10,199 matches
-
mari tipuri de incontinență reprezentate de: incontinența de efort se caracterizează prin pierderi mici de urină apărute cu ocazia unor solicitări de mică intensitate; incontinența de urgență sau de prea plin apare în situația prezenței unor obstacole la nivelul căilor urinare sau în situația în care vezica urinară prezintă un tonus scăzut; incontinența vezicală este caracteristică în special bătrânilor care prezintă senzația unei micțiuni imperioase urmată de pierderea necontrolată a unei anumite cantități de urină. (M.Saragea) Incontinența trebuie deosebită de
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
de efort se caracterizează prin pierderi mici de urină apărute cu ocazia unor solicitări de mică intensitate; incontinența de urgență sau de prea plin apare în situația prezenței unor obstacole la nivelul căilor urinare sau în situația în care vezica urinară prezintă un tonus scăzut; incontinența vezicală este caracteristică în special bătrânilor care prezintă senzația unei micțiuni imperioase urmată de pierderea necontrolată a unei anumite cantități de urină. (M.Saragea) Incontinența trebuie deosebită de enurezis ce reprezintă o eliminare urinară completă
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
vezica urinară prezintă un tonus scăzut; incontinența vezicală este caracteristică în special bătrânilor care prezintă senzația unei micțiuni imperioase urmată de pierderea necontrolată a unei anumite cantități de urină. (M.Saragea) Incontinența trebuie deosebită de enurezis ce reprezintă o eliminare urinară completă, activă și involuntară a urinei. Enurezisul primar este caracteristic copilului mic care nu a căpătat controlul eliminărilor urinare, iar cel secundar apare după o perioadă în care copilul a avut control sfincterian. În raport de momentul în care apar
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
urmată de pierderea necontrolată a unei anumite cantități de urină. (M.Saragea) Incontinența trebuie deosebită de enurezis ce reprezintă o eliminare urinară completă, activă și involuntară a urinei. Enurezisul primar este caracteristic copilului mic care nu a căpătat controlul eliminărilor urinare, iar cel secundar apare după o perioadă în care copilul a avut control sfincterian. În raport de momentul în care apar pierderile de urină enurezisul poate fi nocturn, diurn sau mixt. În funcție de frecvența pierderilor urinare acestea por fi permanente (zilnice
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
nu a căpătat controlul eliminărilor urinare, iar cel secundar apare după o perioadă în care copilul a avut control sfincterian. În raport de momentul în care apar pierderile de urină enurezisul poate fi nocturn, diurn sau mixt. În funcție de frecvența pierderilor urinare acestea por fi permanente (zilnice) sau intermitente (la anumite intervale de timp). Pentru a preveni apariția unor complicații este necesară abordarea următoarelor măsuri: pacientul va fi învățat să meargă la toaletă pentru a elimina urina la anumite interval de timp
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
suprapubian sau pe partea internă a coapselor, uneori pacienții urinează după exercitarea unei presiuni ușoare la nivel perineal, cu ajutorul unui jet de apă sau după consumul unui pahar de apă calduță ce antrenează mișcările peristaltice ce se vor transmite vezicii urinare; reeducarea impune folosirea unor ședințe scurte, dar frecvente de așezare pe W.C.; reducerea consumului de lichide este generatoare de deshidratare deci nu este o opțiune viabilă; ea se poate pune în practică doar seara înainte de culcare pentru a reduce eliminările
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
reeducarea impune folosirea unor ședințe scurte, dar frecvente de așezare pe W.C.; reducerea consumului de lichide este generatoare de deshidratare deci nu este o opțiune viabilă; ea se poate pune în practică doar seara înainte de culcare pentru a reduce eliminările urinare nocturne; urinarea este mai ușoară în poziție așezat sau verticală: persoanele de sex feminin urinează mai ușor în poziție așezat pe bazinet sau pe oală, iar cele de sex masculin urinează mai ușor în poziție așezat cu plosca plasată între
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
sau în decubit lateral; există pacienți la care controlul eliminărilor nu se poate obține, astfel că este necesară recurgerea la chiloți speciali de tip Pampers pentru adulți; în situații grave se recurge la cateterizarea temporară sau chiar permanentă a vezicii urinare; cateterizarea impune măsuri speciale de igienă deoarece riscul apariției complicațiilor este foarte mare. (Lucille Whaley) Un ultim aspect ce trebuie menționat este reprezentat de menținerea integrității tegumentelor. La o persoana sănătoasă menținerea unei anumite poziții timp îndelungat se însoțeste de
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
depășirii greutății corporale, în situația în care obezitatea accentuează creșterea presiunii la nivel tegumentar; obiectele de îmbrăcăminte trebuie adaptate la dimensiunile pacientului, preferându-se cele puțin mai mari ce nu exercită presiune prin elastic sau nasturi; în condiții de incontinență urinară se recomandă respectarea riguroasă a măsurilor de igienă cu folosirea chiloților speciali și schimbarea lor permanentă deoarece urina are reacție acidă și irită rapid tegumentul din regiunea fesieră; din păcate acesti chiloți sunt scumpi, iar familia are posibilități materiale reduse
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
marijuană crește. El este de 57 ore pentru non-utilizatori și de 28 heures pentru utilizatorii zilnici, de unde evidența implicării sistemelor enzimatice În cazul utilizării regulate (Lemberger et al 1971). În funcție de sensibilitatea metodei de dozare utilizate și a concentrației THC, metaboliții urinari pot fi detectați prin metode enzimatice, radiometrice sau spectrometrice/cromatografie gazoasă În următoarele 3 21 zile de la ingestia ultimei doze de marijuana (Schwartz 1984). Calea cea mai comună de administrare este, fără Îndoială, cea prin inhalare/fumare, absorbția fiind mai
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Tratamentul medicamentos specific nu este indicat În această psihoză toxică. Cu toate acestea, unii au utilizat antipsihotice, antidepresive sau chiar ECT, În funcție de severitatea și durata psihozei. Rottanburg et al (1982) a comparat starea mentală a 20 subiecți psihotici având nivele urinare mari de canabinoizi, cu cea a 20 subiecți de control canabis-free. Toți pacienții din cele două grupe erau psihotici, cu diagnosticul predominant de “schizofrenie” pentru pacienții din grupul martor. Statusul mental al pacienților a fost Înregistrat de un observator “În
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
tabloul clinic este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de diverse etiologii se apreciază că determină o deficiență de nutriție gravă când depășesc un deficit ponderal de 25% și pot fi asimilate cu încadrarea în forma gravă de handicap, necesitând îngrijiri din partea altei persoane. • Afecțiuni ale structurii funcțiilor aparatului urinar Afecțiunile renale cu insuficiență renală cronică documentată, indiferent de cauză, sunt împărțite, în principal, după cum urmează: - cauze malformative (de exemplu, agenezia renală unilaterală, hipoplazia renală, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă etc.); - cauze tumorale (de exemplu, tumora Wilms); - hidronefroza de gradul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
minore. Fiecare papilă prezintă 15-20 de mici perforații, formând area cribrosa. Calicele minore, în număr de 8-10, dau naștere la 2-3 calice majore. Calicele majore se unesc și formează pelvisul renal. Acesta drenează în ureter, care conectează rinichiul la vezica urinară. Nefronul reprezintă unitatea structurală și funcțională a rinichiului și este alcătuit din corpusculul renal, tubul proximal, ansa Henle și tubul distal. Fiecare nefron se prelungește cu un tub colector, care se leagă cu canalul colector. Canalul colector nu face parte
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ureteric, în timp ce nefronul derivă din blastemul metanefric. Fiecare rinichi conține între 300 000 și 1 200 000 de nefroni (vezi figura 2) Figura 2. Structura nefronului Corpusculul renal (sau corpusculul Malpighi) are doi poli, un pol vascular și un pol urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentă, care se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi de arteriola eferentă, care părăsește polul vascular. La polul urinar, camera urinară se deschide în tubul proximal. Corpusculul renal este alcătuit din glomerul, capsula Bowman și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Structura nefronului Corpusculul renal (sau corpusculul Malpighi) are doi poli, un pol vascular și un pol urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentă, care se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi de arteriola eferentă, care părăsește polul vascular. La polul urinar, camera urinară se deschide în tubul proximal. Corpusculul renal este alcătuit din glomerul, capsula Bowman și aparatul juxtaglomerular (vezi figura 3). AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celulă mezangială extraglomerulară; F - proces pediculat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Corpusculul renal (sau corpusculul Malpighi) are doi poli, un pol vascular și un pol urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentă, care se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi de arteriola eferentă, care părăsește polul vascular. La polul urinar, camera urinară se deschide în tubul proximal. Corpusculul renal este alcătuit din glomerul, capsula Bowman și aparatul juxtaglomerular (vezi figura 3). AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celulă mezangială extraglomerulară; F - proces pediculat; G - celulă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
EA - arteriola eferentă; EGM - celulă mezangială extraglomerulară; F - proces pediculat; G - celulă granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celulă mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul proximal; PE - celulă epitelială parietală; PO - epiteliu podocitar; UP - polul urinar; US - spațiul urinar Figura 3. Corpusculul renal Glomerulul este format dintr-o rețea capilară. Fiecare capilar reprezintă o ansă vasculară, dispusă între două arteriole realizând o rețea admirabilă. Capilarele sangvine se înfășoară în jurul axelor mezangiale, alcătuite din matricea mezangială. Capsula
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
EGM - celulă mezangială extraglomerulară; F - proces pediculat; G - celulă granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celulă mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul proximal; PE - celulă epitelială parietală; PO - epiteliu podocitar; UP - polul urinar; US - spațiul urinar Figura 3. Corpusculul renal Glomerulul este format dintr-o rețea capilară. Fiecare capilar reprezintă o ansă vasculară, dispusă între două arteriole realizând o rețea admirabilă. Capilarele sangvine se înfășoară în jurul axelor mezangiale, alcătuite din matricea mezangială. Capsula Bowman are două
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rețea capilară. Fiecare capilar reprezintă o ansă vasculară, dispusă între două arteriole realizând o rețea admirabilă. Capilarele sangvine se înfășoară în jurul axelor mezangiale, alcătuite din matricea mezangială. Capsula Bowman are două foițe, foița parietală și foița viscerală, care delimitează camera urinară. Foița viscerală a capsulei Bowman (epiteliu podocitar) învelește capilarele glomerulare și suporturile lor. Foița parietală (epiteliu pavimentos simplu) se sprijină pe membrana bazală, iar la polul vascular se răsfrânge și se prelungește cu foița viscerală. La polul urinar se continuă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
delimitează camera urinară. Foița viscerală a capsulei Bowman (epiteliu podocitar) învelește capilarele glomerulare și suporturile lor. Foița parietală (epiteliu pavimentos simplu) se sprijină pe membrana bazală, iar la polul vascular se răsfrânge și se prelungește cu foița viscerală. La polul urinar se continuă cu epiteliul tubului proximal (vezi figura 4). Figura 4. Glomerulul renal Malpighi Formarea urinii începe la nivelul barierei de filtrare glomerulară, cu o suprafață de 0,27 mp pentru fiecare rinichi. Filtrul glomerular este alcătuit din trei straturi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de aici, presiunea hidrostatică intracapilară. Concentrația de NaCl de la nivelul maculei densa reglează fluxul sanguin glomerular printr-un mecanism numit feedback tubulo-glomerular. 1.3. Filtrarea glomerulară Elaborarea urinii primitive se realizează prin traversarea fluidului plasmatic din capilarele glomerulare către spațiul urinar, la nivelul „membranei de filtrare”. Aceasta este constituită din endoteliu capilar (de partea sangvină), membrana bazală glomerulară și prelungirile citoplasmatice ale podocitelor, care se sprijină pe membrana bazală glomerulară. Această barieră dublă, structurală și electrochimică, nu lasă să treacă proteinele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pentru apă, dar nu și pentru uree; • canalul colector medular în prezența ADH este permeabil în particular pentru uree, apă, dar și pentru Na. Urina finală devine hipertonică; • Vasa recta (capilare situate în piramide, interpuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinar) permit schimburi osmotice cu țesutul interstițial medular și prin intermediul acestuia cu diferitele segmente ale ansei Henle. Ele cedează apa țesutului interstițial hipertonic și primesc (pasiv) solviți din interstițiu. în consecință, plasma din vasa recta descendente devine tot mai hipertonă spre
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de către organism. Osmolalitatea interstițială medulară, a ansei Henle, a tubului colector și a urinilor definitive pot urca până la 1200-1400 Hm Osm/kg sau de patru ori osmolaritatea plasmatică. Aceste valori caracterizează fenomenul de antidiureză, cu un minimum de 400-500 ml volum urinar în 24 hla om. în absența ADH, urinile sunt hipotonice, diluate, realizând o diureză apoasă. Osmolalitatea urinilor se poate reduce până la 50 Hm Osm /kg (1/6 din osmolaritatea plasmatică). Compoziția urinii normale este variabilă în funcție de aportul alimentar zilnic (valori medii
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diluate, realizând o diureză apoasă. Osmolalitatea urinilor se poate reduce până la 50 Hm Osm /kg (1/6 din osmolaritatea plasmatică). Compoziția urinii normale este variabilă în funcție de aportul alimentar zilnic (valori medii și valori-limită dependente de aportul lichidian și de alimentație): - volum urinar/24 h: 1,5-2 litri (500-2500); - Na /24h: 100-200 mmol (30-250, 6-12 g/zi); - K/ 24h: 60-80 mmol (20-150); - uree: 20-30 g (300-500 mmol); - densitate: 1015-1020 (1003-1030); - osmolalitate (mOsm/24h): 600-800 (200-1200); - creatinină: 600-1200 mg (7-15 mg/kg/zi) - valori
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]