KorAP: Find »[drukola/base=valah & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...36 >

883 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

decît aglomerări de colibe". Această mizerie este un efect al războiului: "De la rîul Olt la București, țara este goală; este o cîmpie de treizeci de leghe, devastată de război și care, după aceasta, a rămas fără cultură ca și cum după cum spun valahii ar fi trebuit să fie mai curînd cîmp de luptă. Copacii care-1 acopereau au fost doborîți și arși; n-au mai rămas din ei decît cîteva tufe pipernicite; nici un sat, nici un ogor lucrat. Natura sălbatecă și-a recucerit toate drepturile

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
patriotice mulțumitoare este condiția prealabilă a oricărui angajament. Prezentul nu mai satisface. Rămîne doar valorizarea trecutului pe care se bazează angajamentele în numele unei cauze desemnată ca fiind națională. În 1837, Kogălniceanu publică o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, expunîndu-și motivele într-o prefață care pune în lumină neliniștea identitară. Pentru Kogălniceanu a descoperi Franța și Germania echivalează cu a măsura inexistența Moldo-Valahiei: "Cele mai mici ținuturi din Africa și din America sînt mai cunoscute decît aceste Principate

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Principate". Descoperirea faptului că Moldo-Valahia a fost uitată de Europa și începutul acesta de autojustificare sînt temele majore ale istoriografiei romantice. Kogălniceanu explică: "Din nefericire, lucrările naționale sînt prea puține la număr, chiar și cele privitoare la Țara Românească, fiindcă valahii, mereu prinși cu războiul, n-au avut niciodată timp pentru a cultiva scrierile". Se prefigurează deja figura eroului războinic care va fi avansată ca sublimare a acțiunii în fața pretențiilor modelelor de filosofie politică, venite din străinătate. În primul capitol al

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cel mai războinic, cel mai curajos și cel mai liber din vremea cînd Roma era sclava lui Augustus". Tema curajului războinic revine în punerea în scenă a războaielor contra turcilor din secolul al XV-lea, un fel de epopee crudă: "Valahii nu își pierduseră încă dorința de a lupta. Pe vreme de pace, ei se antrenau la vînătoare, gîndindu-se la război. Cavaleria lor era întotdeauna renumită. Urcînd pe căluții sprinteni ca vîntul și iuți ca trăznetul, ei treceau peste rîuri și

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365

la istoria și etnogeneza moldovenească erau fundamentale. Manualul plasa momentul formării națiunii moldovenești în secolul al XIX-lea, în faza istorică a „națiunii burgheze”, și pornea de la presupunerea că limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-au contopit cu populația slavă indigenă. Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească, iar unirea cu slavii de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
națiunii moldovenești în secolul al XIX-lea, în faza istorică a „națiunii burgheze”, și pornea de la presupunerea că limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-au contopit cu populația slavă indigenă. Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească, iar unirea cu slavii de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
erau complet ignorate. Încă din 1936 romanistul M. V. Serghievski publica o lucrare în care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba română, pornind de la teza unei „deosebiri inițiale în destinul istoric și lingvistic al moldovenilor și valahilor”, în sensul că moldovenii au fost influențați de slavii de est, iar valahii n-au cunoscut o asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba română, pornind de la teza unei „deosebiri inițiale în destinul istoric și lingvistic al moldovenilor și valahilor”, în sensul că moldovenii au fost influențați de slavii de est, iar valahii n-au cunoscut o asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la acea vreme, în limbajul popular. Serghievski nu nega, așadar, caracterul romanic al limbii

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
neagă, totodată, însăși existența poporului român. După părerea domniei sale, în cele două spații cuprinse între Carpații Orientali și Nistru și, respectiv, între Carpații Meridionali și Dunăre, s-au format două națiuni est-romanice, anume moldovenii vorbitori ai limbii moldovenești, și respectiv, valahii (sau muntenii) vorbitori ai limbii valahe sau muntenești. Și pentru a duce stupiditatea afirmațiilor sale până la capăt, Vasile Vieru încheie triumfător: „În acest timp (1812), când teritoriul Moldovei de Est a fost anexat la Rusia, România ca stat nu exista

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
la Rusia, România ca stat nu exista în Europa. Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba română. Dar până în acel moment (1812) exista Moldova, unde trăiau moldoveni și vorbeau limba moldovenească; exista Valahia (Muntenia) unde trăiau valahii (muntenii) și vorbeau limba valahă (muntenească). De aceea moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
România” este folosită într-un act oficial de mare importanță (Constituția adoptată în acel an) sau chiar 1878 (odată cu recunoașterea independenței sale). Cum explică atunci autorul acestor ciudate afirmații sutele de mențiuni ale „românilor” (exact în această formă, nu ardeleni, valahi, munteni sau moldoveni, denumiri care au circulat și ele, datorită orizontului local îngust pe care îl presupunea civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Modern nu putea fi vorba, pentru că ele nu existau pe harta Europei (nu știm daca afirmă inexistența celor două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească s-a unit cu Valahia (Muntenia) și cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul moldovean Cuza, a apărut „o nouă națiune, artificială, inexistentă”. Apoi, unii moldoveni s-

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
moldoveni s-au convertit în români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în ziua de azi”. Apare legitima întrebare, dacă etnia românească nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba română și limbile identice ale valahilor și a moldovenilor? Semne de întrebare pe care autorul nu le „lămurește” nicicum. În publicațiile de profil, apar și numeroși așa-ziși cititori

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba română și limbile identice ale valahilor și a moldovenilor? Semne de întrebare pe care autorul nu le „lămurește” nicicum. În publicațiile de profil, apar și numeroși așa-ziși cititori „dezinteresați”, care susțin identitatea moldovenească și găsesc elementele specifice ale spiritului și culturii moldovenești. Iată câteva exemple

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
diagnostichează un adevărat retard, cel puțin ca cercetător al istoriei. Dar concluziile domnului Vasile Vieru se deduc de la sine: moldovenii sunt urmașii geților, românii care nu există, mai exact ardelenii sunt urmașii dacilor cuceriți de romani, mai neclară rămâne situația valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un număr de trei, evident și de apartenențe rasiale

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
de România, a fost impusă ca limbă de stat ... limba moldovenească. Așadar, în nici un caz nu a avut loc o românizare a moldovenilor, cum afirmă răspicat și plin de revoltă în alte articole, ci o moldovenizare (sub alt nume) a valahilor. Astfel încât, astăzi, pe tot teritoriul României, se vorbește o variantă foarte puțin modificată (chiar identică, susține istoricul basarabean) a limbii moldovenești. Așadar se susține, nici mai mult nici mai puțin decât UNITATEA lingvistică a locuitorilor dintre Tisa și Nistru

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
scriitorilor români”, și pentru deschiderea „Casei limbii române”. Iar unele dintre cele mai mari personalități ale istoriei noastre sunt trecute de Vasile Stati la capitolul „trădători și degenerați”, atunci când vorbește despre străzile din Chișinău care le-au luat numele: „voievodul valah Matei Basarab, de câteva ori a dus războaie cu moldovenii. Acest domnitor a supus la un impozit aparte - „bir moldovenesc” - numai pe moldovenii care au nimerit în Valahia. În cinstea faptelor antimoldovenești ale lui Matei Basarab, la Chișinău, în cartierul

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Valahia. În cinstea faptelor antimoldovenești ale lui Matei Basarab, la Chișinău, în cartierul Rîșcanovka, o stradă poartă numele lui. Este și un liceu „Matei Basarab”. Istoricii unguri, turci și chiar români în repetate rânduri au scris despre atitudinea dușmănoasă a valahului Mircea cel Bătrân față de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (?! n.n.). Cu toate acestea, primăria românizatoare a Chișinăului a rebotezat o stradă în cinstea acestui neprieten al Moldovei. Unul dintre cei mai râvnitori râmători ai Moldovei a fost domnul valah C.

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
a lui Dimitrie Cantemir în 1710, a trădat pe moldoveni și ruși la 1711. În cinstea acestui trădător și uneltitor împotriva Moldovei, românizatorii din primărie au rebotezat o stradă a Chișinăului. Istoricii din diferite țări au scris despre dușmănia voievodului valah Vlad Țepeș față de Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre P. Panaitescu l-a numit pe Vlad Țepeș „tiran, un degenerat mintal”. În cinstea acestui degenerat mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre P. Panaitescu l-a numit pe Vlad Țepeș „tiran, un degenerat mintal”. În cinstea acestui degenerat mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe niște măgari pe toți”. În cinstea acestui cuceritor valah sângeros, care a scăldat în sânge pământul Moldovei, primăria proromână

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
astfel, importanța influenței pe care slavii au exercitat-o asupra populației romanizate de la est de Carpați, substanțial mai amplă, după părerea sa, decât asupra locuitorilor dintre Dunăre și Carpații Meridionali. Avansează, cu această ocazie, teoria existenței a două etnii distincte, valahii la sud de Carpați și „volohii” în spațiul dintre Carpați și Nistru. Ignoră cu desăvârșire aportul demografic substanțial al românilor transilvăneni în Evul Mediu și chiar în Epoca Modernă. Afirmă și inexistența unor raporturi stabile între Moldova și Transilvania, deși

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
surprinzătoare și care se contrazic cu ele însele și cu restul lucrării. Astfel, vorbește despre „forma literară comună a tipului de vorbire neolatină est-romanică pe care moldovenii s-au obișnuit de vreo 700 de ani s-o numească moldovenească, iar valahii s-au obișnuit s-o numească românească”. Așadar, valahii și moldovenii au o limbă literară comună, pe care o denumesc în mod diferit, în spiritul specificului local tipic pentru fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
cu restul lucrării. Astfel, vorbește despre „forma literară comună a tipului de vorbire neolatină est-romanică pe care moldovenii s-au obișnuit de vreo 700 de ani s-o numească moldovenească, iar valahii s-au obișnuit s-o numească românească”. Așadar, valahii și moldovenii au o limbă literară comună, pe care o denumesc în mod diferit, în spiritul specificului local tipic pentru fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o Evul Mediu. La vremea sa, Istoria Moldovei a fost

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Iar în 1722, superiorul iezuiților din Iași, polonezul Martinus Maximilanus Kiernozyscki, dorind să publice un Catehism catolic al lui Silvestro Amelio din 1719, menționează că cel din urmă a tradus lucrarea sa din latină „în limba comună a moldovenilor și valahilor” (in linguam moldavi set valachis communem). Iar două decenii mai târziu, prefectul misionarilor din Moldova mărturirea în relatarea sa că „limba absolut necesară pentru misionari este limba valahă, adică moldovenească” (la valacha o sia moldova), care este „unica limbă necesară

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]