1,694 matches
-
poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să construiască din monezi de argint valoarea ughiului de aur și dacă o va face corect galbenul va fi al lui, dar el nu avea chef de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trebuit cinci zile pentru a ajunge, în aceste triste condiții, la Pesta. Acolo ne așteptau alte necazuri: mersul vapoarelor era îngreunat de cețuri groase, de întunericul ce domnește noaptea și de scurtimea zilelor. O masă bine servită și excelente vinuri ungurești ne ajutară totuși să îndurăm trecerea ucigător de înceată a opt lungi zile petrecute pe fluviu. Să nu se aștepte deci din partea noastră o descriere nici a priveliștilor Wurtembergului, nici a peisajelor Bavariei, și cu atât mai puțin a castelelor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fi prăbușit... Cine știe? Ar fi rămas ofițer la Budapesta și ar fi ajuns chiar să facă literatură în ungurește, el, român... Mărturia lui, în care tu te încrezi... am aflat acum că toți românii sunt siliți să adopte nume ungurești... Revenea la realitățile lui crunte. - Nu putem face nici o presupunere despre soarta cuiva, i-am răspuns. Dovadă că frati-său, un om mult mai slab, a preferat spânzurătoarea... Iar mărturia lui din Ion pledează pentru înțelegere... - Da, știu, e frumos
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
lipicioasei [contagioasei] colere; care reguli peste tot în contra ciumii sânt prescrise; II. Scutirea de năvălirea boalei până când încă în Țara vecină stăpîneșce; III. Împedecarea lățirei ei, întru întîmplarea de se va arăta întră hotarele Țărei Împărătești sau doară a Țărei Ungurești; 1. Cunoașterea boalei și a curțerei [curgerii] ei; 2. Cum trebuie obștea a păzi întru bolnavi de holeră și întru cei sănătoși; 3. Grija pentru starea sănătății comună a locuitorilor, mai vârtos a celor care sânt în orice legare cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să fie difuzată pe calea unor broșuri destinate populației suferinde. O astfel de înștiințare a fost publicată și în limba română, sub titlul: O lecuire foarte folositoare a boalei acum curgătoare holera numită ce au aflat un preot din Țara Ungurească și prin Novelle (Ujșagurile) de la Peșta s-au vestit carea prea bunul mai jos subscrisul preot, întru această formă scriindu-o pentru binele de obște, prin aceasta să și face tuturor cunoscută. Foaie volantă de 16 × 27 cm, dată în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în anul următor; așadar, Marele principat a suferit de acest flagel, cu intermitențe, din 1831 până în 1837. O însemnare a preotului Sofronie din Densuș pe un ceaslov atestă că, "la 1836, intrând a doa oară colera în Ardeal, în Țara ungurească, așa cu putere, mai ales la orașe au pierit multă lume, că unii din picioare, fiind sănătoși, pica morți, așijderea și pă [la] sate". Altă însemnare de pe un manuscris amintea: "Mult am pătimit în viață de când sânt Apăi las în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
gazdă un maior, tare de treabă, polonez. Bietul om toată ziulica oftează de dorul familiei, că-i însurat și are șase copii... Știi, dragul mamei, că pe protopopul Groza l-au luat și l-au dus în internare prin Țara Ungurească, fiindcă Pălăgieșu l-a pârât că-i periculos pentru liniștea comunei. O, Doamne, mare-i răbdarea și îndurarea ta! Ba Pălăgieșu se mai laudă, chiar și față de mine, că, de ar fi vrut el, ar fi putut face să-l
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
scandalul cu reflectorul, fiindcă ajungem de râsul și ocara armatei, adăugând că comandantul diviziei a făgăduit o decorație celui ce va zdrobi batjocura rusească. ― Azi-noapte l-am încadrat, și totuși ne-a scăpat! zise Bologa furios, încheind cu o înjurătură ungurească. În doi ani n-am primit nici o observație și acuma, din pricina unui fleac de... ― Nu te înfuria, prietene, și nu înjura, răspunse Klapka abătut. Observația nu te privește pe tine, ci pe mine! ― Pe toți ne privește, domnule căpitan, și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
răspunse preotul, încurcat și înfricoșat că vorbește românește cu un ofițer. ― E romînesc? stărui Apostol. ― Parte și parte... Noi îi zicem Lunca, dar pe ungurește se cheamă... ― Lunca? întrerupse Bologa, ca și când ar fi căutat să-l oprească a rosti cuvântul unguresc. Și pe la noi este un sat Lunca... Îți aduci aminte? ― Cum să nu... tare bine! zise preotul. Dar pe-aici și românii știu ungurește, c-așa-i obiceiul, dacă suntem printre unguri... De altfel, așa e și bine... ― Ce bine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o teamă amară. Când ai suferit ca noi, numai în Dumnezeu mai poți avea nădejde... Pe urmă îi povesti lui Apostol cum, la intrarea oștirilor române, autoritățile l-au ridicat și, împreună cu trei țărani fruntași, l-au transportat în Țara Ungurească, pe lângă Dobrițin... Nevasta cu doi copilași au rămas în grija Domnului. Vreo trei luni nici n-a auzit de ei și a crezut că s-au prăpădit în focul războiului. De-abia când s-a întors roata norocului a aflat
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
spaimă îl ridică în picioare. Recunoscu pe Apostol, dar spaima îi rămase în inimă și-l făcu să-l întîmpine pe ungurește: ― Bine-ai venit la noi, domnule ofițer. Bologa era atât de mișcat, că nici nu observă atunci vorba ungurească. Fața lui părea aprinsă și buzele învinețite îi tremurau într-un surâs nervos. Vorbind, îi clănțăneau dinții și glasul lui avea o asprime aproape răgușită: ― Părinte Constantine... am venit la tine... să mă spovedesc. Când își auzi glasul, i se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a vorbit într-adevăr altcineva. ― Poftim înlăuntru... poftim, zise Boteanu mirat și șovăind. Pătrunseră într-o odaie albă, în care Apostol văzu pe perete, între două icoane, un loc gol, de unde fusese scos cine știe ce tablou. Atunci se gândi la întîmpinarea ungurească, întoarse ochii la Constantin și se zăpăci, ca și cum ar fi înțeles o taină. Preotul îl pofti să șează pe o canapea, dinaintea căreia se afla o masă ovală, acoperită cu o scoarță brodată. Bologa se așeză nehotărât, înfricoșat că nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-o vorbind ungurește. Și toată lumea compătimea pe "sărmana Marta", proorocind că Apostol are să-și frângă gâtul dacă a apucat-o, în plin război, pe urmele răposatului Bologa. Seara, la "cazina" românească, unde se adunau azi toți domnii, deoarece în "cazina" ungurească se instalase popota ofițerilor, se vorbi numai despre Apostol, cu aceeași pasiune ca despre revoluția rusească acum două-trei săptămâni. Când veni, pe la șapte, avocatul Domșa, altfel nu prea iubit, toți îl asaltară cu întrebări, la care el răspunse cu multă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și cînd ieșe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
miazănoapte, vie din apus. Cei 4 evangheliști întorși cu fețele înspre cele patru părți ale lumii. ["REVIZUIREA... "] 2292 Revizuirea din partea statului a trat[atelor] cu * Împărăția*, luate * de istorie Barnuțiu Cabala populației* ["ACADEMIA MAGHIARĂ"] 2292 Iar ce vor zice Academia ungurească și societățile lor istoriografice acea ne e cu totul indiferent. Noi avem în România două institute: Mărcuța și Golia, unde se face exact atâta știință și filozofie ca și-ntr-o academie ungurească, cu unica deosebire că nebunii de la noi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
MAGHIARĂ"] 2292 Iar ce vor zice Academia ungurească și societățile lor istoriografice acea ne e cu totul indiferent. Noi avem în România două institute: Mărcuța și Golia, unde se face exact atâta știință și filozofie ca și-ntr-o academie ungurească, cu unica deosebire că nebunii de la noi sunt spirituali, pe când nebunii unguri sunt idioți. Ori o academie maghiară și *** - ori un spital de la Doebling: e unul și același lucru. Și, pentru asemenea idioți, România să-și piarză încrederea în casa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un Flutur, dar și un matelot Tânjind pe blonda-i față la acte deocheate, Ea vrea să înnoiască turismul peste tot Și-n Honolulu, Tokio și unde se mai poate. Și extremistul țării, cu logreea-i plină, De argumente, fapte și ungurești cuvinte, Apare pretutindeni, cu veșnica-i lumină, Pe posturi și programe, spunându-ne -nainte, Că el va fi alesul poporului român, Și nimeni nu va scoate mafia din culcuș, Decât el sau un altul, ce au toți în comun Doar
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93374]
-
în lucrarea „Istoria Țării Românești”, susținea că ei, românii, țin și cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă; o Grigore Ureche în lucrarea „Letopisețul Țării Moldovei”, nota „rumânii, câți se află locuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rim se trag”; o Dimitrie Cantermir în lucrarea “Hronicul vechimei a romano moldovlahilor”, spunea că “Aceștia dară (...) vestiți romani (...) sunt moșii, strămoșii noștri, a moldovenilor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
invazie a Siciliei și Italiei peninsulare, punerea forțelor "francezilor liberi" sub dubla comandă a lui de Gaulle și Giraud, precum și capitularea necondiționată a Puterilor Axei (v. Nota 49). // Britanicii ocupă Tripoli. // Armata germană și aliații ei (trupe românești, italiene și ungurești) capitulează la Stalingrad (finele lui ianuarie). // RAF bombardează Berlinul (finele lui ianuarie). // Are loc Conferința anglo-americană din insulele Bermude (aprilie) care analizează situația refugiaților evrei eliberați de Aliați. // Armata germano-italiană din Africa de Nord (Tunis și Bizerta), c. 250.000 de combatanți
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la minele din zonă și la așezările din jurul lor și abia în secolul al XIX-lea la pîrîul vecin. Formele din documente sunt diverse (Obruth-, Obrug-, Obrud-, Abrug-, Abrudîn maghiară, tema fiind urmată de bánya, falva, formații obișnuite pentru toponimele ungurești, Abrud și Avrud - în romînă), ceea ce a determinat formularea mai multor soluții etimologice. Proveniența din numele maghiar al unei plante abruta, obruta nu a fost acceptată din cauză că apelativul respectiv este împrumutat tîrziu, pe cale cultă (din lat. abrotanum), chiar dacă într-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al acestui nume mai vechi (creat, poate, prin contaminare și etimologie populară, cum s-a întîmplat cu Dierna > Cerna), termenul Ardeal este de origine maghiară (analog încercării „eșuate“ cu Havasalfőld pentru Muntenia) și, așa cum a conchis Nicolae Drăganu, „deși element unguresc, acesta vorbește pentru vechimea romînilor în țara al cărei nume este“. Nașterea și evoluția toponimului Ardeal nu poate fi cunoscută în profunzime prin simpla deducție lingvistică a formanților actuali și a limbii cărora le aparțin aceștia, ci e nevoie de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au reușit să reconstituie un radical potrivit (*bhreg, *bher nu a întrunit o susținere suficientă). Formele ungurești vechi ale rîului din Banat sunt Burzva, Berzva, Borzua, Borza, iar forma actuală - Berzava. În sîrbă e Berzava și în germană Bersova. Alții cred că între numele antic și numele moderne a existat un intermediar *Brzava din care au putut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romîni. De la aceștia l-au luat maghiarii sub forma Bihor (la fel cum sl. bivol a fost adaptat ca bival). Așadar, numele Bihor este urmarea unei „ștafete“ istorico-lingvistice romîno slavo-maghiară, continuată din nou de romîni, care au luat și forma ungurească Bihar (dovadă formele paralele menționate), de la care au format derivatul Biharia. Alte ipoteze sunt mai puțin plauzibile. Dintre acestea: sl. vihri, „furtună“, care ar fi evoluat la rom. vifor, magh. vihar (comparabil cu toponimele rom. Viforlat, Voforoasa); srb. Bihor < vihor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fel cum Crăciun este legat de sărbătoarea nașterii lui Isus, Pascu de sărbătoarea Paștelui, Florea de Florii etc.) Forma tranzitorie între băteza și Botez, Bătez prezintă labializarea lui ă în vecinătatea labialei b, iar -i a fost dobîndit în varianta ungurească (vezi cățel - Kacil, Kocil), pe care romînii au reprimit-o sub forma Botiz, Botiza. Forma a din Botiza este o adaptare romînească a compusului maghiar Batizháza > *Botizaza > Botiza. Numele de persoane cu rezonanță creștină explicită etimologic sunt foarte răspîndite la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de mai sus. Printre cele deosebite, consemnăm Clusewar, Cluswar, Clusuar, Clusenburg, Closvar, Clusiensis (din care transpare Clus), Culusiensis (din care se deduce Kulus, atestat de fapt). Romînește a fost numit mereu Cluj (< Cluș). Slovacii îl numesc, după romîni, Klușov (varianta ungurească Klusó, Klyussó). Deși radicalele din aceste forme par diferite, ele pot fi derivate în ultimă instanță din aceeași bază, magh. Kolos (adaptare fonetică a numelui unui martir Claudius) sau hipocoristicul slav Klós (de la Mikloș). Traducerea Claudiopolis are în vedere numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]