3,016 matches
-
Acasa > Literatura > Proza > CETĂȚAUA VADULUI - COMUNA VAD Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului de - Ioan Daniel Cetățaua Vadului este un deal acoperit cu păduri și pășuni ,ce își înalță fruntea în bătaia soarelui spre cerul Transilvaniei asemenea poate a unei trunchi de piramidă , meșteșugit lucrată într-o simetrie aproape perfectă de o mână necunoscută din negura veacurilor . Și
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
fiind poate din tot Podișul Someșan cea mai gingașă și mai simetrică înălțime , ce se întinde în partea de nord a Ardealului de-a lungul cursului Someșului , râul acesta binecuvântat ce udă fața Transilvaniei în partea ei de nord . Cetățaua Vadului își ridică fruntea spre cer chiar din satul acesta care este și o reședintă de comună cu același nume, adică Vad ;o localitate ardeleană a cărei obârșie rămâne ca o diademă peste toată negura istoriei până pe vremea, se pare, a
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
Ardealului de-a lungul cursului Someșului , râul acesta binecuvântat ce udă fața Transilvaniei în partea ei de nord . Cetățaua Vadului își ridică fruntea spre cer chiar din satul acesta care este și o reședintă de comună cu același nume, adică Vad ;o localitate ardeleană a cărei obârșie rămâne ca o diademă peste toată negura istoriei până pe vremea, se pare, a marelui și viteazului domnitor moldovean Ștefan cel mare, despre care se spune că a construit Biserica Adormirea maicii Domnului pe meleagurile
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
pod ce trece peste valea Bogății , undeva în dreapta ; cum te duci înspre Bogata de jos , de Sus și Calna . Dar , Cetățaua acesta rămâne prin vremuri ca un sol de pază peste cursul Someșului ce scaldă o mare parte din hotarele Vadului cu apele lui, căci satul acesta e mai mult de-a lungul acestui rău ardelean , începând cu mult mai sus de Baștea unde pe vremuri era o moară purtată de apele Someșului ca să macine grâul și porumbul oamenilor din partea locului
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
mine dimpreună aduceam cânepa s-o punem la topit . Fiind unul dintre cele mai frumoase dealuri din partea locului , așa cum am arăta mai înainte , poate din tot Podișul Someșan , deși ca înălțime e întrecută de multe dealuri chiar din apropiere , Cetățaua Vadului rămâne totuși unul dintre cele mai impunătoare înălțimi datorită aspectului său cu mult mai simetric și mai maestuos care i s-a dat de la origine , ea însăși ridicându-și fruntea cu un zâmbet parcă atât de suav spre cerul ardelean
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
să râvnești spre alte înălțimi , spre stelele care în nopțile de vară scaldă cu lumina lor pantele atât de fine ale Cetățelei , cu iarba ei și cu copacii ce-i îmbracă ființa ca o plapumă verde, verde de tot . Și Vadul după ce parcă îmbracă Cetățaua cu zâmbetele caselor frumoase , ridicate de-a lungul poalelor ei , până când drumul ce vine de la Dej se ramifică în două: o parte luând-o în lungul Someșului spre Valea Groșilor și Fodora , iar cealaltă luând-o
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
și profund , ce-ți fură imaginația și te transpun parcă într-o altă lume pe care niciodată n-ai simțit-o și n-ai trăit-o , chiar în Ardeal tu însuși fiind . Povestea cineva care a trăit în copilărie în Vad , că acolo sus pe Cetățauă mergeau copiii cu vacile la pășune , și treceau dincolo de vârful dealului înspre Cetan , unde era un loc mai aparte , mai ferit de vânturi și intemperii , și unde vacile abia așteptau să sosească pentru a se
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
vârful Cetățelei , parcă totul ți se așază la picioare , iar norii își flutură aripile frumos zâmbindu-ți și urându-ți un bun venit din mers pe Cetățauă , ca într-o zi de sărbătoare ardeleană . Departe în josul Someșului și în stânga , Măgura Vadului de mult ne-a simțit , scăldându-ne ochii pe plaiuri ardelene , până în inimă . Se spune că acolo sus pe Cetățauă e un loc drept, de unde poți să cercetezi în voie tot ce vrei : Podișul Someșan , cursul Someșului , norii ce brăzdează
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
și se vede Bogata de Jos , sat ce a străbătut internetul până departe pe muchia timpului , cu denumirile lui pline de romantism și pline de un foc ardelean cum numai aici întâlnești . 12 mai 2015 Cluj—Napoca Referință Bibliografică: Cetățaua Vadului - comuna Vad / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI, 25 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
vede Bogata de Jos , sat ce a străbătut internetul până departe pe muchia timpului , cu denumirile lui pline de romantism și pline de un foc ardelean cum numai aici întâlnești . 12 mai 2015 Cluj—Napoca Referință Bibliografică: Cetățaua Vadului - comuna Vad / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI, 25 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
lumea cea largă din sat. Mare îi fusese mirarea, când văzu pe uliță cei trei copii de la casa vecină din vale. - Hei, copii! Unde mergeți ? strigă Ionuț ? - Veneam și noi din pădure, am fost la cules fragi. - Fragi ? Ia să vad, ați cules ceva ? - Da, am găsit ! Ia și tu o mânuță de fragi! - Nu pot. Azi am mâncat multă miere dulce, de mi-a venit rău. A scos bunicul miere de albine din stupi! se laudă Ionuț, cu inima largă
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
minții, dar o noapte fără luna și stele.” - Confucius Într-o țară în care știința ar trebui ordonată alfabetic, ba mai mult ierarhic, iar prostia, mai ales aceea însoțită de infatuare, ar trebui pironita chiar pe zidul în care e vadul cel mai mare pentru ea.. că exemplu, ar trebui lăsată să se vadă pe ea cam până acolo unde posibilitățile prostiei pot ajunge... Bună lecție de trezire profundă le-ar fi trebuit infatuaților să-și vadă viața că într-un
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
clipă m-a privit și mi s-a ascuns în minte. În așteptări sculptate în mine au săpat Cuvinte nerostite ,din tainici ochi, adânc Poteci de gânduri în nopți am cutreierat Și petece de vise ades s-au risipit în vad. Îmi dezgheață țurțuri la margine de gând Prin grădina timpului pășesc în așteptări Speranțe din ochi de înger renasc pe rând Printre cuvinte rătăcite prin halte și gări. Mai cred în primăvară, în tot ce este sfânt În dragoste pură
PRINTRE CUVINTE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374301_a_375630]
-
cerul de-o vreme, pe pamant De parca vin călare toți nourii, pe vânt Și curge din înalturi șuvoi fără zăgaz De nu-i mai dă nici ierbii, nici omului, răgaz. Se năpustesc prin sate dezlănțuite ape Iar fluviile câtă la vaduri noi să-și sape, Isi ies din fire râuri și năpădesc pe noi Parcă-a venit potopul din vremea de apoi. Ce-a mai rămas pe câmpuri acum e nimicit, Nu mai dau roada pomii, florile s-au chircit, Ici
VREMURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378798_a_380127]
-
pe patru resteie. (Oaia) Ce e dulce, și mai dulce și pe taler nu se taie? (Somnul) Pe poduri ferecate, Trec mii nenumărate Și le taie capetele, Și le schimbă numele. (Grăunțele când se macină) Ungur înarmat trece mare fără vad. (Racul) Când am apă, beau vin, când n-am apă, beau apă. (Morarul) {EminescuOpXI 159} Unele consistă din cuvinte fără înțeles și cu toate acestea se pot ghici numai prin armonia lor imitativă, altele iar sânt comice prin greoiciunea si
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de miercuri la cari a asistat M. S. R[egele] s-a făcut după o anume idee și cu anume supoziție. Supoziția era că inamicul, după ce a ieșit din trecătorile Carpaților și a trecut Prahova prin unele din numeroasele ei vaduri, voiește să forțeze trecerea Ialomiței. Trupe venite din București au să-i oprească trecerea, cu supoziția că apărătorul trecerilor Ialomiței, fiind mai slab prin număr, se retrage înaintea adversarului covârșitor spre Butiman. Aceasta a fost ideea generală a manevrei care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Toate aceste consemnări, de geografie și istorie, conduc spre imaginea unitară a teritoriului românesc în care promontoriul sătmărean este borna "mult periclitatei granițe" de la răsărit: "De la Nistru pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca o cunună de laur peste limba românească din ținutul sătmărean: "Încă în a suta a șaptesprezecea Miron Costin scria regelui Poloniei că cel
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Această schizoidie, care, da, da, se manifestă chiar în forul aceluiași artist. Și nu e vorba de artistul de mîna a treia, ci de cel întrucîtva emblematic. Nevoit, datorită asprimii vieții de fiecare zi, să producă, o dată, pentru galerii cu vad pestriț, altă dată, pentru proiectul său inalienabil, cel care l-a și impus. (Sigur, la judecata de apoi a artelor, nimeni dintre jurați nu va fi clement cu această duplicitate.) Schizofrenia generală însă, cea care marchează acum ansamblul artei autohtone
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dădea nota distinctivă. Cupola ieșeană reflectă, dimpotrivă, seriozitatea actului instructiv academic, în incinta ei perindîndu-se numeroși mai vechi și mai noi absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate, să nu plictisească, sarabanda încă anonimilor sau deja consacraților e într-un neîntrerupt ritm atractiv pentru ieșenii care trec în sus și-n jos. Ambitus stilistic. Rezolvări ingenioase în linia (și parodică) deja pomenitului lirism local
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
departe de a fi fost epuizat. Cunoașterea lui integrală ne dă posibilitatea să schițăm cu suficientă precizie contribuția pe care a adus-o administrația rusă în dezvoltarea căilor noastre de comunicație. Transporturile rusești s-au efectuat prin Sculeni, Leova, Fălciu, Vadul lui Isac și Lipcani. Toate transporturile au fost orientate spre sudul Moldovei. Nevoile militare cereau o cunoaștere perfectă a stării drumurilor și a podurilor noastre. În acest scop, unități special pregătite au alcătuit numeroase rapoarte privind starea lor. Ele ne
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a putut fi îndeplinit însă, deoarece locuitorii țării erau „istoviți de havalele”, încât lucrările au fost amânate. În ordine cronologică, au urmat lucrările la drumurile din sudul Moldovei, mai ales la drumurile care porneau din Fălciu spre Bârlad și de la Vadul lui Isac spre Galați. Nu după multă vreme au fost inițiate lucrările la drumurile care porneau din Lipcani spre Dorohoi, Botoșani, de unde se îndreptau fie spre Iași, fie spre Roman, Bacău, Adjud, Focșani. Toate aceste drumuri au fost lărgite, gropile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii au putut să tragă toate foloasele posibile dintr-o astfel de situație. Ei au devenit, ca proprietari de vaduri, stăpânii unor puncte de trecere obligatorie pe căile de comunicație ale țării, asigurându-și, în felul acesta, monopolul beneficiilor rezultate din acest drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au devenit, ca proprietari de vaduri, stăpânii unor puncte de trecere obligatorie pe căile de comunicație ale țării, asigurându-și, în felul acesta, monopolul beneficiilor rezultate din acest drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie a stăpânilor moșiei după tot cuvântul dreptății”. Când ambele maluri ale apei, pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri în părțile de jos și de sus, iar nu pretutindeni, din pricina vadurilor, a măliturilor și a cotiturilor ce se afla de la Vădeni în sus până la satul Bădărani ținutul Iași”. Din cele de mai sus rezultă, după cum au remarcat și alți cercetători, că „Prutul a fost folosit pentru mici vase care se urcau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]