1,265 matches
-
mare de 2. Țesătura tip serj este cea mai dreaptă, este aceea în care firul bătăturii trece pe deasupra celor două fire de urzeala. Este un serj de 3. În serjul de 4, firul de bătătura trece pe deasupra celor trei fire urzeala. Țesătura tip serj (diagonal) prezintă efecte (desene) proeminențe, separate de liniile oblice ale punctelor de legătură prelungite de la o margine la alta, formând dungi și lăsând impresia de țesătura pe diagonală. Dungile pot fi dirijate de la stânga la dreapta sau
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
alta, formând dungi și lăsând impresia de țesătura pe diagonală. Dungile pot fi dirijate de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga. Se deosebește serjul cu efect de bătătura, în care firul de bătătura este mai aparent decât firul de urzeala, si serjul cu efect de urzeala în care firul de urzeala este mai aparent decât firul de bătătura. Serjurile cu efect de bătătura sau cu efect de urzeala au dos (cu aspect diferit). Totuși există o categorie de serj care
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
de țesătura pe diagonală. Dungile pot fi dirijate de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga. Se deosebește serjul cu efect de bătătura, în care firul de bătătura este mai aparent decât firul de urzeala, si serjul cu efect de urzeala în care firul de urzeala este mai aparent decât firul de bătătura. Serjurile cu efect de bătătura sau cu efect de urzeala au dos (cu aspect diferit). Totuși există o categorie de serj care prezintă aceleași efecte pe cele două
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
pot fi dirijate de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga. Se deosebește serjul cu efect de bătătura, în care firul de bătătura este mai aparent decât firul de urzeala, si serjul cu efect de urzeala în care firul de urzeala este mai aparent decât firul de bătătura. Serjurile cu efect de bătătura sau cu efect de urzeala au dos (cu aspect diferit). Totuși există o categorie de serj care prezintă aceleași efecte pe cele două fete, denumit serj fără dos
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
bătătura, în care firul de bătătura este mai aparent decât firul de urzeala, si serjul cu efect de urzeala în care firul de urzeala este mai aparent decât firul de bătătura. Serjurile cu efect de bătătura sau cu efect de urzeala au dos (cu aspect diferit). Totuși există o categorie de serj care prezintă aceleași efecte pe cele două fete, denumit serj fără dos sau în cruciș. Serjul încrucișat este întotdeauna în raport cu o țesătura (pânză) pereche. Capetele flotante de urzeala sau
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
de urzeala au dos (cu aspect diferit). Totuși există o categorie de serj care prezintă aceleași efecte pe cele două fete, denumit serj fără dos sau în cruciș. Serjul încrucișat este întotdeauna în raport cu o țesătura (pânză) pereche. Capetele flotante de urzeala sau de bătătura sunt aceleași pe cele două fete, numai direcția laturilor este pe o fată, inversul celeilalte fete. Cel mai simplu este serjul încrucișat de 4: fiecare fir de urzeala se ridică deasupra a doua fire de bătătura consecutive
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
întotdeauna în raport cu o țesătura (pânză) pereche. Capetele flotante de urzeala sau de bătătura sunt aceleași pe cele două fete, numai direcția laturilor este pe o fată, inversul celeilalte fete. Cel mai simplu este serjul încrucișat de 4: fiecare fir de urzeala se ridică deasupra a doua fire de bătătura consecutive și rămâne dedesubtul următoarelor două. Se menționează că datorită restricțiilor unora din subpozițiile de la pozițiile nr. 52.08, 52.09, 52.10. 52.10, 52.11, 55.13 și 55.14
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
NOTĂ C.T.C.E. Reprezentarea schematica a așezării pe cartelă se găsește în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociată). Totuși datorită faptului că țesăturile numite "Denim" trebuie să fie cu efect de urzeala (vezi Notă 1 de la subpozițiile din Capitolul 52), subpozițiile nr. 5209.42 și 5211.42 referitoare la aceste țesături nu cuprind serjul încrucișat de 4. În schimb, în afară de serjul de 3 și serjul de 4, aceste subpozitii cuprind și satinul
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
din Capitolul 52), subpozițiile nr. 5209.42 și 5211.42 referitoare la aceste țesături nu cuprind serjul încrucișat de 4. În schimb, în afară de serjul de 3 și serjul de 4, aceste subpozitii cuprind și satinul de 4 cu efect de urzeala, a cărei așezare pe cartelă este reprezentată mai jos: NOTĂ C.T.C.E. Reprezentarea schematica a așezării pe cartelă se găsește în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociată). ÎI. - CAPITOLELE 56 PÂNĂ LA
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
de legătură, fără coasere și fără altă manopera complementară. În mod special, sunt vizate aici tricotajele obținute direct în forma finală și articole precum cârpe de praf, prosoape, fete de masă, fulare și cuverturi ale căror margini prezintă în sensul urzelii, în sensul bătăturii sau în ambele sensuri, fire care nu sunt întrețesute o parte a lungimii lor pentru a se obține franjuri. Aceste articole se pot obține separat unele de celelalte pe celelalte pe războaiele țesut; dar este posibil să
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
se pot obține separat unele de celelalte pe celelalte pe războaiele țesut; dar este posibil să fi fost pur și simplu decupate în piese care prezintă la intervale regulate o anumita lungime de fire neîntrețesute (în general, sunt fire de urzeala). Piesele nedecupate de acest gen care, prin simpla tăiere a firelor nețesute, permit să se obțină articole gata de utilizare, de genul celor care au fost descrise, sunt considerate de asemenea că fiind confecționate. Cu toate acestea, nu se considera
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
ale căror margini netivite la margini au fost terminate simplu (nefinisate). 4) Articolele decupate, de orice formă, care au făcut obiectul unei operații de tragere a firelor, fără altă lucrare de broderie. Se obțin aceste articole trăgând anumite fire de urzeala sau de bătătura după țesere. Sunt articole destinate să devină articole de lenjerie fină după nouă prelucrare. 5) Articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel. Aceste articole care sunt extrem de numeroase includ îmbrăcămintea. Fac excepție de la această regulă, piesele formate
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
aceleași rezerve că cele de mai sus, părțile mașinilor, masinilor-unelte, aparatelor, dispozitivelor, motoarelor sau ale diverselor materiale. Sunt în principal excluse din această Secțiune: a) Bobinele, mosoarele, conurile, tuburile din orice material (regimul materialului constitutiv). Cu toate acestea, sulurile de urzeala nu sunt considerate bobine și suporturi similare și se clasifică la poziția nr. 84.48. ... b) Părțile și furniturile de uz general în sensul Notei 2 din Secțiunea XV, cum sunt articolele de fonta, fier sau oțel de la pozițiile nr.
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
sau de harnașament (poziția nr. 42.01). ... b) Produsele sau articolele din bambus, de la Capitolul 44. ... c) Hârtii tapet de la poziția nr. 48.14. ... d) Șforile, cordoanele, frânghiile sau cablurile, împletite sau nu (poziția nr. 56.07). ... e) Panglicile fără urzeala, din fire sau fibre paralelizate și lipite (bolducs) (poziția nr. 58.06). ... f) Încălțămintea și părțile ei, de la Capitolul 64. ... g) Acoperămintele de cap și părțile lor, inclusiv formele de pălării, de la Capitolul 65. ... h) Bicele și cravasele (poziția nr.
ANEXĂ nr. 46 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166432_a_167761]
-
Rogojini, ștergătoare și împletituri din materiale vegetale - Altele 4601.91 - Din materiale vegetale 4601.99 - Altele A) Împletituri și articole similare din materiale de împletit, chiar asamblate în benzi Această grupa cuprinde: 1) Împletituri. Se considera împletituri, articolele f��ra urzeala sau bătătura constituite din elemente țesute manual sau mecanic în sens longitudinal. Modificând natură, culoarea și numărul de capete, precum și punctele de încrucișare se obțin efecte decorative foarte variate. Aceste împletituri pot fi juxtapuse și asamblate prin coasere sau altfel
ANEXĂ nr. 46 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166432_a_167761]
-
de împletit descrise în partea A) de mai sus. Cele ce sunt obținute direct, pornind de la materialele de împletit, sunt formate din elemente sau din fire obținute printr-o țesătura în general executată în maniera de țesături în lanț sau urzeala, sunt fabricate din elemente sau fire juxtapuse, dispuse paralel și menținute plate cu ajutorul legăturilor sau elementelor transversale care fixează elementele paralele succesive. Articolele țesute cu urzeala și bătătura cuprinse aici pot fi compuse dintr-o urzeala de materiale de împletit
ANEXĂ nr. 46 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166432_a_167761]
-
obținute printr-o țesătura în general executată în maniera de țesături în lanț sau urzeala, sunt fabricate din elemente sau fire juxtapuse, dispuse paralel și menținute plate cu ajutorul legăturilor sau elementelor transversale care fixează elementele paralele succesive. Articolele țesute cu urzeala și bătătura cuprinse aici pot fi compuse dintr-o urzeala de materiale de împletit și o bătătura de materiale toarse, sau reciproc, daca materialele textile toarse constituie în principal elementele de legătură, fiind admis că ele să poată crește, concurând
ANEXĂ nr. 46 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166432_a_167761]
-
țesături în lanț sau urzeala, sunt fabricate din elemente sau fire juxtapuse, dispuse paralel și menținute plate cu ajutorul legăturilor sau elementelor transversale care fixează elementele paralele succesive. Articolele țesute cu urzeala și bătătura cuprinse aici pot fi compuse dintr-o urzeala de materiale de împletit și o bătătura de materiale toarse, sau reciproc, daca materialele textile toarse constituie în principal elementele de legătură, fiind admis că ele să poată crește, concurând la realizarea unui simplu efect de culori. La fel, în
ANEXĂ nr. 46 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166432_a_167761]
-
Acestea din urmă sunt, în general, purtate pe cap, în jurul gâtului sau că ornament la talie. Marginile acestor diferite articole, care pot fi drepte sau festonate, sunt tivite, rulate, bordate sau au franjuri care provin în general, din bătătura sau urzeala țesăturii. Lațurile articolelor cu franjuri trebuie măsurate incluzând franjurii. Batistele de buzunar pot fi de asemenea, în întregime din dantelă. În afară de acestea, sunt clasate aici piesele de țesătura care au la intervale regulate fire neîntrețesute, si care sunt concepute pentru
ANEXĂ nr. 62 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE ŞI ACCESORII DE IMBRACAMINTE, ALTELE DECAT TRICOTATE SAU CROSETATE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166452_a_167781]
-
o protecție bună împotriva frigului. Poziția cuprinde de asemenea, paturile pentru pat, pentru leagăn, pentru cărucioare de copii etc. că și paturile de voiaj. În timp ce paturile de voiaj sunt de obicei prevăzute cu franjuri formate din fire de bătătura sau urzeala, celelalte paturi au în mod obișnuit margini tivite, brodate sau încheiate în alt mod. Țesăturile sub formă de bucăți care au, la intervale regulate, fire neîntrețesute și care sunt concepute pentru obținerea prin simpla tăiere a acestor fire (paturi cu
ANEXĂ nr. 63 din 5 ianuarie 2000 ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA; ZDRENTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166453_a_167782]
-
caracterul de saci veritabili, adică de recipiente, nici cel de saci neterminați, sunt cuprinse la poziția nr. 63.07. Note explicative de subpozitie. Subpoziția nr. 6305.32 Containerele intermediare pentru materialele în vrac sunt de obicei fabricate din țesături cu urzeala și bătătura din polipropilena sau polietilena și au, în general, o capacitate variabilă de 250 kg până la 3000 kg. Pot să aibă curele de ridicare la cele patru colțuri superioare, și pot fi prevăzute cu deșchideri în centrul părții superioare
ANEXĂ nr. 63 din 5 ianuarie 2000 ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA; ZDRENTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166453_a_167782]
-
utilizate, cu cusături grosolane sau incomplet descusute și care nu au caracterul de saci nici cel de saci finiți din poziția nr. 63.05. 21) Pânzele (sedilele) pentru brânză, croite de forma pătrată sau dreptunghiulara, la care extremitățile firelor de urzeala au fost înnodate pentru evitarea deșirării. (Dimpotrivă, sunt clasificate că țesături, bucățile de pânză pentru brânză, destinate a fi tăiate la lungimea necesară sau decupate sub formă de bucăți care nu pot fi folosite fără o prelucrare suplimentară de decupare
ANEXĂ nr. 63 din 5 ianuarie 2000 ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA; ZDRENTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166453_a_167782]
-
continue sau fără sfârșit, fabricate în general din pânze metalice sau din rețele, un exemplu caracteristic fiind cel al țesăturilor fără sfârșit din plasele utilizate în mașinile Fourdrinier pentru scurgerea pastelor de hartie umede. Datorită unor considerente tehnice, firele din urzeala plaselor metalice sunt în general constituite din bronz fosforos, iar firele de bătătura din alama. Dacă plasele, grilajele și sitele au fost asociate cu alte dispozitive astfel încât să formeze piese de mașini, atunci ansamblul astfel constituit urmează regimul sau propriu
ANEXĂ nr. 74 din 5 ianuarie 2000 CUPRU ŞI ARTICOLE DIN CUPRU. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166464_a_167793]
-
textile răsucite împreună și care strâng între ele fire textile, scurte, care sunt perpendiculare. Firele "omida" au aspect de fire cu peri zbârliți pe lungimea lor. De obicei sunt fabricate pe războaie speciale sau sunt obținute prin decuparea, în sensul urzelii, a țesăturilor "gaz" fabricate special în acest scop; în cadrul acestui ultim procedeu, firele de urzeala de țesătura (fir fix și fir de răsucire) servesc ca suport al firului "omida", bătătura formând părul după decuparea longitudinala a țesăturii de o parte
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
omida" au aspect de fire cu peri zbârliți pe lungimea lor. De obicei sunt fabricate pe războaie speciale sau sunt obținute prin decuparea, în sensul urzelii, a țesăturilor "gaz" fabricate special în acest scop; în cadrul acestui ultim procedeu, firele de urzeala de țesătura (fir fix și fir de răsucire) servesc ca suport al firului "omida", bătătura formând părul după decuparea longitudinala a țesăturii de o parte și de alta a fiecărei grupe de fire de urzeala. De asemenea, poziția cuprinde firele
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]