1,262 matches
-
forme străvechi, forme incoruptibile și efemere...". Putem recunoaște cu ușurință principiul schopenhauerian (eadem sed aliter) din Sărmanul Dionis în aceste pagini: Credea în infinite serii de timpuri, într-o rețea crescătoare și vertiginoasă de timpuri divergente, convergente și paralele. Această urzeală de timpuri care se apropie, se bifurcă... cuprinde toate posibilitățile" (Grădina cărărilor care se bifurcă). Această "rețea" crește în jurul eroilor borgesieni, ridică ziduri de oglinzi, se bifurcă într-un labirint care se creează pe sine odată cu textul (precum în Zahirul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Așa cum subliniază Patrick Sériot: Sub aparența unei simple reluări, a unei simple substituiri, vedem că a doua mențiune este aici o predicație. Însă o predicație implicită, prin aceea că repetiția, redenumirea, care este în principiu un factor de coerență textuală ("urzeala textuală"), maschează de fapt o adăugare de informație, datorită căreia textul poate progresa într-o direcție nouă. (1988:151) Legăturile anaforice joacă un rol capital nu numai în coeziune, ci și în progresie prin modificări progresive ale unui referent pe
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și socială cuprinzătoare. Boieri, țărani, târgoveți, haiduci, oșteni întrețin în jurul celor doi eroi un comentariu bine individualizat. Scrisă în versuri, drama alternează spectaculos impetuozitatea, retorismul tumultuos cu tonurile grave ori lirice, cu tentele comice, de sorginte populară. Există însă în urzeala piesei o meditație tulburătoare asupra nestatorniciei sorții, asupra zădărniciei atotstăpânitoare în răgazul pământesc. E un spor de profunzime reflexivă pe care drama istorică românească îl va recâștiga mult mai târziu. Ca urmași mai apropiați, V. Alecsandri, Al. Davila și B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
ne obligă să coborâm ștacheta? Cu ce calități învestim actul de cunoaștere sau erudiția? Ce avem de făcut atunci când pasiunea lecturii și achizițiile bibliografice trebuie amânate de alte rigori sau exigențe ale vieții? Răspunsul se găsește - măcar în parte - în urzeala anilor noștri de formare. Contactul timpuriu cu școala este atât de important și totuși prea puțin subiect de reflecție teologică. În aceste împrejurări, rămân plauzibile mai ales comentariul autobiografic și arheologia unor memorii coextensive. Te ghidezi după experiența proprie și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
platformelor industriale, apa caldă-ruginie, magazinele osificate, trenurile-marfar săgetând printre blocuri în nopțile calde de vară, somnul cu program și viețile planificate de la A la Z. Ca orice amintiri, însemnările lui Angelo nu pot fi rezumate fără siluire. Fiind țesute pe urzeala unei vechi prietenii - cea cu cei doi părinți, ingineri -, rememorările nu pot rezista melancoliei. Tristețea de a fi pierdut anii formării sub rotativa ideologică a partidului nu întrece durerea plină de compasiune față de soarta părinților, cărora aceste pagini le sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
instanțe ultime. În acest context, studierea noțiunii teologice de istorie sau economie a mântuirii ni se pare indispensabilă. Pentru creștini, umanitatea are un implacabil destin eshatologic. Gândirea teologică percepe diversitatea experienței fiecărui om ca pe o țesătură imbricată într-o urzeală comună. În final, vom suprapune categoriile de interpretare a istoriei globale cu noțiunea creștină de catolicitate, atât de importantă în experiența spirituală a solidarității cu destinul adamic și eshatologic al lumii. Istorie și universalitatetc "Istorie și universalitate" Mitul este o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viață și de forme posibile coexistă într-un vecinic prezent (["Heraclit zice..."] Eminescu: 2011, X, 41). (h1d) Astfel, ființele privite în sine sunt asemenea unui râu curgător pe surfața căruia sunt suspendate umbre. Aceste umbre stau pe loc ca o urzeală, ca ideea unei ființe sub care undele râului [curg] eterne, altele formează o bătătură, singura ce dă consistență acestor umbre și totuși ea însăși într-o eternă tranziție, într-un pelerinagiu din ființă-n ființă, un Ahasver a formelor lumei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
departe ca să putem vorbi unii cu alții; ne-am făcut doar semne de recunoaștere. Atât. N-am aflat niciodată de ce această întrevedere? în ce scop s-a făcut, în favoarea cui, ce s-a urmărit cu ea? O fi fost vreo urzeală la care mai târziu s-a renunțat? Mister. Am fost dus înapoi la Uranus, tot singur în celulă. Popa Aurel (Popicu) Această întâlnire probează odată mai mult cât de ascunse erau scopurile și metodele Securității pentru a ține și pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu o mie de fuioare/ Foșnindu-și fuga peste lanuri verzi/ Lăsase doar să tremure departe/ Țesut dintr-o urzeală de lumină/ Un curcubeu târziu care sfârșea". Schimbare ce înseamnă mai întâi o adâncire a vizibilului, albastrul adânc ducând vederea lumii sfârșite spre nesfârșirea transparentă a unui dincolo de vedere. Adâncul trans-vizibil al albastrului nu numai că pune peisajul într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căci pe linia acestui hotar al nedeterminării, situat între ape și câmpii, din care până și natura s-a retras, totul e posibil, stă să fie. Interval al posibilului însuși, ca simplă învăluire luminoasă venită de departe, "țesut dintr-o urzeală de lumină", imagine prin transparența căreia se vede doar deschiderea nelocuită, limpezimea pură a inaparentului. În golul limpezit ce stă în așteptare ceva apare pe neașteptate; apariție care nu se conturează însă cu limpezimea mediului în care apare, figură informă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e recreat de o conștiință care îl desprinde prin reducție de orizontul în care el se manifestă ca dat al obiectivității, pentru a-l produce intuitiv în chiar procesul plăsmuirii poetice. Lucrul lumii e transpus în lucrul textului, apare în urzeala unui limbaj care, pe măsură ce se articulează, creează cuprinsul propriei lumi. "Iubirea mea pentru cuvânt - mărturisește Ștefan Aug. Doinaș - îmi întărește, mereu, impresia că poezia e un tărâm de mijloc: un spațiu virtual, înlăuntrul limbajului, deci obligatoriu între mine și lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
6 "Se trece, prin urmare, de la cuvântul corporal transparent, dar infinit la un cuvânt diafan, plin de limpezime, de sens, și mediator constant între luminozitatea pură a intelectului și aparența sensibilă" (ibidem, p. 200). Densitatea corporală a unei prezențe și urzeala subtilă a ceea ce aproape că nu e corp, vizibilitatea unei figuri (a unui sens), profilându-se prin cuvinte ca o umbră (o imagine), și totuși caracterul aproape invizibil al naturii sale aeriene, transparente, evanescente până la inconsistență" (ibidem, p. 202). 7
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv, aventurile nu doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în care se angajează homo posthistoricus sînt nodurile de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus, nucleele care au generat căile reflexive ale cercetărilor de pînă acum ale Viorellei Manolache. Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
alcătuirea sa și istoria modului în care comunitatea care a locuit și locuiește acolo își pregătește hrana, precum și cît a fost de bogată sau săracă. O arhivă în timp a rețetelor culinare ne poate arăta cît de semnificativă este, pentru urzeala istoriei nu doar evenimențiale, creșterea sau descreșterea consumului de ardei iute sau piper, de ceapă și slănină, de cașcaval sau brînză (inclusiv brînză de burduf), de sare și zahăr, ca să amintim doar cîteva produse alimentare emblematice dintr-o prea lungă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Nix), asimilată cu Destinul insondabil, dar și fiice ale lui Temis, zeița justiției, care s-ar fi împreunat cu Zeus17. În acest fel moirele pot țese împreună trama vieții. Este ceea ce vechii greci numeau closma (klwsma = „reunirea firelor de pânză, urzeala cu suveica”) și care prezintă evidente analogii fonematice cu clotho. Closma este „destinul împletit și țesut” riguros din care nu se mai poate ieși. Nu trebuie să ne surprindă acest discurs aluziv și alegoric. Vechii greci foloseau sensurile conotative la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci mai degrabă studenților și, sper eu, omului onest. Acest curs articulează noțiuni pe care diferitele profesii, și mai cu seamă specialiștii în comunicare, le vor judeca pe bună dreptate drept elementare. Fiecare își va trasa traiectoriile alegerii pe această urzeală mai incomodă, cititorul nefiind obligat să urmeze ordinea prezentării logice. Concepute pentru a selecta principii și metode, primele trei capitole sînt cele mai abstracte. Cei care preferă să ocolească inevitabilele dar plictisitoarele scrupule disciplinare pot începe cu debutul istoric creștinismul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mâini pomul de brad frumos împodobit cu îmbrăcămintea lor frumoasă, lucrate de mâinile harnice ale fetelor și femeilor, unde nu mai prejos în arta cusutului erau și surorile mele, Zenovia și Anița. Aveau cămăși de in și cânepă asociate în urzeală cu bumbăcel, încinși cu brâie de cele mai multe ori în tricolor, cu bondițe de miel bogat garnisite cu blănițe tot de miel negru sau brumării, iar fetele purtau la cămăși altițe și pe talie catrințe bogat ornate, femeile mai în vârstă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
totdeauna aveam o singură și aceeași temă de discuție: Mihai. De ce s-a sinucis oare?... El care, în ciuda tristeților și a greutăților lui de tot felul, înfierase sinuciderea chiar în notițele sale anterioare? De ce o făcuse totuși?... și treptat, treptat urzeala gingașă a adevărului a început să se înfiripe, să se adune, să prindă consistență... Cum? În ce fel? N-aș mai putea-o spune. Din mici indicii... Din indis creții... Din presupuneri, ce făceau legătura... Din mărtu risiri... Da, chiar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
gene, sângerându-i inima pe dinăuntru și înlăcrimată îi cercetă sufletul de copil care mâine+poimâine avea să se apropie de pragul majoratului. Orice adolescent așteaptă această zi pe care în timp s-o țese în mintea lui într-o urzeală cu flori albastre. Carlina știa foarte bine că Alin avea nevoie de ea acolo acasă și nu aici unde se aflau la o mie de kilometri și mai bine. Dar ce putea face și nu făcea? Își părăsise căminul conjugal
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]