1,952 matches
-
poet-șansonetist mai nou viticultor Dinescu. Glumind, „Romeo și Julieta la Mizil” poate să revoluționeze cultură clasică... aducând-o la cea mioritica. Ei, amorezii shakespearieni încep să deruteze lumea, să pară a nu fi din romantică cetate Verona, ci din idilica urbe Mizil. Nu veronezi, ci mizileni. Oricum, acest coup de foudre al meu cu festivalul, mi-a dovedit, a nu știu câta oară, si o afirm cu ciuda bucureștenească, faptul că Provincia e Capitala țării. Nu Bucureștiul parveniților. El rămâne doar
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
în care nu ajunsesem până acum (celălalt fiind Sălajul). Îngăduiți-mi, dragi prieteni tineri, dar și în floarea vârstei, și vă mărturisesc următoarele: Grigore Tocilescu, plecat de pe aceste plaiuri mirifice, este o personalitate de excepție a lumii românești și europene. Urbea Dumneavoastră este luminată de un alt Om dăruit de Dumnezeu, om al Faptei, primarul Emil Proșcan. Pe cât de curat și încântător, Mizilul este orașul domnițelor și doamnelor frumoase." Gheorghe Borovină, inspector școlar general: 30.01.2011-zi a amintirilor din copilărie
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
istorie a acestuia, am convingerea că și Concursul "Romeo și Julieta la Mizil", trecând de cea de-a III-a înfățișare și crescând valoric și organizatoric de la o ediție la alta, a devenit deja o frumoasă și emblematica tradiție a urbei. Prof.univ.dr. Lazăr Avram, Ploiești „Et în Arcadia ego!” Bravos mizilenilor, bravos organizatorilor! Vasile Larco, Iași: Fiind pentru a doua oară la Mizil și la a 3-a participare al concursul „Romeo și Julieta la Mizil ”, nu pot să fiu decât
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
Un oraș mic cu suflet mare!" Închei cu speranța că nu am transmis lucruri neesențiale. Pentru aprofundare,iată, mai jos, un delicios fragment din I.L.Caragiale, extras din schița "O zi solemnă". „Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, aceasta urbe - o grădină - se răsfăța cu multă cochetărie pe o pajiște plana, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vară. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
fost depus la Biserica Albă, unde a stat sâmbătă și duminică toată ziua și unde, parohul bisericii i-a făcut câteva slujbe scurte. La Drăgășani se constituise un comitet din partea primăriei, condus de Mișu Mihalescu, nașului defunctului și primar al urbei, comitet având misiunea de a se ocupa de toate etapele ceremoniei funerare. La ora 16, cortegiul funebru a pornit de la casa defunctului pe străzile Sf. Ilie și Traian. Urmau în ordine : autoritățile, publicul, corporațiile, delegația comunei Călina (învățătorii de la școala
COMEMORARE-GIB.I.MIHĂESCU (1894-1935 ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354364_a_355693]
-
2): PRIMARUL ȘI METROPOLA Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 497 din 11 mai 2012 Toate Articolele Autorului Avertizare. Lectura poate crea un disconfort accentuat. (SG) Lume! Lume! Încep jocurile! Miza e mare. Confortul bucureștenilor. Niciodată mulțumiți de cum arată urbea lor. Mai bine zis, cum arată zona în care locuiesc. Știu bucureșteni, care nu au mai trecut prin centrul metropolei de ani buni. Nu neapărat prin Piața Universității. Pentru Bd. JOS BĂSESCU îți trebuie un anumit CV. Nu mă credeți
TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ŞI METROPOLA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354414_a_355743]
-
PRIETENI XXXV-TUDOR CICU Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului Cuvânt înainte la un debut în teatru Autor / Tudor Cicu Am urmărit de ceva vreme (ultimii cinci ani) fenomenul literar în urbea buzoiană: lansări de carte, simpozioane, presa culturală și revistele în care cei aplecați asupra fenomenului literar s-au arătat și înfățișat cititorilor săi. În felul acesta i-am cunoscut și pe acei care au ars la flacăra cuvintelor și vă
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
Din păcate, românii din părțile Bihorului nu s-au putut bucura de Marea Unire de la 1 decembrie, până la data de 20 aprilie 1919, odată cu eliberarea Oradiei de sub stăpânirea armatelor comuniste maghiare. În acest răstimp, Roman Ciorogariu, alături de alți intelectuali ai urbei au fost „hărțuiți” și expuși pericolului furiei armatei bolșevice, trăind cu speranța sosirii grabnice a Armatei române. Cu toate acestea, unificarea națională de la 1 decembrie 1918 a pregătit și calea unificării Bisericii Ortodoxe Române și totodată a deschis calea pentru
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
unor case arătoase. Lucirile soarelui se vedeau ici-colo, printre vârfurile plopilor. Ca răspuns la mângâierile razelor ramurile înalte, înfrățite ale plopilor se aplecau tremurătoare în ritmul vântului coborât din cerul azuriu al toamnei. Iată, până și impasibilii locuitori ai acestei urbe provinciale începură să-și revină din inactivitate prin pregătiri timpurii pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
nu întrezărea niciun impediment în a intra în posesia moștenirii mătușii sale. Deabia în acest fel ar putea intra în rând cu oamenii cu stare din oraș, să nu mai fie desconsiderat, vorbit de rău, în lumea cea bună a urbei. Mai ales să nu mai fie ținta ironiilor din partea Tătăreștilor, sau din partea doctorului. Se înțelege, nu pentru el dorea averea, ci ar fi vrut să închine totul ființei sale cele mai dragi, Alice. Însă Alice vedea cu totul altfel perspectiva
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
o carte, ba chiar este recenzentul gata oricând de a-ți face serviciul să scrie o cronică meșteșugită, dacă nu chiar elogioasă... Ce mai, a devenit pe nesimțite indispensabil umilei noastre societăți literare. Că lucrează invariabil cu editura X din urbea Z, nu se bagă de seamă. Poate numai un cârcotaș ar putea să-i caute nod în papură acestui om cuviincios, bonom, amabil, gata oricând să sară în ajutorul « scriitorilor » dornici de afirmare. Pardon...’Mnealui oferă clientului ce îi trebuie
INTERMEDIARUL de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353937_a_355266]
-
la 8 martie 1928, a declarat chiar în sala de la parterul bibliotecii care a fost botezată cu numele său: ''Sunt fiu al Galațiului, Cetățean de Onoare al orașului nostru. Admir energia managerului Ilie Zanfir atât pentru bibliotecă, cât și pentru urbe, alăturat celor care schimbă eticheta de ''oraș cumplit de negustori'' în ''oraș plin de creatori în toate domeniile''. Asigur asistența că azi am mai adus un transport de vreo 800 de cărți și nu mă voi opri până nu trec
BOTEZ LA BIBLIOTECA JUDETEANA V.A.URECHIA GALATI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353082_a_354411]
-
balcanic, cu mahalale, târguri și iarmaroace mustind de gusturi orientale și mode venite de la periferia lumii apuseane. Mai toți călătorii străini care au trecut prin orașul de pe malul Dâmboviței la începutul secolului al XIX-lea definesc Bucureștiul ca pe o urbe a tuturor contrastelor - „sat și oraș, mizerie și lux, arhitectură primitivă și case în stil constantinopolitan”.[2] Supusă istoriei la intersecția civilizațiilor și epocilor, viitoarea capitală împletea graiuri și obiceiuri ale diferitelor naționalități ce tranzitau orașul. În acest amestec balcanic
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
muncă și de viață, pentru prosperitatea și continuitatea vieții culturale și spirituale, la care țineau foarte mult. Obiectivele din domeniul economic, social și cultural, construite în orașul și municipiul Câmpulung Moldovenesc între anii 1947-1989 sunt numeroase și importante pentru locuitorii urbei și ai comunelor subordonate. Nu voi reuși să le înfățișez pe toate ție, dragă cititorule, dar încerc să înscriu suficiente în lista ce urmează, fără a uita să mulțumesc unor oameni deosebiți, câmpulungeni iubitori ai istoriei reale și ai actului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
realizări se adaugă și un îndelung proces de modernizare a infrastructurii, vizând bulevardul central al municipiului Câmpulung Moldovenesc și străzile principale, alături de drumurile de interes local care fac legătura între reședința de județ și orașele acestuia ori a comunelor subordonate urbei, dar și interesul acordat electrificării localităților și crearea de spații verzi în municipiu, în paralel cu întreținerea și împrospătarea permanentă a lor. Toate acestea s-au păstrat cu grijă și se folosesc și azi pentru că oamenii locului, potrivit gândului exprimat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
invidiat prin munca, talentul și pasiunea unor oameni ai locului, care aparțin cu trup și suflet literaturii, teatrului, muzicii, cinematografiei, meșteșugurilor de tot felul moștenite din bătrâni, cântecului și dansului. Multe premii județene, naționale și internaționale au poposit în această urbe și atestă preocupările permanente, la înalt nivel calitativ, ale oamenilor pe tărâmul culturii manifestate sub toate formele. Am cunoscut oameni de valoare care transmit prin scrierile lor, foarte bine organizate și documentate, tot ceea ce eu nu aș putea face vreodată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
convertibili ca Jan Valjan întâlnim des în jurul nostru. Unii le spun transfugi sau și mai rău turiști doctrinari. În fond cu sau fără școala socială numită „penal” devin din împielițați adevărați îngeri sub imboldul unei binecuvântări. Ei merită tot respectul urbei. Nu știu dacă subiectul nemulțumirii Dumneavoastră este într-adevăr un om rău deoarece la contactul cu binecuvântarea primită nu dă semne de îndreptare deși o lasă de înțeles. Oricum schimbarea Dumneavoastră îmi displace. Nu mai găsesc diferențe față de o anumită
STIMATE DOMNULE BOGDAN RAREŞ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353197_a_354526]
-
absconse mostre aurii flecare putrede mătuși ce ascultau prin clenci la uși albastre glezne de năluci tăcerea-mi seacă de lucarnă cap sec de banița în toamnă de surdovleac și nulpistol iubirea e un fel de gol caline fete-n urbea deal dospite țâțe ca de cal pe vine strâmte de fustiță gineam la păsărica criță... Referință Bibliografică: Jocuri erotice cu cumnățica surdă / Adrian Grauenfels : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
JOCURI EROTICE CU CUMNĂŢICA SURDĂ de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352642_a_353971]
-
vai, îndurare, Ca versul să nu moară... Dintre femei, din aur, Ai fost ursit să pleci La Pontus Euxinus Modest ca să petreci; Pe lângă geții liberi Să viețuiești o vreme, Sperând, din suferință, Acasă să te cheme. M-au dus prin Urbe pașii Acuma, peste ani Și întrebat-am Tibrul Și parcul cu platani, De știu de firul vieții, De-a bardului iubire, De jertfa împlinită, Mult mai presus de fire... Am întrebat și piatra Augustului mărit: Pedeapsa lui Ovidius De unde-a
PRIN ROMA LUI OVIDIUS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352689_a_354018]
-
publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, stă sub semnul continuității și conservării tezaurului cultural local. Personalitatea complexă a distinsului nostru înaintaș, profesorul, publicistul, cărturarul George Radu Melidon, cât și gestul său altruist de a înființa prima bibliotecă publică în urbea ce i-a fost leagăn și loc de odihnă veșnică, ne-a inspirat și ne-a dat putere de a-i cinsti memoria și a păstra peste veac valorile locului. Pentru frumusețea sufletului său, pentru strălucirea minții sale, pentru bucuria
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) - PRIMUL FRAGMENT. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ierusalim - Dies Veneris, XIV Aprilis-786 Ab Urbe Condita. Procuratorul Ponțiu Pilat aștepta o veste care trebuia să sosească din clipă în clipă. Deși îl cuprinsese o stare de neliniște încă de dimineață, procuratorul stătea oarecum calm, așezat pe un jilț în încăperea sa de lucru din fortăreața
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
să apere din Cezareea Palestinei, pacea asupra provinciei Iudeea, care avea în compunerea sa fostul regat al Iudeii, la care fuseseră adăugate teritoriile Samariei și Iudumeei sub forma impusă de primul împărat al Romei, Augustus Octavian, la anul 741, Ab urbe condita (de la fondarea Romei). Totuși, procuratorul Ponțiu Pilat era tulburat dintr-o anume privință. Nu dormise bine în noaptea care trecuse și avea încă dureri de cap care reveneau cu putere din când în când. Chemase de dimineață pe medicul
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
că “ce nu te omoară, te întărește!” - în ce privește fabuloasele resurse financiare prin care se “salvează” nu doar un oraș întreg, ci statul Nevada în general și industria federală de divertisment în special. Oficialitățile orașului au dat o cifră amețitoare veniturilor “urbei din deșert”, realizate din localuri, stațiuni, cumpărături, restaurante, fără a le incude pe cele din divertisment, 25 miliarde de dolari, adică aproape 20 de miliarde de euro! Și asta anul trecut în 2008, iar noile “mașini” de făcut bani abia
SPERIETURĂ LA O CASĂ DE MODĂ DIN L.A. (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354070_a_355399]
-
mult sau mai puțin propriu, care poate fi folosit în învățământ sau prin meleagurile în care m-am refugiat ca să scap de amăreala din țara de baștină. Primele locuri văzute cu ochii minții rămân cu amintiri plăcute. Dar nu „iubesc” urbea natală. Poate dacă m-aș fi născut la bunici, în mica bojdeucă situată în poiana de lângă pădurice, aș fi în drept să afirm că-mi amintesc cu plăcere de zona natală. Dar cum să afirm că „iubesc București”, cel mai
IUBESC ROMÂNIA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354157_a_355486]
-
să-mi găsesc jucăriile prin scutecele aruncate. În plus, cu mare drag, le priveam la bluzele ce-acopereau pieptul mamei și, câteodată, manșetele bluziței îmbrăcată pe când mă lua la plimbare. Ei, da! La plimbare am zis. Pe străzile curate din urbea mea natală și prin imensul parc în care, pe vremea ceea, cânta frumos fanfara. Așa, prin mulțimea de oameni ieșiți la promenadă, tot mai multe modele ochii-mi admirau și, recunosc, mereu mă atrăgeau. Dantele siropoase, dantele atrăgătoare, dantele fermecătoare
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354666_a_355995]