „Interior olandez (I)” și cum „Copii învățând o pisică să danseze” de Jan Steen a devenit „Interior olandez (II)”. Unele componente - instrumentele muzicale, un câine, un ulcior - supraviețuiesc tranziției aproape neschimbate. Personajul masculin din tabloul lui Sorgh este transformat într-o pată albă cu un cerc roșu în mijloc, magnet care atrage în jurul lui „caractere” adiționale - pește, liliac, lebădă, broască - care nu apar în tabloul olandez. Femeia
Cézanne, Miró și pictura de gen neerlandeză by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5582_a_6907]
-
doar lestul sumbru al acestuia: Cum și-a strâns codrii... Cum și i-a pus/ în desaga văzduhului, lent.../ Ușor fantastic, inaparent/ Mi s-a părut vântul./ Orbi tot pământul,/ Tot cerul, toată vecia./ Nici un zbor./ Nici un neabsent./ Ca din ulcior în ulcior,/ un exordiu de flori bâiguitoare/ picura-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial în abisalitatea sa clocotitoare de contraste: "o
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
sumbru al acestuia: Cum și-a strâns codrii... Cum și i-a pus/ în desaga văzduhului, lent.../ Ușor fantastic, inaparent/ Mi s-a părut vântul./ Orbi tot pământul,/ Tot cerul, toată vecia./ Nici un zbor./ Nici un neabsent./ Ca din ulcior în ulcior,/ un exordiu de flori bâiguitoare/ picura-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial în abisalitatea sa clocotitoare de contraste: "o spumă/ în
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
a încercat pe păunașul codrilor pofta de altă proprietate decât a frunzei smulsă cu aceeași mână cu care o ducea la buză, ca să cânte, pe când industrioasa ginte feminină ce-l înconjura trecea în sus și în jos pe poteci, cu ulcioare, către și de la izvor. Cu a cărui apă vie își spălau chipul și pregăteau nutritiva supă de urzici. Afară de femei și de oi, totul era în comun - codru, zăvoi, izlaz, baltă și brazdă - poate și cu excepția modului de locomoție, calul
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
aproximative cu cît mai neologic-exactă) niște cuvinte fie nu prea comune dar purtate, oricum, cu minime adaptări, și-n alte limbi (baionetă, chioșc, hotel, obiect etc.), fie cu etimologii amestecate și neclare, întîlnite, așa, doar la noi: arac, fluier, fuior, ulcior etc. Din jocul frînturilor de esperanto și-al ,condimentelor" de idiom, pe care dicționarul le ordonează la fel, crește, pe deasupra lui, spontanee, povestea, vorbind, în urechile tuturor, despre toți și totuși făcută să nu-i răspundă, cînd se simte chemat
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
pompieri), cu tălpi (sânii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mânușa, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, varzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul Național al Țăranului Român, Complexul Național Muzeal "Astra", Muzeul Național
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
scrisul." Tot felul de influențe se pot descoperi în poemele Sandrei Mihaly, numai că satisfacția de a le descoperi e repede "adumbrită" de senzația de caricatură fără conștiința actului caricării. Un poem începe cu motivul urnei lui Keats autohtonizate în "ulcior ars și blînd" pentru a se deșira apoi în versuri scurte, sacadate, fără sens, fără imagine, cu o sintaxă răsucită care vrea să treacă probabil drept rafinament: "Hoinarul umblînd/ cu mințile-ntoarse/ primindu-te-n dar/ cînd darul e rar
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
populară. 1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, suri etc.). Sunt servite vinuri și alte băuturi din regiunea respectivă, utilizandu-se ulcioare, carafe, căni etc. Efectul original al acestor unități este realizat prin îmbinarea cadrului natural cu cel arhitectural al sistemului constructiv, al finisajelor inspirate după modelul popular, al elementelor de decorație, al mobilierului și obiectelor de inventar de concepție deosebită, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
2006. Formularul, în limbile engleză și română, pentru înscrierea la competiție poate fi descărcat de pe website-ul www. mimmc. ro. Informații suplimentare se primesc prin e-mail: anca. popescu@mimmc. ro și ileana. modreanu@mim mc. ro. DUȘAN BAISKI Ceramică românească l Ulcioare de nuntă - II Spre sfârșitul săptămânii trecute, în data de 20 aprilie, „Romfilatelia” a pus în circulație emisiunea filatelică Ceramică românească (Ulcioare de nuntă - II). În ansamblul ceramicii tradiționale românești, ulcioarele de nuntă ocupă un loc deosebit; ele ilustrează inventivitatea
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
primesc prin e-mail: anca. popescu@mimmc. ro și ileana. modreanu@mim mc. ro. DUȘAN BAISKI Ceramică românească l Ulcioare de nuntă - II Spre sfârșitul săptămânii trecute, în data de 20 aprilie, „Romfilatelia” a pus în circulație emisiunea filatelică Ceramică românească (Ulcioare de nuntă - II). În ansamblul ceramicii tradiționale românești, ulcioarele de nuntă ocupă un loc deosebit; ele ilustrează inventivitatea tehnică și imaginația olarilor, caracterizată prin originalitatea formelor, a proporțiilor, decorării și cromaticii. Ulcioarele de nuntă care figurează pe timbrele acestei emisiuni
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
modreanu@mim mc. ro. DUȘAN BAISKI Ceramică românească l Ulcioare de nuntă - II Spre sfârșitul săptămânii trecute, în data de 20 aprilie, „Romfilatelia” a pus în circulație emisiunea filatelică Ceramică românească (Ulcioare de nuntă - II). În ansamblul ceramicii tradiționale românești, ulcioarele de nuntă ocupă un loc deosebit; ele ilustrează inventivitatea tehnică și imaginația olarilor, caracterizată prin originalitatea formelor, a proporțiilor, decorării și cromaticii. Ulcioarele de nuntă care figurează pe timbrele acestei emisiuni sunt reprezentative pentru ceramica din județele Olt, Suceava, Vâlcea
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
a pus în circulație emisiunea filatelică Ceramică românească (Ulcioare de nuntă - II). În ansamblul ceramicii tradiționale românești, ulcioarele de nuntă ocupă un loc deosebit; ele ilustrează inventivitatea tehnică și imaginația olarilor, caracterizată prin originalitatea formelor, a proporțiilor, decorării și cromaticii. Ulcioarele de nuntă care figurează pe timbrele acestei emisiuni sunt reprezentative pentru ceramica din județele Olt, Suceava, Vâlcea și Timiș. Aceste vase de ceramică fac parte din colecția centenară a Muzeului Țăranului Român; astfel, timbrul cu valoarea nominală de 30 bani
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
reprezentative pentru ceramica din județele Olt, Suceava, Vâlcea și Timiș. Aceste vase de ceramică fac parte din colecția centenară a Muzeului Țăranului Român; astfel, timbrul cu valoarea nominală de 30 bani reprezintă ceramică din Oboga (Olt), cel de 40 bani - ulcioare din Rădăuți (Suceava), cel de 2,50 lei - ceramică din Vlădești (Vâlcea), iar cel cu valoarea nominală de 3,10 lei - ceramică din Jupânești (Timiș). Vali Corduneanu Managementul proiectelor cu finanțare europeană l Curs postuniversitar de perfecționare la C.E.C.I.D.D. La
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
utilizate imagini cu obiecte din patrimoniul Muzeului Țăranului Român. Cele patru piese care pot fi admirate pe cartele datează din secolul al XIX-lea și reprezintă două scoarțe oltenești, o podoabă de cap de mireasă din zona Banatului și un ulcior de nuntă din județul Olt. Colaborarea RomTelecom cu Muzeul Țăranului Român se va derula și în continuare, în luna decembrie urmând să fie emisă o serie de cartele telefonice cu măști ritualice, iar în luna ianuarie 2006 o alta, cu
Agenda2005-47-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284398_a_285727]
-
militar, politrucii momentului „nu-l Înghițeau” nici cu un vapor de lămâi: „e cu capul În nori,,, dacă scrie, de ce nu scrie despre patrie, partid și mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește el bun În „cultura occidentală, În acel ulcior stătut când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în suflet halba e încă-nspumată. Beau, degustând așteptarea: așteptarea mă-mbată. Sunt una cu lumea scrobită și urbea ce mă va-nfia. Undeva aproape, - dar unde? - Pâlpâie, asurzindu-mă, inima ta. Ești la intersecție. Pasul săltat trupul tău ca ulciorul: Ce ne e scris fi-ne-va dat! Ochii mei înverzesc semaforul. La joncțiunea științelor liminare Redusă la dimensiuni infinitesimale sub microscop - o biată tresărire moleculă mai degrabă ipotetică de polimer defuncta tristețe, defuncta iubire. Dar uite că trăiește bine-mersi
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
voievozii nu mai ctitoresc, și uite, afară zăpezile mor fără leac. Nu mai vor să ne țină, tată, țărânile sparte de vremi, de copite barbare, de viclénii din lună, de clevetitorii-n simbrii. Nu mai vor să ne-adune oasele, ulcioarele ce gem sparte-n pământ. Uite cum am ancorat plopii de zare, copile, cu bandaje și cârpe, să nu sângereze, să nu lăcrimeze floarea salcâmilor în ciuturi, surato. S-au ascuns copiii-n armuri. S-au stricat cucuruzii sub voaluri
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
socialistă multilateral dezvoltată, așa va fi și în comunism..." A repetat ceea ce spusese și cu 12 ani în urmă, citîndu-l pe Leonardo da Vinci în legătură cu "necesitatea de a merge direct la sursă și a bea apă din izvor, nu din ulcior..." Dar a subliniat că "fundamentul ideologic al artei și literaturii societății noastre nu poate fi decît socialismul științific". A cerut apoi ca cenaclurile și criticii să determine "îndepărtarea a ceea ce colectivul consideră că nu corespunde, astfel ca, într-adevăr, să
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lucrurile și să adopte o poziție morală asumându-și responsabilități, precum a făcut-o mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu? Cei care ar trebui să facă o acțiune similară ar trebui să rupă odată și pentru totdeauna cu trecutul, ținând seama că urciorul nu merge de multe ori la apă și că amânarea reparării greșelilor ar putea să le crească acestora importantă. Celor ce dețin puterea trebuie să li se amintească faptul că neutralitatea este o expresie a slăbiciunii, și că autoritatea neîntovărășită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]