7,566 matches
-
laborator și cele efectuate în contexte naturale etc. Totuși, indiferent de titulatura adoptată pentru a descrie o cercetare rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul de validitate a concluziilor desprinse. Astfel, pornind de la distincția ulterioară a lui Campbell, validitatea cercetării poate fi analizată distinct, existând patru tipuri diferite: validitatea internă, validitatea externă, validitatea de construct și validitatea statistică (Pedhazur și Schmelkin, 1991). Prin urmare, cei care efectuează cercetările trebuie să adopte o strategie de cercetare adecvată obiectivului urmărit. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de titulatura adoptată pentru a descrie o cercetare rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul de validitate a concluziilor desprinse. Astfel, pornind de la distincția ulterioară a lui Campbell, validitatea cercetării poate fi analizată distinct, existând patru tipuri diferite: validitatea internă, validitatea externă, validitatea de construct și validitatea statistică (Pedhazur și Schmelkin, 1991). Prin urmare, cei care efectuează cercetările trebuie să adopte o strategie de cercetare adecvată obiectivului urmărit. În continuare vom grupa cercetările după cele trei criterii propuse de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adoptată pentru a descrie o cercetare rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul de validitate a concluziilor desprinse. Astfel, pornind de la distincția ulterioară a lui Campbell, validitatea cercetării poate fi analizată distinct, existând patru tipuri diferite: validitatea internă, validitatea externă, validitatea de construct și validitatea statistică (Pedhazur și Schmelkin, 1991). Prin urmare, cei care efectuează cercetările trebuie să adopte o strategie de cercetare adecvată obiectivului urmărit. În continuare vom grupa cercetările după cele trei criterii propuse de McGrath în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a descrie o cercetare rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul de validitate a concluziilor desprinse. Astfel, pornind de la distincția ulterioară a lui Campbell, validitatea cercetării poate fi analizată distinct, existând patru tipuri diferite: validitatea internă, validitatea externă, validitatea de construct și validitatea statistică (Pedhazur și Schmelkin, 1991). Prin urmare, cei care efectuează cercetările trebuie să adopte o strategie de cercetare adecvată obiectivului urmărit. În continuare vom grupa cercetările după cele trei criterii propuse de McGrath în 1982 (apud
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul de validitate a concluziilor desprinse. Astfel, pornind de la distincția ulterioară a lui Campbell, validitatea cercetării poate fi analizată distinct, existând patru tipuri diferite: validitatea internă, validitatea externă, validitatea de construct și validitatea statistică (Pedhazur și Schmelkin, 1991). Prin urmare, cei care efectuează cercetările trebuie să adopte o strategie de cercetare adecvată obiectivului urmărit. În continuare vom grupa cercetările după cele trei criterii propuse de McGrath în 1982 (apud Scandura și Williams, 2000
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele trei criterii propuse de McGrath în 1982 (apud Scandura și Williams, 2000): gradul de generalizare a concluziilor rezultate; gradul de realism al contextului și gradul de control și acuratețe a măsurărilor variabilelor din studiu. Primele două vizează aspectele de validitate externă, în timp ce ultimul criteriu implică validitatea internă și validitatea de construct a unui studiu. Rezultă opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate în continuare. Fiecare strategie va fi însoțită de prezentarea a câte un exemplu de cercetare. Figura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în 1982 (apud Scandura și Williams, 2000): gradul de generalizare a concluziilor rezultate; gradul de realism al contextului și gradul de control și acuratețe a măsurărilor variabilelor din studiu. Primele două vizează aspectele de validitate externă, în timp ce ultimul criteriu implică validitatea internă și validitatea de construct a unui studiu. Rezultă opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate în continuare. Fiecare strategie va fi însoțită de prezentarea a câte un exemplu de cercetare. Figura 2.1. Tipuri de validitate a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Scandura și Williams, 2000): gradul de generalizare a concluziilor rezultate; gradul de realism al contextului și gradul de control și acuratețe a măsurărilor variabilelor din studiu. Primele două vizează aspectele de validitate externă, în timp ce ultimul criteriu implică validitatea internă și validitatea de construct a unui studiu. Rezultă opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate în continuare. Fiecare strategie va fi însoțită de prezentarea a câte un exemplu de cercetare. Figura 2.1. Tipuri de validitate a unei cercetări și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
implică validitatea internă și validitatea de construct a unui studiu. Rezultă opt strategii de cercetare diferite, ce vor fi prezentate în continuare. Fiecare strategie va fi însoțită de prezentarea a câte un exemplu de cercetare. Figura 2.1. Tipuri de validitate a unei cercetări și strategii de cercetare favorite pentru atingerea lor 2.2.1. Teorii formale și sinteze critice ale literaturii de specialitate Acestea presupun un demers teoretic menit să construiască noi teorii și/sau să le analizeze critic pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
testați. Strategia are meritul de a avea un nivel înalt de control al variabilelor prin manipularea celor de interes și menținerea constantă a celor care ar putea afecta rezultatele cercetării. Astfel, experimentul de laborator are cel mai înalt grad de validitate internă dintre toate strategiile de cercetare, însă are limite majore privind posibilitatea de a generaliza rezultatele găsite la alte categorii de subiecți sau alte contexte de lucru. Un studiu ilustrativ a fost realizat de Chen și Bachrach (2003). Tolerarea comportamentului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
implică automat cauzalitate Chiar dacă ipoteza nulă este respinsă, există o multitudine de cauze care pot conduce la această situație. Brewer (2000) oferă o sinteză excelentă cu privire la posibilele surse ale corelației dintre două variabile. Acestea au un rol deosebit în stabilirea validității interne a unei cercetări. O posibilă cauză a relației dintre două variabile este tocmai dependența cauzală a uneia față de cealaltă. De pildă, Stroian (2001) identifică, printr-un studiu corelațional, șomajul ca factor de vulnerabilitate ce poate sta la baza tulburărilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
putea fi ușor remediată dacă am conștientiza rolul acesteia asupra celor două variabile și l-am controla statistic prin intermediul unor tehnici precum corelația parțială sau analiza de covarianță (ANCOVA). Variabilele ascunse (neluate în seamă) nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cale este principalul instrument de lucru pentru a testa modele de relații între variabile, implicând relații de mediere. Figura 2.5. Schema unei relații dintre X și Y mediată de o variabilă terță Toate situațiile prezentate mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile, neluate în studiu. 2.3.2. Testarea unei set de variabile crește probabilitatea de eroare În cazul în care avem doar două variabile de studiat și dorim
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a dezvălui identitatea subiecților incluși în studiu, se recomandă ca răspunsurile subiecților să fie colectate în regim de anonimat. Orice alte măsuri posibile trebuie să vizeze un principiu simplu: să nu dezavantajeze sau traumatizeze subiecții incluși în studiu. CUVINTE CHEIE: validitate internă; validitate externă, studiu corelațional; experiment, puterea statistică, reprezentări grafice; cauzalitate; raportul de cercetare. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Iliescu, D. (2003). Cercetarea psihologică în studiul comportamentului consumatorului. Psihologia Resurselor Umane, 1(2), 38-46. Sava, F. (2003). Puterea statistică și testarea ipotezelor. Psihologia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
identitatea subiecților incluși în studiu, se recomandă ca răspunsurile subiecților să fie colectate în regim de anonimat. Orice alte măsuri posibile trebuie să vizeze un principiu simplu: să nu dezavantajeze sau traumatizeze subiecții incluși în studiu. CUVINTE CHEIE: validitate internă; validitate externă, studiu corelațional; experiment, puterea statistică, reprezentări grafice; cauzalitate; raportul de cercetare. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Iliescu, D. (2003). Cercetarea psihologică în studiul comportamentului consumatorului. Psihologia Resurselor Umane, 1(2), 38-46. Sava, F. (2003). Puterea statistică și testarea ipotezelor. Psihologia Resurselor Umane
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Reis și C.M. Judd (eds.). Handbook of Research Methods in Social and Personality Psychology (p. 3-16). Cambridge: Cambridge University Press. TEME DE REFLECȚIE Dezbateți asupra principalelor criterii de judecare a calității unei cercetări? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care sunt tipurile de validitate ale unei cercetări?. Care sunt avantajele și dezavantajele studiilor experimentale? În ce fel diferă relațiile dintre variabile de tip mediator de cele de tip moderator? Definiți conceptele de putere statistică și mărimea efectului? Care sunt principalele atribute ale unui raport
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1. Percepțiile candidaților 4.3. Selecția personalului 4.3.1. Realizarea analizei muncii 4.3.2. Specificarea criteriilor de performanță în muncă. 4.3.3. Alegerea predictorilor 4.3.4. Validarea predictorilor 4.3.5. Re-validarea 4.3.6. Generalizarea validității 4.3.7. Alternative ale studiului de validare 4.3.8. Utilitatea selecției științifice 4.4. Integrarea oamenilor în organizații 4.5. Direcții noi în domeniul selecției de personal OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Specificarea criteriilor de performanță în muncă. După ce cunoaștem conținutul postului, vom încerca să stabilim criteriile pentru o performanță bună a muncii. Adesea alegerea criteriilor este făcută formal. Atenuarea și contaminarea criteriilor derivă din utilizarea unor criterii slabe și din subestimarea validității reale a metodelor de selecție. Aceste probleme pot fi depășite fie printr-o alegere mai atentă a acestora, pe baza analizei muncii, fie prin folosirea unor modele de performanță în muncă (Robertson și Smith, 2001). În legătură cu performanțele în muncă, Borman
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și aptitudini, cum ar fi cunoștințele de matematică. Folosirea nivelului educațional ca predictor ne ajută să eliminăm testele cerute de un anumit post. Una dintre cele mai semnificative schimbări în domeniul selecției din ultimii zece ani este creșterea încrederii în validitatea diferitelor metode de selecție, încredere dobândită în urma realizării unor studii meta-analitice. Majoritatea metodelor de selecție au fost atent investigate, astfel încât , dincolo de restricțiile de eșantionare și de măsurare, ele se dovedesc mult mai valide decât se credea în trecut. Schmidt și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în urma realizării unor studii meta-analitice. Majoritatea metodelor de selecție au fost atent investigate, astfel încât , dincolo de restricțiile de eșantionare și de măsurare, ele se dovedesc mult mai valide decât se credea în trecut. Schmidt și Hunter (1998) identifică diferite grade de validitate ale câtorva metode de selecție, pe baza unui studiu meta-analitic. Concluzia acestui studiu este că în practică, psihologii au combinat criteriile de productivitate cu cele de evaluare (de obicei, evaluarea superiorului direct) pentru a produce două mari categorii de criterii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
informații, impresii și puncte de vedere, care are loc între candidat și potențialul angajator. De obicei, la interviu participă un singur candidat o dată, dar numărul de intervievatori poate fi diferit (unul, doi sau o comisie de intervievare). Luând în considerare validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
potențialul angajator. De obicei, la interviu participă un singur candidat o dată, dar numărul de intervievatori poate fi diferit (unul, doi sau o comisie de intervievare). Luând în considerare validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care are o validitate mai mare față de interviul bazat pe descrieri comportamentale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care are o validitate mai mare față de interviul bazat pe descrieri comportamentale (.50 vs. .39). O altă descoperire importantă a lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor trecute au un nivel de validitate mai mare decât întrebările bazate pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
structurat: interviul situațional care are o validitate mai mare față de interviul bazat pe descrieri comportamentale (.50 vs. .39). O altă descoperire importantă a lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor trecute au un nivel de validitate mai mare decât întrebările bazate pe o orientare prospectivă (.51 vs. .39) iar validitatea concurentă a interviurilor este mai mare decât validitatea predictivă a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comportamentale (.50 vs. .39). O altă descoperire importantă a lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor trecute au un nivel de validitate mai mare decât întrebările bazate pe o orientare prospectivă (.51 vs. .39) iar validitatea concurentă a interviurilor este mai mare decât validitatea predictivă a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la post măsoară factorii cognitivi cum ar fi: abilitățile cognitive (Huffcutt, Roth și McDaniel, 1996
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]