2,329 matches
-
romantică. Îl atrăgeau mai ales rolul excepțional acordat poeziei și poetului în viața socială, contestarea modelelor absolute și cultivarea originalității, dorința de a reînvia epopeea, viziunile grandioase, poetico-religioase asupra universului. Cultul Bibliei, văzută ca operă artistică desăvârșită, și mesianismul socialiștilor utopici n-au făcut decât să-i întărească latura romantică. Spre romantism era atras și prin obiectivele naționale și sociale ale întregii sale activități. De aceea, „obiceiurile veacului” și „culoarea locală” pentru care pleda Hugo au fost imediat încorporate de scriitorul
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
atras și prin obiectivele naționale și sociale ale întregii sale activități. De aceea, „obiceiurile veacului” și „culoarea locală” pentru care pleda Hugo au fost imediat încorporate de scriitorul român în teoretizările asupra artei și literaturii. În viziunea lui romantică și utopică, poezia însemna încununarea tuturor virtuților creatoare ale omului, mijlocul prin care acesta se poate asemui cu creația - și ea poetică - a divinității. La înaltele țeluri morale ale poeziei, în concepția sa s-a adăugat mesianismul lui Hugo, sporind și aureolând
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL, 1967, 39; Zaharia Sângeorzan, „Lacrimi pe pâine”, IL, 1967, 11; Gabriel Dimisianu, „Nuntă cu bucluc”, RL, 1969, 23; Mihail Diaconescu, Romanele lui Ion Marin Iovescu, ARG, 1969, 6; Rusu, Utopica, 191-196; Mincu, Critice, II, 237-247; Valeriu Cristea, „Soare cu dinți”, RL, 1974, 44; Titel, Pasiunea, 29-34; S.I. Nicolaescu, „Marea vâlvătaie”, ARG, 1977, 2; Mihai Ungheanu, „Marea vâlvătaie”, LCF, 1977, 19; Poantă, Radiografii, I, 28-30; Firan, Profiluri, 421-423; Dicț. lit. rom
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
părinții - senili și certăreți, în fine, regăsește pe Alina, soția pe care o părăsise, măritată acum cu un Mircea, individ gospodar și gelos. Ce-i interesant este că toți sunt naturi bovarice, toți fug din existența lor într-un spațiu utopic, la limita între absurd și înduioșător. Tatăl bate câmpii în stil triumfalist și visează glorii militare, Gimold imaginează opere celebre, Alina vrea iubirea dintâi, pură, magnifică, Vlad însuși - personajul central - vrea să devină scriitor pentru a-și rescrie viața pe
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
de luxul de a selecta liderii care își vor satisface în cel mai înalt grad popoarele, grație modului în care sunt administrate afacerile interne. Statele Unite și Uniunea Sovietic) nu pot. Nu este vorba de faptul c) s-ar întreține speranța utopic), dup) care toți viitorii conduc)tori americani și ruși vor întruchipa în propriile persoane un set complicat de virtuți aproape de perfecțiune, ci mai degrab) de faptul c) presiunile unei lumi bipolare le încurajeaz) cu putere s) acționeze pe plan internațional
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai puțin probabil s) apar). Rețeaua vieții sociale și politice este țesut) din inclinații și tendințe, din ameninț)ri menite s) descurajeze și sancțiuni. Dac) sunt eliminate ultimele dou), organizarea societ)ții va depinde în întregime de primele - o idee utopic), imposibil de pus în practic) în acest tip de paradis. Dac) ea ar depinde în întregime de amenințare și pedeaps), atunci, organizarea societ)ții va fi bazat) pe pur) coerciție. Politică internațional) înclin) c)tre ultima condiție. Prezenta zilnic) a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
continuau să viseze cu ochii deschiși la concretizarea unei combinații spectaculoase ce le-ar fi permis să spere că pierderea Transilvaniei nu era definitivă. Acesta era catalizatorul ce a ținut în viață un proiect, care, altfel, nu putea fi decât utopic. Însă opinia publică românească nu putea să nu remarce ceea ce stătea, în fapt, în spatele planului de uniune personală. Spre exemplu, un articol din ziarul „Universul“, din 30 octombrie 1926, indică cu claritate subtextul acestei inițiative maghiare: „Uniunea personală româno-ungară, readusă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
face câteva observații asupra rolului și locului propagandei în regimul totalitar sovietic. De la început, trebuie spus că acest tip de regim este unul care „trăiește din/prin propagandă“; a mișca masa spre un scop prestabilit și, mai ales, spre unul utopic de dimensiunea celui propus de conducătorii sovietici înseamnă și să o convingi, nu numai s-o forțezi deși - am mai afirmat - combinarea terorii cu propaganda, metodă mai veche, a dat rezultate excelente. Am reținut, de asemenea, faptul că propaganda, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
teorii. Ne atrage atenția faptul că, imediat după preluarea puterii, cere lui Anton Vasilievici Lunacearschi (1875-1933), comisar al poporului pentru Învățământ între 1917 și 1929, să găsească lozinci pentru o „propagandă monumentală“20. De ce? Pentru a îndrepta populația spre proiectul utopic. Apoi, operațiunea masivă de alfabetizare - una care a impresionat străinătatea - avea tot un scop politic. „Analfabetul, scria Lenin, rămâne în afara politicii și de aceea trebuie să învețe alfabetul. Fără aceasta, politica este imposibilă“. Pusă astfel problema, putem să ne gândim
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
salvării lumii de către proletariat. La începutul anului 1919, de la Moscova, Lenin arunca lumii semnale cu dublă semnificație: (1) o provocare și (2) un cântec de sirenă. În lumea răvășită de război și de urmările lui, Lenin cheamă spre o construcție utopică, perfectă, în care aspirațiile toate sunt împlinite; oferă o alternativă, una a cărei credibilitate se amplifica mai ales datorită contextului marcat de urmările războiului. Lenin înființa Internaționala a III-a (Cominternul) cu misiunea clar exprimată: distrugerea puterii politice a capitalismului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
manieră similară prin ideologie, organizat și înregimentat într-un înalt comandament capitalist 37. Pe această bază, internaționalismul proletar devine el însuși un mit. Toate aceste structuri decurg din maniera preluării puterii; a puterii folosite cu înverșunare pentru realizarea unui proiect utopic pentru care, pe lângă propagandă, folosirea forței, a terorii, este implicită. Michel Heller și Aleksandr Nekrich 38 vor remarca faptul că „Lenin descoperă primul secretul acestei alianțe a «spiritului cu forța brutală», a utilizării practice a forței pentru realizarea unui program
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru care, pe lângă propagandă, folosirea forței, a terorii, este implicită. Michel Heller și Aleksandr Nekrich 38 vor remarca faptul că „Lenin descoperă primul secretul acestei alianțe a «spiritului cu forța brutală», a utilizării practice a forței pentru realizarea unui program utopic, a disimulării forței în spatele unui program utopic. Politica leninistă, care caută prezervarea puterii de către o minoritate, de către un partid, are drept element esențial scindarea majorității, atomizarea societății“ (subl. ns.); devenea astfel societatea pregătită pentru a recepta propaganda desfășurată sistematic. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
terorii, este implicită. Michel Heller și Aleksandr Nekrich 38 vor remarca faptul că „Lenin descoperă primul secretul acestei alianțe a «spiritului cu forța brutală», a utilizării practice a forței pentru realizarea unui program utopic, a disimulării forței în spatele unui program utopic. Politica leninistă, care caută prezervarea puterii de către o minoritate, de către un partid, are drept element esențial scindarea majorității, atomizarea societății“ (subl. ns.); devenea astfel societatea pregătită pentru a recepta propaganda desfășurată sistematic. Un singur element mai poate fi adăugat imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
romantic - combinat cu fidelitatea față de litera textului, specifică mediului protestant de proveniență - discursul lui Marx apărea cu atât mai adevărat cu cât eventualii emuli își anulau instinctul critic și îi regăseau mesajul în propriile vieți 131. Paradisiac în intenții și utopic în materializări, milenarismul se remarcă mai ales prin radicalismul său. Dintre toate formulele antiistorice el este singurul care participă efectiv la istorie, însă la o istorie pe care urmărește să o distrugă o dată pentru totdeauna 132. Dacă Vârsta de Aur
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comunist din România nu s-a născut din neant. Chiar dacă din perspectivă strict cauzală comunismul nu poate fi considerat doar un produs endogen, trebuie să admitem că societatea românească nu a fost suficient de bine mobilată pentru a rezista experimentului utopic și a se opune exceselor sale. Nici fanariotismul nu a fost produsul exclusiv al unor factori exogeni. Patriotismul de extracție romantică a respins fanariotismul ca pe un corp străin de ființa neamului și logica istoriei. Vor urma la rând ideologiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dostoievski demonstrase, pornind de la aceleași premise critice, cum majoritatea oamenilor, copleșiți de multitudinea sarcinilor și striviți de viața modernă complicată și plină de răspunderi, pot fi lesne seduși de utopia automatizării proceselor istorice, într-o ordine ideală și definitivă, adică utopică. Or, tocmai această dorință de a deproblematiza existența devine fermentul din care se nasc falșii profeți izbăvitori. Utopia comunistă a prins rădăcini exact într-un asemenea context social-politic și intelectual. La fel ca și în cazul ideologiei fasciste, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
membru va deveni (1885). Ține aici două faimoase conferințe, Apocrifele în literatura română (1884), audiată, între alții, de Mihai Eminescu, și Originea alfabetului și ortografia română (1885). Conferențiază, în prezența regelui, la Societatea Geografică Română, unde a rostit conferința Nomenclatura utopică a județului Vâlcea (1885), șocantă prin noutatea unor puncte de vedere, astăzi pe deplin acceptate. A intrat astfel în polemică cu latinistul D.A. Sturdza, unul dintre puternicii zilei și prieten până atunci, care propusese etimologii fanteziste pentru toponimele Caracal și
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
pe panouri scene naturale fabuloase, cu munți Îmbietori, cai nărăvași și râuri zglobii, mustind de păstrăvi. Ceea ce sugerează reclama este tocmai imperativul articulării unei personalități multiple: În momentul În care fumezi, realizezi o anumită reduplicare, te transpui În spațiul acesta utopic. Mircea Muthu: Da, dar acesta e un spațiu mitizat deja. Ștefan Borbély: Este un spațiu mitizat, fără Îndoială, dar nu are absolut nici o conotație... Mircea Muthu: Și la piesa cu Thailanda, proiecția e tot pe cerul albastru. De pildă, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În problema ficționalității, prea puțin valorificată la noi), dar mai ales În Heterocosmica. Fiction and Possible Worlds (1998, Johns Hopkins University Press, Baltimore), unde se dezvoltă propunerea esteticianului Alexander Baumgarten, a ficțiunilor heterocosmice (ficțiuni imposibile În lumea actuală, opuse celor utopice, imposibile În toate lumile posibile). Utilizând ca surse filosofia lui Leibniz (unde descoperă o concepție despre ficțiune ce se bazează pe „lumile posibile”), estetica lui Alexander Baumgarten (a cărui logică a sensibilității, diferită de cea a raționamentului și totuși modelată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar independent de aceste emisiuni televizate, ajungeau la explorarea ascetică de sine? Întrebarea mea mai generală ar fi: pentru ceea ce Înseamnă interioritatea noastră, În dimensiunea ei intelectuală, afectivă, existențială, putem, avem dreptul să demonizăm televiziunea? Sigur că, Într-o situație utopică, frumos ar fi ca tinerii care se adună la o emisiune televizată să discute - vei zice că sunt rea și chiar nu vreau! - Humboldt. Cred că nu e genul de context și de discurs potrivit și mai cred - o să râdeți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În general, cel puțin dinspre filologi, dinspre criticii de artă, ca un spațiu al vagului, al artisticului, al poeticului, al ciudatului etc. El nu este doar atât, ci, În primul rând, e un spațiu al cunoașterii și prin asta al utopicului, capitolul acesta vorbind despre identitățile care pot fi definite numai prin temporalități (și care sunt trei pentru eu, iar pentru opera de artă intră În joc o altă temporalitate, apăsat istorică...). Toată cartea este despre patru lucruri: unul dintre ele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucru care, poate, nu e foarte limpede, așa Încât ar trebui să-l explicitez. Nu mi se pare că societatea comunistă a dat un singur model - ea a parcurs mai multe etape spre construirea lui. Omul nou a fost un proiect utopic. Amenințător, dar totuși un elefant cu picioare de lut, dacă ne uităm la mijloacele prin care s-a pus În mișcare, la fracturile din interiorul său. Un eșec prea costisitor. Un eșec pe de altă parte bine Întreținut, atât timp cât a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
i se poate da un răspuns afirmativ cu valabilitate generală care să Întrunească validitatea experiențelor europene. Ideea că o cultură poate fi exclusiv civică, fără a avea o fundamentare etnică sau o contextualitate etnică definitorie, Îmi apare ca o proiecție utopică. Chiar dacă efectele globalității (și nu ale globalizării) culturale trebuie reevaluate continuu, consider că o percepție culturală de extracție etnică va dăinui, chiar datorită mijlocului de comunicare dat de limba națională. Aceasta va continua să fie vorbită, chiar În cadrul general al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unei utopii sociale de tranziție. Sensul pe care Îl dau utopiei este unul constructiv-destructiv, arătând confruntarea cu imaginea totalizantă a trecutului, adesea eșecul de a articula formule Înnoitoare, constatarea unor remanențe rezistente sociale și politice. Schimbarea cere neîndoios o investiție utopică - În acest sens, utopia e necesară ca debut propriu-zis al schimbării, prefacere a realității care să ilustreze conexiunea dintre formele noutății culturale și politice. Căderea comunismului a adus În anii ’90, În Europa de Est, o experiență a conjugării Între cultură și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
urmând probabil să Îl dezvolt poate mai târziu. Pentru moment, am dorit să urmăresc schimbările unui model În interiorul tranziției românești, Între Începutul secolului XX și sfârșitul acestuia. Efortul de construcție și reconstrucție a societății civile se găsește exprimat În proiecția utopică despre societate, comunitate, individ. Această proiecție a schimbării a existat În discursul politic și deopotrivă În cel cultural. Nu am Încercat o cercetare exhaustivă a acestor două tipuri de discurs, prezentarea mea ține mai degrabă de o abordare eseistică, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]