985 matches
-
trecut i-au dat Rusiei mână liberă în statele baltice și în Basarabia.” În 28 iunie la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către București și despre intenția guvernului de evacuare a armatei și a administrației pe malul drept al Prutului. În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orașe cheie - Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă - trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora 14
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
al Marelui Stat Major al Armatei Române, populația a fost anunțată în mod oficial despre existența ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către București și despre intenția guvernului de evacuare a armatei și a administrației pe malul drept al Prutului. În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orașe cheie - Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă - trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora 14:00. Până pe 2 iulie, noua graniță de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv. Între 28 iunie și 1 iulie administrația sovietică înstituită
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
au semnat un tratat de frontieră prin care frontiera comună era „fixată în concordanță cu înțelegerea sovieto-română din 28 iunie 1940”, (aceasta în condițiile în care pe 28 iunie nu a fost semnată nicio înțelegere ci s-a răspuns unui ultimatum, iar anterior acestei date nu au existat nicio înțelegere scrisă în această privință). După prăbușirea comunismului în România, președintele Ion Iliescu și președintele Uniunii Sovietice au semnat pe 5 aprilie 1991 un tratat politic care, printre altele, recunoștea granița sovieto-română
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
ale marinei sovietice, iar bombardierele sovietice au făcut zboruri de intimidare deasupra teritoriului eston. Aviația sovietică a violat pe rând spațiul aerian a tuturor celor trei state baltice prin zboruri de recunoștere de pe 25 septembrie. Uniunea Sovietică a emis trei ultimatumuri adresate celor trei guverne prin care pretindea înființarea unor baze militare pe teritoriile lor naționale. Guvernul Estoniei a aceptat ultimatumul, semnând un acord pe 28 septembrie. Au urmat Letonia pe 5 octombrie și Lituania pe 10 octombrie. Acordurile au permis
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
spațiul aerian a tuturor celor trei state baltice prin zboruri de recunoștere de pe 25 septembrie. Uniunea Sovietică a emis trei ultimatumuri adresate celor trei guverne prin care pretindea înființarea unor baze militare pe teritoriile lor naționale. Guvernul Estoniei a aceptat ultimatumul, semnând un acord pe 28 septembrie. Au urmat Letonia pe 5 octombrie și Lituania pe 10 octombrie. Acordurile au permis Uniunii Sovietice să înființeze baze militare în statele baltice pe toată durata războiului european și să staționeze 25.000 de
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
iunie, Uniunea Sovietică a invadat Lituania și trupele sovietice au atacat grănicerii letoni la Maslenki. Pe 16 iunie 1940, URSS au invadat Estonia și Letonia. Viaceslav Molotov a acuzat statele baltice de conspirație împotriva Uniunii Sovietice și a emis un ultimatum tuturor statelor baltice pentru schimbarea guvernelor cu executive cu atitudini prietenoase față de URSS, a căror componență să fie aprobată de Moscova. Uniunea Sovietică a prezentat noi cereri, inclusiv acceptarea de către baltici a unor trupe sovietice suplimentare. mai multe sute de
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
păstrată de oamenii arhiepiscopului și nu avea să fie predată în următoarele 12 luni. Capitularea Patrasului l-a amărât pe papă, i-a deranjat pe venețieni și, cel mai rău, i-a înfuriat pe turci. Sultanul Murad a transmis un ultimatum. Sphrantzes, prietenul de nădejde și credincios al lui Constantin, care petrecuse, de dragul stăpânului, 40 de zile într-o temniță la Patras, a fost trimis să-l împace pe sultan și, după lungi discuții cu el și cu Turahan, comandantul otoman
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
la Roma pentru o cură de reeducare. Solul împăratului, Andronic Leontaris, și-a încheiat misiunea trecând pe la Alfons al V-lea al Neapolelui, dar fără prea mare entuziasm și cu puțin succes. S-a întors la Constantinopol către sfârșitul anului. Ultimatumul papei i-a adus o slabă încurajare lui Constantin. El făcuse tot ce putuse ca să pună în aplicare unirea fără a stârni scandal pe străzile din Constantinopol. Încercase să-l facă pe papă să-i înțeleagă greutățile, trimițându-i un
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
o mare măsură acțiunii armatei române”... (Revista Magazin istoric. Basarabia, București, 2007, pag. 56-62) În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componență României. În anul 1944, URSS a reocupat cele trei teritorii anexate în urmă ultimatumului din 26 iunie 1940, iar sudul Basarabiei a fost integrat în componență RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, cănd Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
deziluzionați ai Partidului Likud. În anul 2002, în timpul celei de-a II-a Intifade, cotidianul israelian Yedioth Ahronoth l-a citat pe Liberman care la o ședință de guvern a spus că palestinienilor ar trebui sa li se dea un ultimatum ca ""La ora 8 a.m. noi vom bombarda toate centrele comerciale ale lor...la amiază vom bombarda benzinăriile lor...la ora 2 p.m. vom bombarda băncile lor...”" . În anul 2003, în ziarul Ha'aretz s-a scris că Liberman ar
Avigdor Lieberman () [Corola-website/Science/306123_a_307452]
-
în două colțuri diferite să aibă regi germani din dinastia Hohenzollern, perspectivă care lui Bismarck îi plăcea, dar era totalmente inacceptabilă pentru Napoleon al III-lea și pentru Agenor, duce de Gramont, ministrul său de externe. Gramont a scris un ultimatum lui Wilhelm, ca lider al familiei Hohenzollern, în care îi spunea că dacă vreun prinț Hohenzollern acceptă coroana Spaniei, guvernul francez va răspunde. Natura răspunsului a rămas ambiguă. Prințul și-a retras candidatura, dezamorsând criza, dar ambasadorul francez la Berlin
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satele Crasna-Ilschi și Crasna Putnei au făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În perioada interbelică, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Ultimatumului sovietic din 26-27 iunie 1940, jumătate din Bucovina istorică (fostele județe interbelice ale României, Cernăuți, Storojineț și o parte din județul Rădăuți), plasa Herța din fostul județ Dorohoi, ce nu erau menționate în Pactul Ribbentrop-Molotov (încheiat între Germania fascistă și
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
negocia un compromis favorabil naziștilor după cucerirea Poloniei. Între timp, numărul raidurilor și sabotajelor unităților "Abwehrului", hărțuirile de frontieră și zborurile la înaltă altitudine ale avioanelor de recunoaștere germane semanalau iminența războiului. Pe 29 august, Germania a dat Poloniei un ultimatum final, cerând întregul Coridor de această dată. Când Polonia a refuzat să predea teritoriul vizat, ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop a declarat că au fost rupte orice punți de negociere. Pe 30 august, Marina poloneză și-a trimis
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a adoptat o atitudine de expectativă, în ciuda faptului că toate părțile implicate în conflict au făcut presiuni asupra României combinate cu promisiuni, pentru a li se alătura. În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă. După o serie de victorii
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
încheierea războiului, politica franceză era aceea de slăbire pe orice cale a Germaniei, și deși francezii nu au apărat cu orice preț granița cerută de polonezi, atitudinea Parisului în problema Sileziei poate fi caracterizată drept pro-poloneză și anti-germană. Practic, doar ultimatumul ferm al francezilor i-a convins pe germani să se retragă din Silezia poloneză în iunie 1921. În mod oficial, britanicii susțineau că rămânerea Sileziei în cadrul Germaniei ar asigura posibilitatea ca reparațiile de război care trebuiau plătite Franței să se
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
intrat în peninsula Sinai, iar la 31 octombrie forțele britanice și franceze au intrat în zona canalului de Suez, Dwight Eisenhower și guvernul american a cerut retragerea celor trei țări, la 5 noembrie 1956, U.R.S.S au dat un ultimatum retragerii trupelor străine. După criza legată de Canalul Suez, Egiptul s-a eliberat de presiunile occidentului imperialist și a avut o relație politică strânsă cu Uniunea Sovietică care a aprobat o investiție de circa o treime din costul barajului Aswan
Gamal Abdel Nasser () [Corola-website/Science/305693_a_307022]
-
Sfântului Imperiu German. Pe data de 22 decembrie 1790, Suvorov a reușit să ocupe fortăreața considerată de necucerit de la Ismail (sudul Basarabiei). Garnizoana turcă avea ordine stricte să reziste cu orice preț, acesta fiind motivul pentru care a și refuzat ultimatumul lui Suvorov. Căderea fortăreței a fost considerată în Imperiul Otoman o înfrângere catastrofală, iar victoria rusă a fost glorificată în primul imn național rus, „Să sune tunetul victoriei!”. Suvorov a fondat orașul Tiraspol, (capitala regiunii separatiste Transnistria), în anul 1792
Aleksandr Suvorov () [Corola-website/Science/306326_a_307655]
-
incomod și dureros. Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns la asemenea acte, cum a fost pogromul de la Dorohoi, este necesar, pe de o parte, a cunoaște consecințele pe care le-au avut asupra climatului din societatea românească ultimatumul sovietic și cedarea în vara lui 1940 a teritoriilor Bucovina de Nord, Herța și Basarabia. Pe de altă parte, este necesară stabilirea câtorva elemente importante: ce motivații au fost invocate pentru făptuirea actelor criminale și cui a aparținut inițiativa pogromului
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
în caz că a fost o acțiune premeditată? Și care a fost atitudinea populației din oraș față de tragedia concetățenilor evrei? Contextul internațional este marcat de pretențiile Uniunii Sovietice de a aplica Pactul Ribbentrop-Molotov; acest fapt a agravat situația geopolitică a României . Preambulul ultimatumului sovietic este declarația lui Viaceslav M. Molotov din 29 martie 1940, care a ridicat problema Basarabiei, subliniind că absența unui tratat de neagresiune între cele două țări: "...se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
ro. Înlănțuirea unui popor Însă, nu le-a ajutat la nimic. Întoarcerea armelor din 23 august 1944 marchează începutul ocupației sovietice și în restul României, iar guvernul comunist al lui Petru Groza recunoaște trei ani mai tarziu frontieră stabilită prin ultimatumul din iunie 1940. Astfel, Basarabia, un teritoriu eminamente românesc, intră oficial în componență Uniunii Sovietice. În anii care urmeaza se clădește temelia comunizării jumătății estice a Moldovei anexate de sovietici și se încearcă extirparea oricăror urme ale conștiinței naționale românești
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Beghin dorea să păstreze o parte din armele de la bord pentru luptătorii Irgunului din Ierusalim (care oficial încă nu făcea parte din Statul Israel). El s-a urcat pe puntea vasului în dreptul satului Kfar Witkin, după ce echipajul a primit un ultimatum prin care i se cerea să predea guvernului toate armele în termen de zece minute. El a rămas la bord și atunci când vaporul a fost bombardat de pe litoralul Tel Avivului, și a fost cuprins de flăcări. Luptătorii Irgunului de pe vapor
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
al doilea mandat de premier al lui Gheorghe Tătărescu nu s-a mai ridicat la nivelul atins de primul. Țara nu a mai cunoscut performanțele economice și sociale dintre anii 1934-1937. Cauzele erau diverse: începuturile izolării României pe plan extern, ultimatumul U.R.S.S. din 26/27 iunie 1940 și consecințele sale nefaste. Economia țării se afla într-o situație dificilă. Un factor important l-a constituit și faptul că Gheorghe Tătărescu și guvernul nu se mai bucurau acum de sprijinul politic
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
prezentat la Foreign Office și a declarat că guvernul român avea toate motivele să creadă că Germania va proceda în următoarele luni la dezintegrarea României, în același mod cum a procedat cu Cehoslovacia. Deși guvernul român a dezmințit existența unui „ultimatum german”, cabinetul britanic și-a pus în mișcare întreg angrenajul politico-diplomatic. Rezultatul a fost încetarea politicii de conciliere a Londrei și Parisului față de Berlin. Din păcate, ilustrul diplomat a fost foarte aproape de adevăr. În anul 1940, România a pierdut Basarabia
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
bombardiere Heinkel au decolat la ora 11:45 pentru lansarea unui covor de bombe asupra centrului orașului Rotterdam. La 09:00, un mesager german a traversat podul "Willemsbrug" pentru a-i înmâna colonelului Pieter Scharroo, comandantul militar al Rotterdamului, un ultimatum din partea generalului Schmidt, prin care se cerea capitularea orașului. În cazul în care nu se primea un răspuns afirmativ în două ore, urmau să fie folosite „cele mai severe mijloace de anihilare”. Ultimatumul nu a fost primit de Scharroo decât
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Pieter Scharroo, comandantul militar al Rotterdamului, un ultimatum din partea generalului Schmidt, prin care se cerea capitularea orașului. În cazul în care nu se primea un răspuns afirmativ în două ore, urmau să fie folosite „cele mai severe mijloace de anihilare”. Ultimatumul nu a fost primit de Scharroo decât la ora 10:30. Colonelul nu a fost dispus să capituleze fără să primească permisiunea superiorilor săi și i-a cerut ordine lui Winkelman. Generalul, aflând despre faptul că ultimatumul nu fusese semnat
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]