1,126 matches
-
stradă între periferie și forțele de ordine etc.). Această Carta ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică, generatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
din aproape șase sute de localități moldovene, fond la alcătuirea căruia autoarea a contribuit substanțial, prin cercetări directe pe teren. Ceea ce personalizează studiul este unghiul de vedere contemporan asupra nunții, fenomen care, deși își păstrează omogenitatea, deoarece nu a resimțit din partea urbanizării din ultima jumătate de secol un impact prea puternic, a suferit totuși unele transformări: au dispărut astfel unele practici primitive, cum era „căzutul pe vatră”, a intrat în desuetudine încurarea cailor, socrul nu-i mai dăruiește mirelui „calul de ginere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
guvernator din ordinul senatorial, purtând titlul de legatus Augusti pro praetore, recrutat dintre foștii consuli, respectiv Decimus Terentius Scaurianus, roman din Gallia Narbonensis (Sudul Franței), participant la cel de al doilea război dacic. Guvernarea lui Scaurianus se caracterizează printr-o urbanizare intensivă, prin apariția a numeroase așezări civile, civitas, vici și canabe, ultimele fiind În preajma castrelor unde staționează legiuni. Centrul provinciei a fost stabilit la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. De remarcat că, multe dintre orașele romane se dezvoltă În vetrele
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Hadrian este constituită cohors I Aelia Dacorum trimisă În Britannia. Alte cohorte alcătuite din daci staționează În Numidia (Africa de Nord), Mesopotamia (Asia de Vest), Italia , Noricum, Panonia. În ordinea acțiunii lor, ceilalți factori indispensabili ai romanizării sunt: veteranii, coloniștii, orașul și urbanizarea, religia, dreptul, Învățământul În limba latină. În funcție de acțiunea acestor factori, se pot stabili anumite faze și etape ale romanizării. O primă etapă, are caracter preliminar, ea precede cucerirea și constă În contactele dintre civilizația romană și civilizațiile din teritoriile care
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de către autohtonii spațiului daco-moesian are loc numai În condițiile declanșării romanizării oficiale, organizate. În acest context, Însemnat este rolul primilor doi factori - armata și administrația - cu acțiune oarecum obligatorie și permanentă. Importanți sunt Însă și ceilalți factori ai romanizării - coloniștii, urbanizarea, veteranii, religia, dreptul - care acționează liber, pe măsură ce autohtonii participă activ la viața economică, socială, politică, administrativă, militară, religioasă și culturală din provinciile Dacia Traiană și Moesia. Organizarea politico - administrativă Constituie unul dintre factorii romanizării (lingvistice), Începând cu Înființarea provinciei Moesia
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de bărbați În urma lungului război din 106 „( Eutropius), coloniștii acționează În domeniul agriculturii, mineritului și meșteșugurilor. Născuți În provinciile Hispania, Gallia, Noricum, Pannonia, Iliricum, dar și În cele din Asia Mică sau nord vestul Africii, toți acești coloniști sunt latinofoni. Urbanizarea Alt factor care contribuie, În mod determinant, la declanșarea și desfășurarea romanizării. Izvoarele confirmă organizarea tipic romană a orașelor din Dacia Traiană și Moesia Inferior. Multe din ele au statut de municipia așezări cu autonomie administrativă și juridică, cuprinzând cetățeni
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
statul dac a cunoscut o perioadă de maximă afirmare - statul dac condus de Burebista ( 82-44 Î. Hr.) și Decebal ( 87-106). 2. Romanizarea propriu-zisă-elementele romane se generalizează la scara Întregii societăți (106-271/ 275) factorii romanizării : administrația, armata, veteranii, coloniștii, viața economică, urbanizarea, dreptul, viața culturală , viața religioasă. romanizarea a fost un proces ireversibil - daco romanii. 3. Romanizarea postaureliană factori menținerea legăturilor economice, politice și militare cu Imperiul Roman răspândirea creștinismului prin misionari are loc o uniformizare a romanizării la scara Întregii arii
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
P.N.Ț. 1. Liberalismul punea În centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent pe intervenția statului. Reprezentanți: Ștefan Zeletin, Mihail Manoilescu, Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu. Viitorul era, În concepția lui Ștefan Zeletin În industralizare și urbanizare. Ei au dezvoltat teoria privind protecționismul, concretizată În formula” prin noi Înșine” Pentru Ștefan Zeletin Constituția din martie 1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și la Berlin unde se aflau cartierele generale ale lui Eisenhower și Jukov, capitularea necondiționată. Capitolul 5 ANNÉES FOLLES ȘI ANII SUMBRI: CULTURILE EUROPENE ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE Populațiile europene vor trăi după război în condiții cu totul noi datorită urbanizării și dezvoltării spectaculoase a mijloacelor de transport și de comunicație. Peste tot va domina un sentiment de ușurare generală, o reală "bucurie de a trăi", chiar dacă aceasta nu corespunde nici pe departe imaginii acelor années folles ai lui Épinal care
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
populația Londrei a crescut cu 1.700.000 de locuitori, cea din Berlin cu mai mult de un milion, cea din Milano, Geneva Hamburg, Rotterdam cu mai multe sute de mii. În cea mai mare parte, acest nou avînt al urbanizării s-a produs într-un mod total anarhic, fără cea mai mică perspectivă de ansamblu și cu singurul scop al rentabilității imediate. În multe țări aceasta a dus la o degradare a spațiilor extraurbane, transformate în Franța mai ales în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
scădere lentă care a dus la îmbătrînirea populațiilor și la dezvoltarea progresivă a imigrației. Societățile au fost supuse unor mutații profunde care constau în primul rînd în reducerea numărului patronilor și țăranilor și extinderea clasei mijlocii salariate. Ca efect al urbanizării s-au dezvoltat societățile de consum cu nivel de trai tot mai ridicat, tinzînd spre exaltarea individului si al dreptului său la fericire, în timp ce pensionarii si tineretul formează grupuri foarte mari de consumatori de o importanță aparte. În sfîrșit, uniformizarea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în general pentru tot ceea ce concurează la fericirea individuală, și toate acestea într-un cadru real sau dorit care în general rămîne cel al cuplului cu un copil sau maxim doi. Societățile europene în plină criză Anumite efecte negative ale urbanizării"sălbatice" care s-au făcut simțite în perioada de dezvoltare nu au întîrziat să se manifeste și în perioada de criză. Enormele probleme de echipament puse de explozia demografică de după război, de concentrarea populației în orașe și în zonele din jurul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai puțin afectate de speculațiile imobiliare și de creșterea costului locuințelor (devenit aproape prohibitiv pentru o mare parte a claselor mijlocii în orașe ca Paris, Londra, Roma, Milano sau Barcelona). Degradarea materială a spațiilor construite, consecință a unei politici de urbanizare aplicată în mare grabă, și-a conjugat efectele cu cele provocate de atingerea vîrstei adulte a generațiilor baby boom și de "regrupările familiale" care au urmat după oprirea oficială în 1974 a imigrației (în afară de CEE), iar drept efect problemele care
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
De asemenea, globalizarea comerțului și apariția sistemelor moderne de comunicare și management (internet, sateliți, drone), au facilitat gestionarea bazelor de date prin estimarea gradului de insecuritate alimentară și construirea de rapoarte periodice și utile adresate tuturor beneficiarilor din sectorul agroalimentar. Urbanizarea foarte rapidă a țărilor în curs de dezvoltare influențează, de asemenea, securitatea alimentară, prin concentrarea vulnerabilităților la nivel urban. În același timp, dezvoltarea tehnologiilor informaționale a condus la o descentralizare a deciziei și a facilitat comunicarea între diferiții actori în
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
este important să cunoaștem contextul apariției noilor modele de dezvoltare agricolă pornind de la definiția agriculturii durabile care caracterizează secolul XXI. Sistemele agrare se înscriu într-un meta-sistem teritorial, ceea ce generează noi provocări la care agricultura durabilă trebuie să facă față: urbanizarea, valorificarea terenurilor agricole pentru generarea de bioenergie etc. Performanța diferitelor sisteme trebuie să se raporteze continuu la nivel global, deoarece agro-economia devine complementară cu geo-economia în acest context globalizat. ■ Agricultură durabilă vs. teritorii hibride În ultima perioadă, numeroase schimbări s-
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
nivel rural, ceea ce a condus la o reconsiderare a spațiului în relație cu funcțiile sale agricole. Spațiul rural s-a reconfigurat prin raportare la o serie de factori: dezvoltarea tehnologiilor în domeniu, schimbarea metodelor chimice de intervenție în agricultură, creșterea urbanizării sau riscul crescut al deșertificării generat de schimbările climatice. Cercetătorii aduc în discuție, în acest context, noțiunea de relocare a agriculturii în noua eră a schimbărilor majore la nivel socio-geo-economic, unde teritoriile hibride nasc noi modele agricole. Fig. 2. Prezentare
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în mediul rural. Creșterea prețurilor la alimentele de bază, începând cu sfârșitul anului 2007 până în prezent, au provocat și o criză agro-economică cu efect ce domină și în sectorul agroalimentar, mai ales în țările în curs de dezvoltare, ca România. Urbanizarea a schimbat modul de viață al consumatorului. Astfel, creșterea veniturilor la nivel urban se asociază cu creșterea nevoilor, mai ales alimentare, ceea ce creează o presiune asupra surselor de hrană, care sunt furnizate în cea mai mare parte de fermele mari
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alimentară din perspectiva provocărilor nutriționale și dreptul omului la hrană. De asemenea, ultimele accidente sanitare și epidemiile de origine alimentară au ridicat problema fezabilității sistemelor de control alimentar în vigoare și pertinența reglementărilor în acest sens. Prin urmare, creșterea populației, urbanizarea și noile tehnologii exercită o influență inedită asupra producției alimentare ceea ce implică o atenție crescută asupra actorilor din lanțul alimentar: producătorii și consumatorii. Toate aceste dezvoltări au contribuit la apariția unor noi nevoi juridice, în special în ceea ce privește necesitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
27 de 8,8% în 201361. Vulnerabilitatea vis-a-vis de disponibilitatea terenurilor agricole ar putea influența producția agroalimentară, acest risc al împiedicării utilizării terenurilor fiind generată și de liberalizarea pieței funciare (ianuarie 2014), degradarea solului, schimbările climatice și creșterea efectului de urbanizare prin convertirea terenurilor arabile în terenuri intravilane. Consumul intermediar, ca simbol al utilității alimentare, care are o valoare de 715 euro/ha, comparativ cu Olanda - 8369 euro/ha, Belgia - 3987 euro/ha, Danemarca - 2843 euro/ha, înregistrează diferențe majore de la
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
față. Cu toate că europenizarea și globalizarea au devenit certitudini, aceste fenomene par să nu stopeze un alt fenomen: cel migraționist, efectele acestuia fiind dintre cele mai diverse: creșterea decalajelor economice, continua creștere a populației în țările dezvoltate, depopularea zonelor rurale și urbanizarea excesivă etc. În ceea ce privește protejarea mediului înconjurător, deși efectele testelor nucleare sau ale industrializării persistă încă, omenirea pare a conștientiza importanța acestuia pentru sănătatea planetei, în prezent adoptându-se diverse politici de prevenire a calamităților naturale în țările cu risc crescut
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un canal Rin-Main-Dunăre), programul masiv de locuințe, revoluția agrară cu irigații... S. B.: Irigații, da, dar în loc să modernizeze satele, le-a distrus. Acolo a fost o catastrofă din toate punctele de vedere. D. T.: Au fost și consecințe negative. Apoi urbanizarea, care la el suna așa: "lichidarea diferenței sat-oraș". S. B.: În loc să modernizeze satele, au transformat orașele în niște adunări de țărani neurbanizați. Au apărut orașe la țară. Ei locuiau la bloc și coborau cu sapa ca să se ducă pe ogor
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
temporară deoarece evoluția politică generală (lărgirea corpului electoral, progresul parlamentarismului...) a condus la cre(terea interesului pentru chestiunile politice în pături sociale din ce în ce mai largi. Învățămîntul, a cărui generalizare a fost rapidă, a lărgit (n mod constant audiența potențială a presei. Urbanizarea a constituit, de asemeni, un factor important al dezvoltării sale. De o manieră generală, creșterea nivelului cultural al claselor avute, ca și al maselor populare, a crescut curiozitatea și a diversificat gusturile publicului: presa a fost, deci, singurul instrument capabil
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
avea, din aceast( perspectiv(, nici un motiv de (ngrijorare, aceasta fiind singurul mijloc de informare (n mas(. I. Factorii și caracteristicile progresului presei 1. Cauzele fundamentale. Ele rămîn aceleași ca și cele din perioada precedentă: generalizarea învățămîntului, democratizarea vieții politice, creșterea urbanizării, dezvoltarea transporturilor și a mijloacelor de transmisie și, în consecință directă, lărgirea ariei de informare a ziarelor și curiozitatea cititorilor, dar (i scăderea prețului de vînzare, atît direct prin alinierea la cel al ziarelor populare, cît și indirect, prin lenta
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Neamul românesc literar”), Simion Mehedinți („Convorbiri literare”), Ovid Densusianu („Vieața nouă”), Mihail Dragomirescu („Convorbiri critice”), E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru („Noua revistă română”), N. D. Cocea („Facla” și „Viitorul social”). Aceștia îi imputau poporanismul și „țărănismul”, respingerea modernismului, a „intelectualizării” și „urbanizării” literaturii române, dar acuzau concomitent „americanismul” sau „mercantilismul” (plata colaborărilor). Apogeul manifestării lui polemice în V.r. se înregistrează în reprimanda aplicată lui Duiliu Zamfirescu pentru opiniile din discursul de recepție la Academia Română. Contribuțiile lui G. Ibrăileanu, foarte substanțiale, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
opoziție (se vorbește de aproape 2000000 de victime ale închisorilor, deportărilor, lagărelor) și persecutarea minorităților; oprimarea culturii, anihilarea valorilor naționale, negarea artei și culturii occidentale, cenzura absolută, arestarea și defăimarea intelectualilor non-conformi, neînscriși sau revoltați; demolarea patrimoniului istoric și cultural, urbanizarea forțată, raționalizarea hranei și a consumului de energie și de resurse naturale; folosirea fricii drept instrument de control al populației; "masacrarea cetățenilor, din ordinul lui N. Ceaușescu, cu aprobarea conducerii PCR, și cu participarea efectivă a unor unități ale Armatei
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]