2,798 matches
-
din porunca lui Nicolae Mavrocordat) era fiica marelui stolnic Iordache Pârșcoveanu. Știm că Radu Farcășanu, marele stolnic și faimos delapidator (va pieri din porunca lui Mihnea al III-lea Radu în 1659), era ginerele postelnicului Mihăilă și al Ancăi din Văleni. Soția marelui paharnic Hrizea din Bogdănei, cel cu fumuri de domnie (învins la Târgul Bengăi de Voievodul Constantin Șerban, a fost tras pe roată la 8 septembrie 1657), a fost însurat cu fiica paharnicului Dragomir din Deleni, care i-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare vornic (de numele lui sunt legate Mănăstirea Hotărani - Romanați - era gata prin 1588 - și biserica Sf Gheorghe Vechi din București), cu marele ban Cornea Brăiloiu (este socotit ctitor la mănăstirile Baia de Aramă, țânțăreni și Tismana, iar la biserica gorjeană din Văleni - zidită de el - este pictat cu ceilalți membri ai familiei), cu marele ban Preda Brâncoveanu, pictat la Hurezi, împreună cu nevastă-sa, Păuna, în „dunga cea mare și blagendină...” (ctitor la mănăstirile Brâncoveni, Gura Motrului și Dintr-un Lemn), cu marele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sf. Dumitru din București; biserica din Balaci îl cinstește în calitate de ctitor din 1684 și pe aga Constantin Bălăceanu, ginere al lui Șerban Cantacuzino și dușman neîmpăcat al lui Constantin Brâncoveanu; casele marelui ban Cornea Brăiloiu se aflau în Oltenia, la Văleni, unde le-a alăturat și o biserică în care îi putem vedea chipul; Radu Mihalcea Cândescu, ucis de Mihnea al III-lea Radu în 1569 (era mare vornic, când a fost omorât), și-a făcut curțile la Cândești - prin 1650-1651
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scrie părintelui Petriman la 5 iunie 1661 - [...] scris-am ca să să știe: întâi, casele cu ce iaste împrejur cu tot, le-am lăsat soțului mieu, Maricăi, și viile preste tot, iar soțul mieu și alte cumpărături și viia du pre Văleni, cu curături și cu tot am lăsat soții méle, Maricăi. Așijderea și dentr-alte deschise ale casei și alte bucate și haine, tot am lăsat soțului mieu, Maricăi. [...] Așijderea și viia de la Podgorii și moșia de la Lipărești și țiganii iar am
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncoveanu până când Vodă a poruncit să fie pus în obezi și trimis la Mănăstirea Tismana 309. Maria (Marica) a fost măritată de două ori. întâi cu marele spătar Pană Filipescu (care mai fusese însurat cu Preda, fiica postelnicului Radu din Văleni), înrudit cu multe familii boierești valahe, fidel socrului său (împreună cu care a stârnit mânia lui Mihnea al III-lea) și combatant contra slujitorilor răsculați în 1655310. Rămasă văduvă în 1666 (Pană Filipescu murea înainte de 10 mai 1666), Marica se căsătorește
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. II, pp. 209-211, doc. nr 194. 205. Vezi și documentele adunate în Acte judiciare..., între ele cel (cu nr. 928) de la pp. 984-985. în aceste acte apar referiri precise la starea postconjugală a unor femei (ex. „Ioana, văduva din Văleni, sud. Mușcel”). 206. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 388. 207. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 387-390. 208. Ibidem, p. 385. 209. Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 230 (trimite la Documente bârlădene, vol. III, p. 70, doc. nr. LII). 210. Nicolae Stoicescu, op. cit., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și George Candrea, București, 1888; Tudor Pamfile, Graiul vremurilor (povești), „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1909; Idem, Feți-frumoși de odinioară, București, [1910]; Ion al lui G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886. 440. Tudor Pamfile, op. cit., pp. 7-13. 441. Românii din Munții Apuseni (Moții), pp. 237-243. 442. Flori alese din poezia populară, ediție
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ȘOIMESCU, Sava N. (14.XI.1837, Văleni, j. Dâmbovița - 2.V.1899, București), poet, autor dramatic și prozator. Fiu al lui Nicolae Șoimescu, era frate cu scriitorul Ioan N. Șoimescu. A urmat liceul la București, plecând apoi, îndată după 1860, în Italia, de unde se va întoarce în
SOIMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289774_a_291103]
-
ȘERBAN, Corneliu (8.III.1937, Dornești, j. Suceava), poet, publicist și traducător. Este fiul Domnicăi și al lui Dumitru Șerban, muncitor feroviar. Învață mai întâi la Teișani (1944-1948) și la Vălenii de Munte (1948-1950), urmează apoi cursurile Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești (1950-1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția de critică literară (1954-1959). În 1975 va absolvi un curs postuniversitar de ziaristică. Este profesor de limba română la
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
la Sihleanu nefabricată. Instinctul războinic, literar la romantici, la el născut în tradiția unui trecut frământat și crunt, este autentic”. SCRIERI: Armonii intime, București, 1857; ed. Elena Grădișteanu, București, 1871; ed. pref. Constantin-Zamfir Ghica, București, 1896; ed. pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 211-217; Ibrăileanu, Opere, VIII, 367-369; Lucian Predescu, Vasile Cârlova și Al. Sihleanu, București, f.a., 39-117; Călinescu, Ist. lit. (1941), 287-289, Ist. lit. (1982), 321-323; Cioculescu, Varietăți, 127-131; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 288-324
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
profesor titular. În 1918, la Botoșani, editează, împreună cu Victor Miclescu, gazeta de orientare conservatoare „Îndrumarea”. Înființează, în 1921, cu Ion Marin Sadoveanu și Tudor Vianu, cercul Poesis. Funcționează, între 1922 și 1929, ca director de studii al Universității Populare de la Vălenii de Munte, aflată sub patronajul lui N. Iorga, din 1925 conducând și Teatrul Popular. A făcut și politică activă, fiind o vreme membru al grupării „liberalilor-georgiști”, iar din 1930 al Partidului Național-Creștin. Primele scrieri, versuri, i-au apărut pe când avea
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
im Sturm und Drang, Basel, 1922; Cercetări critice, București, 1923; Masca, București, 1923; Rodul sufletului, Craiova, [1923]; Femeia cu două suflete, București, 1925; Banchetul, Craiova, 1926; Lirica germană contimporană, București [1927]; Între critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii de Munte. 1908-1928, Vălenii de Munte, 1928; Mihail Eminescu și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München, 1937; Generația nouă în lirica germană, București, [1931]; Arcul lui Cupidon, București, [1932]; Atitudini critice, [București, 1932
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Basel, 1922; Cercetări critice, București, 1923; Masca, București, 1923; Rodul sufletului, Craiova, [1923]; Femeia cu două suflete, București, 1925; Banchetul, Craiova, 1926; Lirica germană contimporană, București [1927]; Între critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii de Munte. 1908-1928, Vălenii de Munte, 1928; Mihail Eminescu și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München, 1937; Generația nouă în lirica germană, București, [1931]; Arcul lui Cupidon, București, [1932]; Atitudini critice, [București, 1932]; Personalitatea lui Goethe, București
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
la întâlnirile unei grupări poetice (Dimitrie Stelaru, Tudor George, Ludovic Antal), unde se citeau versuri nonconformiste. Reporter la revista „La Roumanie nouvelle” (1955-1957), va fi apoi profesor la școala din Gherghița, județul Prahova (1957-1962) și la Liceul „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte (1962-1981). Demisionează din învățământ pentru a se consacra literaturii. A debutat cu versuri în 1966, la „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri”, editat de Miron Radu Paraschivescu, pe care S. îl va considera unul din mentorii săi. În
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
din mentorii săi. În 1968 i se difuzează radiofonic prima piesă de teatru, Balerina portocalie, iar prima carte, Poeme banale, îi apare în 1969. Cu o intensă activitate publicistică, S. fondează el însuși câteva reviste cu o existență efemeră: „Ecoul” (Vălenii de Munte, 1969), „Accent” (Vălenii de Munte, 1998), și participă la înființarea revistei „Interval” (Brașov, 1990). Volumele de versuri ale lui S. pornesc de la descrierea obiectelor celor mai obișnuite, într-o manieră obiectivă, ce amintește de poetica grupării beat, asimilând
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
i se difuzează radiofonic prima piesă de teatru, Balerina portocalie, iar prima carte, Poeme banale, îi apare în 1969. Cu o intensă activitate publicistică, S. fondează el însuși câteva reviste cu o existență efemeră: „Ecoul” (Vălenii de Munte, 1969), „Accent” (Vălenii de Munte, 1998), și participă la înființarea revistei „Interval” (Brașov, 1990). Volumele de versuri ale lui S. pornesc de la descrierea obiectelor celor mai obișnuite, într-o manieră obiectivă, ce amintește de poetica grupării beat, asimilând datele unui lirism ce pendulează
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
care îl menționează E. Lovinescu. Primele cronici de acest fel se află într-un caiet intitulat Versuri din captivitate, litografiat în lagărul de la Krefeld (1917-1918). Tot lui T. îi aparțin, probabil, Păcală multimilionar și Uite popa, nu e popa la Văleni, ambele din 1936 - satire sociale scrise în versuri fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI: Robii pământului, București, 1913; ed. (O iubire), București, 1919; Versuri din captivitate, Crefeld, 1917-1918; „Cu sorcova”, Crefeld, 1918; Hârdăul
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI: Robii pământului, București, 1913; ed. (O iubire), București, 1919; Versuri din captivitate, Crefeld, 1917-1918; „Cu sorcova”, Crefeld, 1918; Hârdăul lui Satan, București, 1925; ed. București, 1957; Păcală milionar, București, 1936; Uite popa, nu e popa la Văleni, [București], 1936. Repere bibliografice: Sanco, „A fost un vis”, „Gazeta Bucureștilor”, 1918, 610; „A fost un vis”, „Lumina”, 1918, 350; Nichifor Crainic, „O iubire”, „Dacia”, 1919, 177; Artur Enășescu, „O iubire”, LU, 1919, 12; Ion Pas, „Hârdăul lui Satan”, LUT
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Lupta” (Budapesta). Remarcat de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își va urma maestrul și în arena politică, animând filiala mehedințeană a Partidului Naționalist Democrat, al cărei organ de presă, „Îndreptarea”, îl conduce. Articolele politice (mai toate abordând și probleme culturale
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
devotament, îi spune povești cu balauri și Făt-Frumos și copilul stă cu gălușca în gură atunci când basmul tinde să se simplifice. Pedagog bun și bună prețuitoare a produselor alcoolice locale, Ana îi dă, pe deasupra, zilnic trei degetare de țuică de Văleni. „Ah, zile ferice! - își amintește poetul matur. Atunci să fi văzut onirism”. Altă fantasmă a copilăriei nichitiene: vorbirea care nu se lasă scrisă. Ajuns în clasa întâi, S. nu acceptă ideea că vorbele pot fi scrise. Cum poate să fie
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
UTAN, Tiberiu (21.III.1930, Văleni, j. Maramureș - 26.V.1994, București), poet și traducător. Este fiul Mariei Utan (n. Gherghel) și al lui Teodor Utan, învățători, și frate cu gazetarul Sever Iuliu Utan. Urmează clasele primare la școala din Vadu Izei (1936-1940), continuă la Liceul
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
onirică Cum am găsit piatra filosofală și de o prezență repetată în 1922 și 1923 cu notițe și însemnări de amator naturalist (Din lumea animală), chimist (Istoria culorilor naturale) și entomolog (Câțiva gândaci folositori, Secretul viespilor solitare), de cercetaș activ (Vălenii de Munte, Cernăuții, Constanța, Viața în tabără), la care se adaugă o bucată literară, Amintiri din retragere. Semnăturile folosite sunt Eliade G. Mircea, Eliade Gh. Mircea, M.G. Eliade, M. Eliade. Alți debutanți primiți în paginile Z.c., tineri care vor
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
scriitori (Gh. Șincai), evocă dascăli care i-au fost apropiați (Ion Breazu), desenează portrete de o mare pregnanță (Vladimir Streinu, Perpessicius și mai ales Ion Agârbiceanu) și, cu pană de colorist (era și colecționar de artă), surprinde peisaje, ca la Vălenii de Munte ai lui N. Iorga sau la mănăstirea Suzana. Și metafora critică, ce trădează o fire poetică, se insinuează câteodată în text. Pornind de la profesorul său D. Popovici, Z. proiectează o viziune recuperatoare asupra operei lui Heliade-Rădulescu, care i-
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
colorate cu roșu, negru, alb și galben 1.Care sunt personajele care apar în text? 2.Spune părerea ta despre comportamentul copiilor. 3.Completează cu cuvinte din text. NICOLAE LABIȘ ( 1935 - 1956) Poetul Nicolae Labiș s-a născut în satul Văleni, din județul Suceava, provenind dintr-o familie de învățători. Debutează la vârsta de 15 ani, în ziarul ,,Zori Noi’’. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: ,,Moartea căprioarei’’, ,, Primele iubiri’’, ,,Puiul de cerb’’, ,,Păcălici și Tândăleț’’. Țara de Nicolae Labiș
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
VODĂ, Gheorghe (24.XII.1934, Văleni, j. Cahul - 24.II.2007, Chișinău), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei și al lui Dimitrie Vodă, țărani. Învață la școala din Văleni, apoi la Cahul. Va urma Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1954-1959), iar mai târziu cursuri
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]