17,320 matches
-
tîrgului/ și asta mă aruncă în cele mai insalubre văgăuni ale/ memoriei.// Oricît de sus aș fi și oricît aș cotcodăci/ ajung iute la podea cu tone de amintiri peste ochi;// cînd imaginile trec la șantier,/ matele mele clocotesc:/gură uriașă de argilă/ cu gingii de cărămidă fărîmicioasa" (Un an întreg). Viață și moartea comunica fără solemnitate, într-o cheie minoră: "Mă scălîmbii de la un etaj la altul prin șantierele din zonă,/ să culeg ici un cîrlig, colo un pumn de
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
la minimarket./ Afacerile nu merg nici prea bine, dar nici rău"(Lada). Pe acest fond cinic, mort, imaginile se amplifică însă, devin foarte vizibile, aidoma flacării unui chibrit care se vede noaptea, din depărtare: "Pe geamul de la baie/ un ochi uriaș de guguștiuc./ Stau prostit, în pijama, lama de ras în mînă:/ o pasare cu un ochi atît de mare/ trebuie să fi strivit orașul" (Geamlîc). Sau: "E neagră de curățenie noaptea" (Aer). Rareori se ivește cîte o mai susținută speculație
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
nu se întîmplă nimic. Urmează, totuși, să se întîmple ceva - să apară bani sau să scadă prețurile, în vreme ce disputele mărunte, de la o tarabă la alta, te ajută să-ți închipui că lucrurile merg înainte. Și chiar merg. Forță această colectivă, uriașă, care se agață de fiecare punct de sprijin, te poate ajuta să înțelegi de ce prețurile la pisicile fără pedigree au ajuns la 50.000 de lei și asta numai ca să plec acasă. Pisică părea de furat, dar în Obor nimeni
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
numar special Vasile Băncilă - un volum de 305 pagini îngrijit de Florentin Popescu -, doldora de revelații despre un gînditor care a scris timp de peste trei decenii numai pentru sertar. De fapt, cum spune Alexandru Condeescu în preambul, pentru un cufăr uriaș, arhiva lui inedită numărînd zeci de mii de pagini. Din ele a fost selectată pentru acest număr o mică dar exemplara parte (textele sînt îngrijite și adnotate cu acribie de Dora Mezdrea). Fiindcă Vasile Băncilă (1897-1979) a fost preocupat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
al doilea volum "aproape numai din citate, până la efasarea completă a discursului narativ" (anunțând, într-un fel, pe acei maeștri ai colajului din secolul XX, precum John Dos Passos sau Ken Kesey, cu a sa Licitație în garajul lui Kesey, uriaș "document" al generației "hippie") ba chiar din "Informație bibliografica falsă", fapt care ne aruncă direct în spațiul literar al... postmodernismului, cu autori care își inventariază necontenit sursele, ca Borges sau și le parodiază că Mircea Horia Simionescu (Bibliografia generală). De
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
Ornea vrea liniște, ca să poată să citească, vrea relații cordiale cu semenii, ca să poată să coopereze. Foarte tolerant cu moravurile celor din jur, devine inflexibil atunci cand ia act de manifestări extremiste, care pun în pericol existența însăși a culturii. Din cauza uriașului volum de muncă pe care il presupune, operă sa pare să aparțină unui colectiv de cercetători și nu unui singur om (și acela fragil, cu o sănătate nesigură). Și totuși, un singur om a scris: Junimismul, 1966, Țărănismul, 1969, Trei
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
cînd ele se așează în cursul nopții. În stare de veghe, acumulam tot felul de informații ce trebuie apoi așezate, clasificate, ordonate într-un fel care să le facă accesibile și utile nouă. Probabil că în somn se face această uriașă muncă de ordonare, atunci cînd creierul este practic izolat de lumea din afara și nu mai are a prelucră informații ce vin din exterior." Dar precizează că toate descoperirile de pînă acum nu pot explica științific nici complexitatea viselor (alcătuite nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
nu mai are de lucru. Între toți, cel mai modern, Ovidiu. Cu un astfel de autor nărăvaș, dîndu-se drept rob al Amorului, predîndu-se acestuia fără nici un fel de condiții, ba chiar aruncîndu-se în vîltorile sale orbitoare, literatura se emancipează. Secol uriaș, auster și genial! E cum ar veni peste imperiu democrația - sau cum a venit peste noi, cu zece ani în urmă, tot democrația. Zici democrație, zici failibitate... Prin urmare, urmează contradicția dintre austeritatea lui Octavianus arătată mai sus, cu a
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
sentințe a demisionat, optînd pentru avocatură. Recursul Parchetului a ajuns la Curtea Supremă de Justiție unde trei judecători, tot atît de inamovibili că și fostul lor coleg, l-au condamnat pe Miron Cozma la 18 ani de închisoare. Diferența e uriașă, dar fostul judecător Dinu Marin s-a plîns, printre altele, ca a avut de judecat de unul singur o cauză atît de dificilă precum rolul lui Miron Cozma în mineriada din ^91. La Curtea Supremă s-au ocupat de acest
Miron Cozma si legea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18110_a_19435]
-
al celui care se crede predestinat unui mare destin. În realitatea, el n-a fost decât unealtă oarbă a unor forțe mult mai subtile decât va putea el în veci să priceapă. În clipa de față, Miron Cozma trăiește o uriașă dramă: iată, omul care l-a creat și a cărui putere a slujit-o orbește până în ultima clipă, Ion Iliescu, nu-și găsește măcar timpul să dea o scurtă declarație formală în apărarea lui! Și asta nu pentru că dl. Iliescu
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
nocturne Nici nu s-a terminat bine cea de-a cincea mineriada și a început a șasea. Mineriada personală a lui Miron Cozma, care și-a urnit susținătorii pentru a se luptă cu Justiția. Inițial ziarele au titrat cu litere uriașe, dintre cele care se folosesc numai la mari evenimente, ca Miron Cozma a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Iar imediat după difuzarea știrii, la diverse posturi de televiziune au apărut diverși comentatori care și-au exprimat părerea că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
se vede în cîteva ministere blindate într-o birocrație care nu mai are legătură demult cu realitatea. Unul dintre ele, s-a văzut de curînd, e Ministerul de Interne a cărui ineficientă organizatorică putea avea consecințe catastrofale în timpul mineriadei. Cozile uriașe din ultimele săptămîni de la porțile administrațiilor financiare spun și ele destul despre mobilitatea unui minister atît de important cum e cel de finanțe. Un minister care, mai întîi amenință cu amendă și de-abia după aceea catadicsește să-l lămurească
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
care publică acest gen de prostii. Mai nou, în București se prăbușește cîte o clădire și din senin, iar edilii ridică din umeri: nu e treaba lor! Dar a cui e? A primarului din Urlați? * ; După ce Bucureștiul a devenit un uriaș patinoar, primarul său general a declarat că e nemulțumit de activitatea cîtorva primari de sector, iar primarul măturător de ocazie din Sectorul 1 a anunțat că va ieși la spart gheața cu toată armata de funcționari ai primăriei sale. Două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
Brenner: anume, să tragă clopotul cel mare al catedralei de la 1230 toată ziua.... Brenner nu se lăsase. Avusese loc o tocmeală între autorități și preot. Să se pună adică în mișcare clopotul cel mare care nu-și mai legănase limba uriașă de bronz de vreo două decenii, - și-atunci, cu prilejul nu mai știu cărei vizite bisericești înalte, de-a lor; dar toată ziua ar fi fost mult prea mult, fie și pentru un clopot zdravăn ca acela, deși vechi de
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
îngerești, treziți cu toții din somnul paradisiac și ne mai răbdînd Ofensa pe care cei fără de lege și păgînii în general o aduceau bunei creștinătăți martirizate,... lăsară astfel clopotul cam vreun minut,... două (cît prezisese însuși Brenner!) și, deodată, un vacarm uriaș cuprinse clopotnița și un nor gros de fum o învălui toată, pe cînd ceva imposibil de descris, cîteva sute de kilograme de bronz topit, puteai să zici lacrima colosală a clopotului încins la maximum și scoțînd flăcări și trîmbe de
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
expresiilor de nereprodus cărora le-au găsit variante, chipurile, decente și a unor exprimări licențioase de așa-zisă largă circulație pe care cea mai mare parte din populația activă a României nu le cunoaște. Admițînd însă faptul că, pe ascuns, uriașa masă a telespectatorilor din România se bucură de vulgarități, exultă, în particular, la auzul unor jocuri de cuvinte cu rimă licențioasă, asta nu dă dreptul nimănui să transforme Revelionul într-o colecție de mizerii lingvistice sau de aluzii mai murdare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
rezolve complexele sexuale. Scenetele construite pe apropouri sexuale au fost de o cumplită lipsă de minimă delicatețe, încît rezultatul a constat într-un fel de viol al telespectatorului. Astfel că dacă n-a venit sfîrșitul lumii, calendaristic, cu siguranță că uriașa dare în stambă televizată, de la sfîrșitul anului trecut și de la începutul celui în care ne aflăm, marchează un sfîrșit. La prima vedere, ar fi vorba nu de sfîrșitul cenzurii, ci de moartea autocenzurii, aceea care te face să nu confunzi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
competiția Cannes-ului); și Un băiat mare (Israel), o incursiune de mare finețe an hătișurile adolescenței, cea plină de farmec și de traume; și Picnic (Franța), cu doi ăndrăgostiti ăntr-o barcă, pe lac, legănați an plină idila, până când un somn uriaș se prinde an undita; barcă se zgâlțâie, totul se dă peste cap, idila degenerează ăntr-un carusel de gesturi neașteptate, culminând cu cel al gingașei fete blonde, care - crezând că peștele i-a ănghitit cățelușul! - ănsfacă o umbrelă și pocnește, cu
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
fi cu adevarat conștient de prezența ei, aceasta este tema implicită a unor nuvele precum cea apartinîndu-i lui Malamud. Nimeni nu-l poate suspectă pe Updike de lipsă de patriotism pentru asemenea opțiuni, atîta vreme cît există și o contrapondere uriașă în volum, reprezentată de un copleșitor personaj-colectiv, sau supra-personaj, America. Fie că e New Yorkul, orașul gigantic adîncit în zgomotele mulțimii, ori o casă de țară, acest supra-personaj e cel mai viu din întreg volumul. Și cel mai inefabil totodată
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
fără a insista, fiindcă nu era locul unei discuții mai aplicate și, apoi, contam pe oarecare credit din partea oricărui lector. Ceea ce afirmăm se baza pe documente certe, proiecte așternute de Petru Dumitriu, manu propriae, la diverse stadii de elaborare a uriașei sale compoziții. ăntrucât s-au ivit unele ăndoieli, mă văd ăndemnat să revin asupra chestiunii, ceva mai amănunțit. ăntâiul neăncrezător este ănsusi Ion Vartic: "Deocamdată, ăn acest stadiu precar al cercetării, pot fi detectate numai douăsprezece părți..." Deunăzi, ăn România
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
solicitînd, de cîteva ori pe săptămînă, șpalturile. Singurul care nu ieșea din redacție era Roger. Habar n-am dacă sau cînd își lua concediu. Îmi vine să cred că niciodată. N-avea timp nici să respire. Își dădea sufletul în fața uriașelor coli de machetă, pline de semne că o hartă militară. Știa, în fiecare clipă, cîți quadrati au rămas, ce trebuie tăiat, care corp de litera se potrivește, unde se pun fotografiile și cum arată culoarea. El dădea bun de calandru
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
de unde ști ce e bine pentru ănvătămănt. Total greșit, ar spune Kuhn. Tocmai pentru că nu au experiență șanț cei mai nimeriți să facă trecerea la o altă paradigmă. Cat despre acumularea problemelor nerezolvate, că ele s-au strans ăntr-un teanc uriaș cat cerul nu o dovedește tocmai criză educației, pe care numai cine nu vrea nu o vede? Thomas Kuhn - Structura revoluțiilor științifice, traducere de Radu J. Bogdan, studiu introductiv de Mircea Flonta, Editura Humanitas, București 1999, 290 pagini, preț nemenționat
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
tocmai acea literatura care vrea să spintece măștile pentru a atinge într-un timp cât mai scurt chipul acoperit de răni. Cand cuțitul care a tăiat cartonul sau lemnul se apropie de carnea vie, aerul e înfiorat de o emoție uriașă. Chirurgul începe să tremure și se îngrozește de ce vede. Aceasta e literatura zilei: o groaza crescândă, o călătorie în adâncul suferinței, un miez al crispării. De aici provine și succesul de care se poate bucura acest tip de literatură. De
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
Faust", ca să nu mai vorbesc de cărțile sacre, nu aduce nici un prejudiciu respectivelor opere, ci pe mine însumi mă exclude de la șansă de-a nu mai fi doar o createi a propriului mental. Impactul spiritual al unor asemenea cărți este uriaș. Chiar dacă mi se pare că nu ar exista, el acționează inefabil asupra ființei mele și mă transforma, cum ar veni spus, pe nesimțite. De aici provin, însă, riscul și răspunderea. Când citești dintr-un sentiment al revoltei față de ordinea nedreaptă
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
lor. Le pune, cum ar fi spus Tudor Arghezi, câte un zbenghi în frunte. Vârstă de aur la care trebuie să ne gândim citind cartea nu este, deci, aceea istorică, disprețuita de Totò Istrati și comparată de el cu un uriaș profiterol, ci vârstă literară a lui Petru Dumitriu însuși, fericit, liber, îmbătat de propriul lui talent. Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Totò Istrati), text îngrijit și prefață de Ion Vartic, Cluj, Bibliotecă Apostrof, col. "Scrinul
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]