1,147 matches
-
154 Bernard Archer, directorul Institutului Național al geniului urban din Lyon, "Des lieux empêchés de vivre", în C. Blanc-Coquant, C. Heudron, R. Le Gad (dir.), À la recherche de la ville perdue, op. cit., p. 58. 155 "Astfel povestește un actor al urbanizării epocii respective -, a apărut în mod firesc ideea ca, în loc să se construiască 10 grupuri a câte 300 de locuințe, să se construiască unul de 3 000 [...]. Concentrarea unităților de locuit părea mai operativă decât dispersia lor" (François Parfait, art. citat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Paris, Economica, 1985, p. 90. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Guvernarea orașului Arta și știința conducerii orașului 2 1 Studiu introductiv Mulțumiri Prefața autorului la ediția în limba română Guvernarea orașului Introducere Organizarea rațională a ordinii publice Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Echiparea și animarea urbanului Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Proiectul orașului. Aglomerația
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acest domeniu se dezvoltă în diferite direcții, privilegiate în mod inegal în diferite perioade. De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până în anii 1980, remarcă Grafmeyer, Franța va cunoaște o creștere economică puternică, însoțită de o importantă mișcare de urbanizare. Dacă în 1945 doar jumătate din populație locuia într-o aglomerare urbană, în timp s-a ajuns ca procentul să depășească 80%. Construirea de imobile a fost puternic stimulată încă de la începutul anilor 1950, pentru a face față penuriei cauzate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cauzate de afluxul de noi locuitori ai orașelor, demolărilor datorate războiului și vechimii unui complex de imobile care nu mai fusese renovat din 1914. Statul a jucat un rol major în modalitățile, ritmurile și formele materiale ale acestui proces de urbanizare. Implicat deopotrivă în amenajare, planificare și construcție, statul a jucat un rol esențial și în orientarea și dezvoltarea activităților din domeniul științelor sociale centrate pe oraș, pentru mult timp principalele surse de finanțare a cercetării urbane fiind ministerele și organismele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o creștere importantă mai ales începând cu anii 1970, adică tocmai atunci când aceste spații au lipsit cel mai mult din producția de masă. Moley urmărește evoluția discursului asupra „spațiilor intermediare” pornind de la diferitele căutări ale sociabilității rurale pierdute în procesul urbanizării accelerate. Apariția lentă a unui discurs despre spațiile intermediare, remarcă Moley, ar avea de fapt legătură cu declinul comunităților tradiționale caracteristic societății rurale preindustriale. Reprezentarea idealizată și nostalgică a acestora a stimulat investigația formelor pe care le-ar putea îmbrăca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
față. Cu toate că europenizarea și globalizarea au devenit certitudini, aceste fenomene par să nu stopeze un alt fenomen: cel migraționist, efectele acestuia fiind dintre cele mai diverse: creșterea decalajelor economice, continua creștere a populației în țările dezvoltate, depopularea zonelor rurale și urbanizarea excesivă etc. În ceea ce privește protejarea mediului înconjurător, deși efectele testelor nucleare sau ale industrializării persistă încă, omenirea pare a conștientiza importanța acestuia pentru sănătatea planetei, în prezent adoptându-se diverse politici de prevenire a calamităților naturale în țările cu risc crescut
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
socială. 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea) Creșterea pe care o cunosc atunci o mare parte a Europei și Statele Unite capătă în Franța trăsături proprii: demografie stagnantă, industrializare mai puțin rapidă, urbanizare lentă. Clasa muncitoare se dezvoltă. Puterea burgheziei se întărește prin aportul claselor mijlocii. Aspecte și limite ale avîntului economic De-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea se desăvîrșește cu adevărat modernizarea Franței. Intrarea definitivă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și un potențial considerabil. Ea este totuși amenințată de slăbiciuni de structură. Mutațiile societății Societatea franceză a cunoscut, timp de decenii, mutații capitale. Fără îndoială Franța rămîne majoritar rurală (încă în 1911, populația rurală constituie 53% din populația franceză), dar urbanizarea crește odată cu începuturile exodului rural. Populația, din 1841 pînă în 1913, a trecut de la 35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
000 de musulmani. Ordinea, o mai bună igienă, abolirea sclavagismului sînt reale cîștiguri, dar învățămîntul rămîne puțin dezvoltat. Misiunea civilizatoare din care se revendică Franța duce la formarea unei elite moderne restrînse, care furnizează viitoarele cadre ale mișcărilor naționaliste indigene. Urbanizarea, răspîndirea proprietății private și a monedei sînt unele aspecte ale unei modernizări forțate, cu atît mai greu acceptată, cu cît ea vine din exterior. Indigenii beneficiază rar de libertatea care se pretinde că le este adusă: supuși francezi, ei nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și localități și reducerea acesteia în alte zone; modificarea structurii populației pe grupe de vârstă și sexe și apariția fenomenului de, ,îmbătrânire” sau, ,întinerire”, de, , masculinizare” sau, ,feminizare” a populației; schimbarea structurii pe medii și profesii, prin creșterea indicelui de urbanizare și a ponderii populației active ocupate în ramurile neagricole. Astfel de consecințe se resimt și la nivelul populației comunei Șipote, care suporta fenomenul de reducere și, , îmbătrânire”,prin plecarea unei părți din populația tânără, precum și fenomenul de deprofesionalizare, prin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu ochiul liber al economiei de spațiu este cel al construcțiilor urbane. Dezvoltarea industriei moderne necesită concentrarea unui număr mare de oameni pe un spațiu restrâns, datorită necesității ca aceștia să coopereze la procesele tehnologice industriale sau de altă natură. Urbanizarea merge mână În mână cu industrializarea. Una din caracteristicile orașelor moderne este tocmai o extraordinară concentrare a populației pe suprafețe restrânse. O asemenea concentrare a fost posibilă prin realizarea de către creativitatea umană a o serie de invenții de principiu care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu ochiul liber al economiei de spațiu este cel al construcțiilor urbane. Dezvoltarea industriei moderne necesită concentrarea unui număr mare de oameni pe un spațiu restrâns, datorită necesității ca aceștia să coopereze la procesele tehnologice industriale sau de altă natură. Urbanizarea merge mână În mână cu industrializarea. Una din caracteristicile orașelor moderne este tocmai o extraordinară concentrare a populației pe suprafețe restrânse. O asemenea concentrare a fost posibilă prin realizarea de către creativitatea umană a o serie de invenții de principiu care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și de internet. De asemenea, dispune și de televiziune prin cablu. III.5.3 PROBLEME DE MEDIU Cele două categorii de factori ce determină poluarea mediului natural și construit sunt: - FACTORI NATURALI - probleme ce pot interveni în desfășurarea programului de urbanizare pot fi asociate cu zonele joase inundabile și cu terenurile cu pante accentuate cu fenomene de instabilitate (pe versanți). - terenul intravilan va fi structurat în două categorii din punct de vedere al construibilității după cum urmează: 1. Zone cu restricții pentru
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cere: "Ai curajul de a te servi de propria ta inteligență! Acesta este cuvîntul de ordine al iluminismului" (Răspunsuri la întrebarea " Ce este iluminismul!?"). Prin "modernitate" Virgil Nemoianu înțelege "un fenomen în care s-au întrepătruns următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
important. Pe de altă parte, ar fi greșit a concluziona, în grabă, că este vorba de regimuri tradiționale. De fapt, în astfel de regimuri, este deja în vigoare un proces de modernizare socio-economică, cu un început de industrializare, o considerabilă urbanizare, cu dezvoltarea învățământului și expansiunea claselor profesionale mijlocii. Frecvent, aceste regimuri s-au organizat în structuri în care erau deja apărute instituții democratico-liberale, dar în care nu era încă consolidat un sistem de partide capabil să dea naștere unor guverne
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai multe țări. Rokkan [ibidem, 155-156] concluzionează: 1) pentru sistemul proporțional presiunea va crește odată cu heterogenitatea etnică și/sau religioasă a cetățenilor, și, în electoratele omogene din punct de vedere etic/religios, aceasta va crește odată cu schimbările economice cauzate de urbanizarea și monetizarea tranzacțiilor; 2) sistemul proporțional va apărea ca un clivaj cu rezistență mică (în democrațiile articulate, dar cu resurse guvernamentale scăzute), în timp ce sistemul pluralist va fi apărat eficient în sistemele politice cu structuri guvernamentale mai puternice. Apar și diferențe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Europa de Vest s-au schimbat profund în anii '20 și '30 și după al Doilea Război Mondial, fie ca reacție la război în sine, fie în termeni de dezvoltare capitalistă. Este de ajuns să privim la indicatorii tradiționali de alfabetizare, de urbanizare, de industrializare, la venitul pe cap de locuitor, la PIB, la dezvoltarea și la rolul mass-media. În al treilea rând, mergând spre aspecte mai relevante din punct de vedere politic, dar corelate cu precedentele, ne putem aminti marea expansiune a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de dezvoltarea economică"? Sau se poate susține faptul că "cu cât o națiune este mai bogată, cu atât crește probabilitatea ca aceasta să susțină un regim democratic"? [Lipset, 1963, 46-47]. Dar oare e adevărat că "toate aspectele dezvoltării economice - industrializarea, urbanizarea, bogăția și educația - formează împreună un singur factor, major, care are legături politice cu democrația"? [ibidem, 56-57]. Primele analize care au urmat celei lui Lipset [de exemplu, Neubauer, 1967], dar și diferite cercetări ulterioare, au arătat această asociere, care ar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alături de Coreea de Sud, Hong-Kong și Singapore). Malaezia reprezintă al patrulea tigru al economiei sud-asiatice. În această țară indicele de sărăcie a populației a scăzut de la 49% la 14% ca urmare a dezvoltării unei economii sănătoase. Capitala Kuala Lumpur a cunoscut o urbanizare modernă fiind astăzi una din cele mai frumoase capitale ale lumii. Proiecte mărețe (proiectul supercoridorului multimedia) stimulează o populație ambițioasă și hotărâtă să-și ocupe un loc binemeritat între popoarele planetei. De reținut și investițiile preponderente în domeniul învățământului care
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
abordate de dr. Leonid Boicu de-a lungul anilor, mai întâi în dimensiunea lor internă, apoi tot mai mult în latura lor externă. Și-a îndreptat atenția spre problemele istoriei României de la începutul secolului XIX, îndeosebi spre istoria economiei naționale (urbanizare, industrie, comerț, căi de comunicație, meșteșuguri etc.ă, dar și spre statutul politico- juridic al țărilor române și altele. Cercetările privind istoria raporturilor internaționale ale României în epoca modernă au ocupat un loc fundamental în opera lui Leonid Boicu. În
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
i timp afaceri?ți ?i antreprenori, unii arhitec?i englezi au controlul total al opera?iilor de modernizare urban? concepute �n cadrul mi?c?rîi neoclasice, f?r? a renega gustul pitorescului ?i al naturii. Este vorba, de exemplu, de urbanizarea localit??îi Bath, condus? de John Wood ?i de fiul s?u �ntre 1727 ?i 1770. Dintr-un ț�rg medieval, ei fac un oră?-stă?iune de ape la mod?, unde Queen�s Square, King�s Circus (1764) ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i �n oră?e germane (P. Laborde), cartiere noi par inspirate din sistemul lui Cerda. �n sf�r?it, Imperiul german, fondat �n 1871, dezvolt?, o dat? cu instaurarea statului, structurile tehnice ?i administrative �ns?rcinate s? ?în? sub control urbanizarea, cu ajutorul unor planuri regulatoare, �ntr-o ?ar? cu o puternic? cre?tere demografic? ?i industrial?. Aceste demersuri urbanistice � pragmatice, pentru rea-liz?rile haussmanniene ?i germane; progresiste, pentru Cerda � s�nt �n serviciul metropolei, expresie a unei mo-dernit??i dinamice ?i abundente
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de locuin?e agrementate cu plantă?îi ?i �n general dispuse dup? teoria cet??ilor-gr?dini a lui Howard. Amsterdamul d? unul din primele exemple de extindere urban? planificat?. �ntr-adev?r, �ncep�nd din 1917, H. P. Berlage (1856-1934) dirijeaz? urbanizarea zonei Amsterdam-sud pe care o structureaz? din mari loturi de case de 100 p�n? la 200�m pe 50�m, construite din c?r?-mid?. Cele pe care le realizeaz? M. de Klerk (1884-1923), P. L. Kramer (1881-1961) sau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construc?iei �nseamn? c?utarea eficacit??îi, a ra?ionalit??îi, dar ?i voin?? de a pune meseriile arhitecturii �n concordan?? cu dezvolt?rile culturii tehnice a timpului; ea are deci, �n plus, o valoare simbolic?. 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului Perioadă de dup? r?zboi impune �n acela?i timp reconstruirea sectoarelor distruse ?i extinderea oră?elor, �n special a metropolelor, care atrag noi populă?îi de muncitori. Astfel, o faz? major? a planific?rîi aglomera
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de o arhitectur? foarte �ngrijit? ?i bine integrat? sitului. �n Fran?a, r?spunsul la criza de locuin?e ia mai �nt�i, �n preajma lui 1950, forma �marilor ansambluri� că ele-mente de baz? ale politicii guvernamentale �n materie de urbanizare. Marele ansamblu nu este un tip urbanistic; pur ?i simplu, un avatar foarte schematic al Cartei de la Atena, construit �n periferie urban? ?i insuficient echipat �n cea mai mare parte a timpului. Sintagma nu indic? dec�ț o cantitate: peste
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]