5,770 matches
-
fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe ai casei. Sania cu zurgălăi era plăcerea zilelor de sărbătoare, în Domneștiul din timpurile vechi. Se făceau plimbări pe ulițele satului, iar clinchetul clopoțeilor umplea văzduhul. Bobul și săniuța, pe dealul Cărbunelui sau Perișorului, îi cheamă irezistibil pe copii, să se joace și să se întreacă la coborâre. Și câte și câte alte bucurii ale scurtelor zile de iarnă. Nopțile
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
a cărei soartă tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
mondial își pierduse soțul, căzut în luprele de la Pravăț la 3 octombrie 1916, iar acum, în cele de-al doilea război așteptând să vină acasă de pe front cei doi băieți ai eroului de la Pravăț, amândoi mobilizați pe front, în timp ce pe ulițele satului huzureau fiii bogătașilor. Solicitasem audiență la directorul general din Minister. Eram îmbrăcat în uniformă de aviator, în gradul de locotenent și cu decorații dintre care una și cu panglică și Virtutea Militară, prinsă la încheierea celui de-al treilea
ELEVUL EZECHIL DINTR-A PATRA ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360884_a_362213]
-
la oameni pentru că l-au supărat și, după cele întâmplate, ar vrea să urle, să nu se mai oprească din lătrat... Strămoșii săi au fost mai liberi și se plimbau noaptea prin sat ori se distrau grozav de bine pe ulițe, în lung și-n lat... Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
Am rămas cu uniforma incompletă până în preajma examenului de diplomă. Dar, cum în astfel de momente potriveala face casă bună cu întâmplarea, prin grija supremă a Celui de Sus, de data asta ajutat și de vecinătatea cu un cismar de pe ulița noastră și sporovăiala proverbială a femeilor țărănci (în cazul nostru, mama) de a-și vărsa năduful spetelilor zilnice unuia și altuia pe la porțile caselor, pe drum sau prin vecini, a făcut să se “cârpească” provizoriu o situație fără ieșire, într-
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
a cărei soartă tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
pădure, la fragi, mă întorceam cu frică pe cărare, să nu-l întâlnesc pe Dumitru, se cam băga și mânca din fragii noștri adunați cu atâta trudă. Dar el dibui că eu mă întorceam de la fragi. S-a năpustit pe uliță după mine, m-a prins. Eu scăpasem cana cu fragi în iarbă. Dumitru mă ajuta să adunăm fragii căzuți în iarbă, dar punea câte una și în gură. Am rămas doar cu o jumătate de cană de fragi. M-am
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DETALII NESEMNIFICATIVE Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede ca oglinda. N-apuc să văd îndestularea căci neistovită, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gura cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea
DETALII NESEMNIFICATIVE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1203 din 17 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360997_a_362326]
-
La sate, în dimineața zilei de Dragobete, fetele și băieții porneau în căutarea ghioceilor, viorelelor și tămâioarelor pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau pentru diferite descântece și farmece de dragoste. La mijlocul zilei, frumoasele satului alergau pe ulițe, fiind urmărite de băiatul îndrăgit, care dacă își prindea aleasă urma să fie împreună cu ea tot anul. Sărutul reprezenta legământul lor de dragoste, simbolizând totodată promisiunea unei fericiri îndelungate. Asupra cuplului se spune ca veghea chiar Dragobetele, de unde și zicală
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului SCRISOAREA CAPITOLUL 1 Stătea, cu o mână rezemându-se de stâlpul de beton al porții larg deschise și cu cealaltă afundată în buzunarul pantalonului de doc gri, privind spre capătul uliței ca și cum aștepta pe cineva. De fapt, cu intenția asta ieșise la poartă, deși nu avea idee ce anume sau pe cine trebuia să aștepte. Așa se trezise, cu sentimentul că această zi va fii deosebită față de celelalte, că ceva neobișnuit
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
Mariei de presimțirile lui, se trezise din nou cu fața la cearșaf și îl ocărâse din nu știu ce motiv, își văzu în tăcere, așa cum făcea întotdeauna, de treburile gospodărești, cât mai departe de bucătăria unde ea trebăluia. Nu era încă ora opt, dar ulița era plină de copii. Își găsiseră joaca în tuburile de beton aduse în urmă cu câteva zile. Ăi de la raion doreau să facă o nouă conductă pentru apa necesară la fabricile din oraș. - ´Neața, Șerbane! îl trezi din gânduri un
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
Își găsiseră joaca în tuburile de beton aduse în urmă cu câteva zile. Ăi de la raion doreau să facă o nouă conductă pentru apa necesară la fabricile din oraș. - ´Neața, Șerbane! îl trezi din gânduri un vecin ce trecea pe uliță. P-acasă, p-acasă? - ´Neața! Apăi, merg în schimbul doi, în săptămâna asta! - Aha, îi bine! No, or adus tuburile astea, dar de lucru nu știu când s-or apuca. - S-or apuca ei, că altfel nu le-ar fii adus
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
a vărsat sângele ci și ridicarea lui cu multă prețuire la rangul de prieten iubit? Ha! Aș vrea și eu să trăiesc într-o țară unde legea asta a învățătorului vostru ar fi de căpătâi, în care să mergi pe ulițele unui oraș, să-i lovești pe cetățeni, să-i jefuiești, să le iei bunurile și să le faci tot ce-ți trece prin cap iar ei să te gratuleze cu apelativul: ,,prietene’’ și să-ți acorde toate onorurile ca unui
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
Măgura”, piesa care în conținutul ei cuprinde majoritatea evenimentelor ce să desfășoară în sânul satului românesc. Fiecare dintre noi avem crâmpeie de amintiri cu un eveniment din viața noastră. Fiecare am întâlnit un „Nea Vasile” sau o „Țața Leana” pe ulița și măcar o dată în viață, ne-am prins într-o horă. Discuțiile purtate cu câteva persoane din diaspora neozeelandeză mi-au demonstrat că orice om, oriunde s-ar afla și indiferent de stătut, poartă cu el amintiri, regrete, bucurii și
CU OLTENII ÎN NOUA ZEEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364258_a_365587]
-
de vijelie când cerurile se deslănțuiau, iar noi, copiii satului, singuri acasă în vreme ce ai noștri părinți se îngrijeau de pâinea cea de toate zilele, ne ascundeam prin toate ungherele mai ales de frica trăsnetului. Când totul se liniștea ieșeam pe uliță, iar a simți mirosul uliței, al grădinilor, al satului, după ploaie, este o experiență unică. În lumea modernă, 100% betonată, homo sapiens nici nu bănuiește câte plăceri îi sunt refuzate. Prin șanțurile pline de apă, ne bălăceam fără frica de
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
deslănțuiau, iar noi, copiii satului, singuri acasă în vreme ce ai noștri părinți se îngrijeau de pâinea cea de toate zilele, ne ascundeam prin toate ungherele mai ales de frica trăsnetului. Când totul se liniștea ieșeam pe uliță, iar a simți mirosul uliței, al grădinilor, al satului, după ploaie, este o experiență unică. În lumea modernă, 100% betonată, homo sapiens nici nu bănuiește câte plăceri îi sunt refuzate. Prin șanțurile pline de apă, ne bălăceam fără frica de a ne răni, strigam, cântam
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
a vărsat sângele ci și ridicarea lui cu multă prețuire la rangul de prieten iubit? Ha! Aș vrea și eu să trăiesc într-o țară unde legea asta a învățătorului vostru ar fi de căpătâi, în care să mergi pe ulițele unui oraș, să-i lovești pe cetățeni, să-i jefuiești, să le iei bunurile și să le faci tot ce-ți trece prin cap iar ei să te gratuleze cu apelativul: ,,prietene’’, și să-ți acorde toate onorurile ca unui
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
și de doruri în care copiii zboară pe sănii de vis între Moș Nicolae și Moș Crăciun la fel cum nu demult cocorii zburau printre nori pribegi între cuiburi natale și țări îndepărtate, Despre această ultimă lună în care pe uliți și pe bulevarde miroase a fum de lemn de foc și-a sânge de erou, care începe cu nașterea țării mele și se termină cu nașterea Anului Nou, Despre această ultimă lună în care se naște primul sfânt, sub pietre
DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368495_a_369824]
-
clopotele și altarele bisericilor, Pentru sabia lui Ștefan cel Mare și Sfânt și pentru rezonanța intraductibilă a cuvântului „dor”, pentru Valea Mureșului și blidul și ștergarul de pe perete, pentru Valea Oltului și lada de zestre, pentru Prut și lavița de la uliță, pentru Țara Crișurilor și iaga de la grindă, pentru bisericile din lemn și casele țărănești, pentru Humanitas și Anastasia, pentru zăpezile Gutâiului și Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru moșnenii lui Mircea, iobagii lui Iancu și pandurii lui Tudor, pentru Făt Frumos
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pentru bucuria nevestelor și a copiilor când bărbații și tații lor se întorceau vii de la război și pentru sarmale, mititei și „poale-n brâu”, pentru Vasile Lupu, Vasile Lucaciu, Vasile Voiculescu, Vasile Conta și Vasile Șeicaru, pentru duba bătută pe ulițele satului, pentru „La mulți ani!” și „An nou fericit!”, pentru porcul ce se taie de Ignat, pentru toate războaiele de apărare și războiul de țesut, pentru Podul lui Apollodor și Podul lui Saligni de la Cernavodă, pentru Părintele Stăniloae, Părintele Iustin
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
făcut mama oltean, Maramureș-plai cu flori, Din Țara Moților noi am venit, Ana Lugojana, Măi Ardeal, Ardeal și Ghiocel de la Dobrogea, Pentru talăngile vacilor și taragotul lui Fărcaș, pentru Rapsodiile de primăvară, Vara la țară, Emoție de toamnă, Iarna pe uliță, pentru bradul de Crăciun și ouăle de Paști, pentru Brătianu, Titulescu și Coposu, pentru cerul senin al Munteniei și pentru monahia Maria Oltea (mama lui Ștefan cel Mare), pentru furcă, caier și fus, pentru Nică a lui Ștefan a Petrei
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Șerban Cantacuzino și Supplex Libellus Valachorum, pentru ramurile de salcie de la Florii, pentru tinerii noștri cu har intelectual din țară și din diaspora, pentru Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce și Titu Maiorescu și pentru Palatul Mogoșoaia, Casa Poporului și ulița copilăriei mele, pentru Ip și Trăsnea, Ipotești și Humulești, Oarba și Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu și toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
crivăț, pe la urechi, disperarea celui ce le rostuia. Îndârjirea mamei ei de viață!Măcar să-mi fi lăsat casa. Mi-au trecut, goale, pe la genunchi, lemnele în care odihneau ai mei. ...Pe stâlpul clopotniței, atârnau fără vlagă, coastele ruginite ale nopții. Ulița, uitase să se îmbrace de sărbătoare. Peste tot, pluteau leșurile animalelor, mușcate de moarte. Ici, colo, câte un sătean, ținea în brațe câte un sac cu ceea ce-i mai rămăsese de la viață.Nimicitoare și reci, apele trăgeau pe sub poale, fantasmele
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
behăit subțirel îl încredință că și-aflase tovarășul de drum. Apucă în brațe mieluțul, îl puse la fereală sub cojocelul său și ieși la viforoasa lărgime. Copil și miel, amândoi fură prinși de vârtejul ninsorii și purtați din ogradă spre uliță, împinși dincolo de biserica străveche până hăt, departe, spre gura pădurii și de-acolo către adâncul ei cel negru, înspre poalele muntelui. Ca prin farmec, o liniște de piatră se lăsase pretutindeni. Se auzea parcă doar inima-i bubuind lângă plăpândul
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TORICA LU’ IONICĂ (n. 1 apr. 1920 - d. 4 sept. 2005) În cămașa de cânepă aspră, că n-a fost bătută bine de meliță, că timpu-i mușcase din limbă, stam ziua întreagă la cap de uliță și priveam cum lumea se plimbă. Căutam prin colbul din drum urmele-ți pierdute cu noaptea în cap și nu găseam nici o asemănare; să aleg una, de singurătate-mi să scap, dar n-am găsit un semn, o îndrumare ! Am
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]