913 matches
-
atît limbilor romanice, cît și altor limbi europene (germanice, slave și fino-ugrice) numeroase cuvinte care țin de stilul religos, fie că acestea proveneau din fondul propriu, fie că fuseseră receptate din greacă. Acest aspect a conferit latinei o importantă latură unificatoare pentru spațiul european, în domeniul oficierii cultului, al teologiei și al filozofiei. Latina populară (sau vulgară) a reprezentat forma cea mai răspîndită a latinei și a existat întotdeauna atunci cînd aceasta a fost o limbă vorbită. Cuceririle romane, realizate de-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a latinei populare, atîta timp cît această unitate era sprijinită de organizarea administrativă și militară și, de aceea, abia către sfîrșitul epocii imperiale, cînd organizarea politică și socială a pierdut din coerență, culminînd cu dispariția oficială a stăpînirii roma-ne38, elementele unificatoare ale latinei populare și-au diminuat forța în mare măsură, iar cele diversificatoare s-au înmulțit și s-au întărit. În acest mod, deosebirile dintre variantele de latină vorbită din diferite provincii ale Imperiului au devenit tot mai mari, pînă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reprezintă focarele culturale și lingvistice ale Europei actuale reprezintă de fapt un efort de a determina aspectele de unitate și de diversificare, de interferență sau de evoluție în cazul limbilor romanice și germanice. Ceea ce se poate prevedea ca fiind element unificator într-o astfel de evaluare își are întemeierea: 1) în originea comună indo-europeană a limbilor-bază (latina și germanica), 2) în tendințele similare de evoluție sau 3) în contacte și influențări între limbile din grupul romanic și din grupul germanic. Uneori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Sonnabend, în sud se folosește Samstag, pentru "tînăr", în nord, Junge, în sud, Bube etc. Desigur, cele mai numeroase diferențe locale vizează aspectul fonetic, chiar atunci cînd cuvîntul este același, dar, cu toate acestea, limba literară germană reprezintă un factor unificator important, asigurînd posibilitatea de înțelegere între toți germanii. Limba germană a folosit o lungă perioadă de timp scrierea gotică, care a fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și provensala și cea în care s-a format retoromana. Sub presiunea dialectelor italiene din sud și a celor germanice de tip bavarez din nord, însăși unitatea retoromanei este însă compromisă, printr-o fragmentare accentuată și prin lipsa unor posibilități unificatoare. Una dintre ramurile goților, vizigoții, după o ședere, începînd cu secolul al III-lea, în teritoriul fostei Dacii și în vecinătatea lui balcanică, au fost alungați de huni la sfîrșitul secolului al IV-lea și s-au deplasat spre vest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
măsură, în comunicare, fără gramatică, însă gramatica nu poate exista fără lexic, căci formanții gramaticali selectează entitățile lexicale și nu se pot manifesta fără ele. Existența unui lexic interromanic și a unor posibilități speciale de comunicare interromanică constituie o trăsătură unificatoare pentru idiomurile romanice, care le distanțează de limbile cu alte origini. Chiar în cazul în care contactul între vorbitorii limbilor romanice este redus sau absent (cum ar fi între vorbitorii de română și cei de catalană, de exemplu) această trăsătură
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alte origini. Comunicarea intergermanică Familia limbilor germanice se caracterizează printr-un lexic intergermanic utilizat de vorbitorii acestor idiomuri, lexic care își are obîrșia în limba-bază a lor, care este germanica comună. Acest lexic intergermanic reprezintă, alături de structura gramaticală, o trăsătură unificatoare pentru idiomurile germanice și un factor de diferențiere față de limbile din alte familii, chiar dacă fac parte tot din grupul indo-european. Acest fenomen se întîmplă deoarece așa cum latina, limba-bază pentru idomurile romanice, a preluat într-o manieră pro-prie moștenirea indo-europeană, tot
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XX-lea, îndeosebi în a doua jumătate a lui, engleza a început să influențeze constant și intens toate celelalte limbi din familia germanică, precum și celelalte limbi europene. Engleza a devenit astfel, precum altădată latina și, mai tîrziu, franceza, un element unificator în cadrul familiei limbilor germanice și, în același timp, pentru toate idiomurile europene. Adstratul latin și romanic al limbilor germanice Elementele latine au pătruns în limbile germanice în mai multe epoci și în mai multe moduri, cel mai vechi strat fiind
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice și romanice pe baza împrumutului latin În epoca feudală și la începutul epocii moderne, limba latină literară a funcționat ca limbă de cultură și ca limbă de cult în cea mai mare parte a Europei, avînd un însemnat rol unificator și permițînd transferul de cunoștințe între popoarele europene și comunicarea între ele. Nu au fost cuprinse în acest spațiu al latinei, popoarele ortodoxe și, deci, nici poporul român, încît doar provinciile românești ajunse sub ocupație maghiară și austriacă fac excepție
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Europa propriu-zisă și, pe de altă parte, Cealaltă Europă din perspectiva reprezentativității, obiectivul principal în determinarea europenismului românilor trebuie să fie identificarea compartimentului în care pot fi plasați 111. Desigur, Euro-pa propriu-zisă cunoaște unele diviziuni, dar are elemente de bază unificatoare ce nu se întîlnesc sau sînt slab reprezentate în Cealaltă Europă, iar aceasta are, la rîndul ei, trăsături generale cu fenomene specifice de la o zonă la alta. Observarea faptelor atestă o evidentă plasare a românilor în Cealaltă Europă, căci din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dacă fondul lor specific este copleșit de alte înrîuriri. Situația culturii și limbii române majore de a fi receptoare de elemente străine nu este un fenomen singular, deoarece criteriul superiorității este modul general prin care culturile și limbile devin elemente unificatoare în spațiul european. În principiu, o asemenea situație nici nu trebuie considerată ingrată, deoarece există, printre altele exemplul romanilor care au preluat mereu din vechea cultură grecească, fără ca aceasta să le micșoreze măreția, căci receptarea a ceea ce este valoros la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stimulați de țelul reinstaurării autorității imperiale și de Carol Quintul care urmărea apărarea catolicismului roman. Victoria statelor naționale din secolul XVI-lea pare să pună capăt acestor idealuri. De acum înainte, tentativele hegemonice înjurai unei națiuni-călăuză, întruchipînd un proiect ideologic unificator cîștigă teren în fața ideii de restaurare a visului imperial. Spania lui Filip al II-lea, Franța din timpul Revoluției și cea napoleoniană ("Marea Națiune"), Germania lui Hitler vor încerca rînd pe rînd aceeași experiență fără să obțină alt rezultat decît
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dramă și comedie și cu elemente multimedia. Ca urmare, într-o manieră avangardistă, Anderson utilizează tehnici postmoderniste pentru a pune problema artei și lărgește hotarele acesteia prin reprezentațiile ei. Acestea nu pot fi cumulate pentru a produce o anumită semnificație unificatoare, "textul" fiind total fragmentat, punctat de momente euforice, dar fără sensuri mai profunde. Atunci cînd afirmă "Limba este un virus venit din cosmos", citîndu-l pe autorul William Burroughs care apare pe scenă chiar înainte de spectacol pentru a recita cîteva comentarii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și mai noua istorie a religiei ne oferă germanistul și istoricul olandez al religiilor Jan de Vries, într-o carte de curând apărută, despre istoria cercetării mitologiei. Ea conține numeroase extrase din lucrările diferiților cercetători, însoțite de comentarii și observații unificatoare. În primul rând, cititorul este scutit de o atitudine superior didactică, putând descoperi singur ce au spus despre religie și problemele ei un lung șir de spirite, mai mult sau mai puțin superioare, de la Xenofan la Raffaele Pettazzoni. În calitate de germanist
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
În bariera de munți principala explicație a divizării statale: Carpații ar fi despărțit Transilvania de celelalte două provincii, obligând pe de altă parte Moldova să privească spre est, iar țara Românească spre sud. Alți istorici, dimpotrivă, au conferit Carpaților o funcție unificatoare, considerându-i „coloana vertebrală“ care structurează și susține organismul românesc. Despre rolul factorilor geografici În istorie se poate afirma aproape orice, ca și despre cauzele evoluțiilor istorice În genere. Cam greu de spus cum ar fi arătat România fără Carpați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
daci și voievozilor din Evul Mediu. Ceaușescu se reflecta În toți și era o sinteză a tuturor. Burebista a intrat efectiv În conștiința românească la 1980. Până atunci, doar specialiștii știau câte ceva despre el (și nu prea multe). Mihai Viteazul, „unificatorul“, a fost eroul preferat al lui Ceaușescu. El i-a unit pe români și a căzut victimă străinilor, dublă lecție care trebuia reținută. Pe măsura accentuării naționalismului, creșteau nu numai meritele românilor, dar și „păcatele“ celorlalți. „Ceilalți“ erau vinovați pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ar fi cauza „paraliziei” sub sfârșitul dictaturii ceaușiste! -, iar lamentațiile lui Cioran - acest mare român! - să le interpretăm ca o formă unei „histerii geniale”, un semn ascuțit al unei psihologii antiromantice, de parcă Cioran ar fi vrut să se opună spiritului unificator al unui Eminescu, singularizându-se printr-un refuz al originii, el, fiu de popă din mărginimea Sibiului, ieșit din pulpana atâtor mărunți intelectuali ai satelor, luptători teribili nu numai pentru credință, dar și pentru națiune, pentru viitoarea națiune! Un sat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vagabondajului! Putrezește pe picioare, din lipsă de locuri de muncă, de speranță și de aerisire. Crimele "de onoare" sunt din nou la ordinea zilei. Femeile sunt la discreția clanului, iar în clan totul este permis, viol, crimă, răpiri. Ultimul factor unificator al acestui puzzle este Coranul. Divizarea sare în ochi de departe, cu drapelele de diferite culori arborate la fiecare casă sau balcon: verde Hamas, galben Fatah, negru garda prezidențială. Totul sub un enorm balon dirijabil nemișcat pe cer post de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
doar de compasiunea umanitară? În definitiv, soarta acestor zece milioane de persoane (incluzându-i aici și pe copți, care-s cei mai numeroși) depinde de marele clivaj prevalent în regiune între "ei și noi". Ori avem în vedere că legătura unificatoare e una etnică (arabitatea), și atunci vântul le bate din pupă, pentru că sunt arabi și că au fost întotdeauna vârful de lance al marilor treziri arabe (în secolul al X-lea, sub abbasizi, ca și în secolul al XIX-lea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
toate volumele sale de eseuri, de la Unde se află poezia?, din 1996, până la Poezia, teze, ipoteze, explorări, din 2008. Ei bine, întreaga viziune a lui Alexandru Mușina asupra evoluției liricii românești, spre "poezia noului antropocentrism", cu miza pe "perspectiva totalizatoare, unificatoare" a "complexității umanului și realului", cu deplasarea accentului "de la text la receptor, de la intensitatea stilistică la intensitatea comunicării" și regândirea "omului concret, integral, ireductibl", cu profeția uluitoare: "Reumanizarea poeziei constituie, acum, marea ei șansă, șansa depășirii manierismului printr-un nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mediu, indiferent dacă au cauze fizice, chimice ori biologice, nu acționează direct, ci se traduc mai Întâi În modificarea unui parametru global, caracterul redox, care abia el induce efectul biologic observat. Modificarea caracterului redox al mediului este deci o etapă unificatoare a acțiunii celor mai diverși agenți poluanți, spre o cale comună, unică, de manifestare a efectului lor. Implicațiile acestui mod de abordare a fenomenului de poluare sunt Însă prea complexe pentru ca intervenția mea anterioară să facă altceva decât o vagă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lui Abdul Aziz și la declanșarea unei alte crize majore în imperiu. În ceea ce privește populația creștină, reformele veniseră pur și simplu prea tîrziu. Ele ar fi putut avea afect doar dacă ar fi fost posibil să fie bazate pe un principiu unificator mai eficient decît cel al naționalismului sau al religiei, dar nu exista un astfel de element comun. Otomanismul, care simboliza unitatea cetățenilor imperiului, nu era o parolă care să atragă un sprijin masiv. Imperiul Otoman nu mai era o mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea asupra populației românești a imperiului. Francisc I a murit în 1835, fiind urmat după multe controverse de Ferdinand, cel mai mare dintre fiii săi, dar monarhul acesta nu poseda capacitatea mintală de a guverna. Statul, al cărui principal element unificator era dinastia, avea deci în frunte un împărat incompetent, autoritatea efectivă fiind transferată miniștrilor și altor membri ai familiei habsburgice. Problemele de bază care trebuiau puse la punct în momentul acesta erau înmulțirea cererilor de rezolvare a chestiunii pămîntului și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și cu o deplină încredere unii în alții. Credem că suntem în stare să facem multe fapte notabile prin topirea orgoliilor, dacă nu caută fiecare să ocupe un loc mai în față în ierarhia valorică. 18.10.2013 GEORGE ENESCU, UNIFICATOR AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI După Învierea Domnului, marea sărbătoare a creștinătății, se va mai încheia doar o lună până la un alt eveniment pe plan național, insuficient și doar ocazional luat în seamă și mediatizat, încă, de intelectualitatea românească. Este vorba de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
internat sau în timpul liber, să aflu de la ei evenimentele mai puțin plăcute. Discuțiile asupra acestora erau mai blânde, dacă îmi spuneau ei ce și cum s-a întâmplat, și mai furtunoase în cazul că aflam de la alții. Profesorul-diriginte este agentul unificator, coagulant al influențelor educative exercitate de colectivul didactic (ca ansamblu de entități formative), de familie și societate. Tot el este acela care trebuie să lupte împotriva influențelor negative care pot proveni din interiorul grupului școlar sau din mediul social. Dirigintele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]