3,233 matches
-
ochii scoși din orbite, hainele erau făcute praf pe el și plângea și se văicărea. ,,Ce-ai, omule, -âl întrebă el restit, crezând că e vreun nebun scăpat de la spitalul nouă- ce ai ?” ,,Monsenioreee !- striga ăla cu ochii bulbucați- una valiza degli ambasada italiana, lire ,monseniore, leafa la ambasada italiana...” La început nu pricepu ce vrea străinul , dar când auzi de valiză, se schimbă la față ; deodată i se spulberaseră toate visurile lui... Ia, uite, domne, ce prost fusese, nu putea
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
restit, crezând că e vreun nebun scăpat de la spitalul nouă- ce ai ?” ,,Monsenioreee !- striga ăla cu ochii bulbucați- una valiza degli ambasada italiana, lire ,monseniore, leafa la ambasada italiana...” La început nu pricepu ce vrea străinul , dar când auzi de valiză, se schimbă la față ; deodată i se spulberaseră toate visurile lui... Ia, uite, domne, ce prost fusese, nu putea s-o pitească și el undeva?... Se ferise de așa ceva că era pericol dacă te prindea cu lucruri dosite, legea era
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
așa ceva că era pericol dacă te prindea cu lucruri dosite, legea era clară, îl mânca pușcăria, asistase la două astfel de procese la Tribunal când doi gardieni fuseseră condamnați pe viață... Sergentul își schimă trist privirea de pe acel om pe valiză și tăcu. Necunoscutul, văzând valiza, a sărit ca un nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
te prindea cu lucruri dosite, legea era clară, îl mânca pușcăria, asistase la două astfel de procese la Tribunal când doi gardieni fuseseră condamnați pe viață... Sergentul își schimă trist privirea de pe acel om pe valiză și tăcu. Necunoscutul, văzând valiza, a sărit ca un nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la ambasada italiana...” ,,...Tu-vă mumele
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
după ei cu gura căscată ! Lăsați amărâți de ăștia ca mine să viseze, le dați speranțe, iluzii, și-apoi vii tu cu ambasada ta Italiană...” ,,Grația... grația ...” - repeat străinul... ,,Nici-o grațiere, eu n-am nevoie de grațierile tele, ia-ți valiza și du-te dracului unde vei vedea cu ochii...” Străinul desfăcu valiza, se repezi într-un teanc de bancnote și-i întinse sergentului ca drept mulțumire o mână de bani. Nu-mi trebuie nici-un ban !- sări sergentul ofensat- ia-o
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
viseze, le dați speranțe, iluzii, și-apoi vii tu cu ambasada ta Italiană...” ,,Grația... grația ...” - repeat străinul... ,,Nici-o grațiere, eu n-am nevoie de grațierile tele, ia-ți valiza și du-te dracului unde vei vedea cu ochii...” Străinul desfăcu valiza, se repezi într-un teanc de bancnote și-i întinse sergentului ca drept mulțumire o mână de bani. Nu-mi trebuie nici-un ban !- sări sergentul ofensat- ia-o și du-te, pleacă să nu te mai văd ! N-am nevoie
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
nu te mai văd ! N-am nevoie de lirele tale, striga el cât îl ținea gura, lasă-mă sărac și curat, dă-i drumul de lângă mine mai repede, ai înțeles ?” și luă teancul de bani și i-l aruncă în valiză. ,,Grația, grația...” -repeta străinul cu valiza în mână, coborând scările primăriei. Sergentul puse capul în jos urmărind pe străin cum coboară și tăcu minute în șir, închinându-se la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
nevoie de lirele tale, striga el cât îl ținea gura, lasă-mă sărac și curat, dă-i drumul de lângă mine mai repede, ai înțeles ?” și luă teancul de bani și i-l aruncă în valiză. ,,Grația, grația...” -repeta străinul cu valiza în mână, coborând scările primăriei. Sergentul puse capul în jos urmărind pe străin cum coboară și tăcu minute în șir, închinându-se la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i le adusese acei bani, de toate
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
Cu alte cuvinte, cum numele îți este și destinul, se putea prognoza că fata va avea un viitor minunat nu ca proastele numite Caterina sau Filofteia. Peste câteva zile când, absolut întâmplător, domnul Francu își văzu soția moșmondind la niște valize ceva mai mari decât o ladă de zestre, întrebă candid: - Pleci, undeva? Faptul că doamna Cleo nu a explodat și nici nu l-a ars cu flacăra privirii se datora unei nemărginite iubiri și, mai ales, înțelegeri, față de bunul ei
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
excursia de documentare necesară pentru programa școlară! Și nu uita, te rog, de bani! - Aaa, da, daaa... În consecință, a doua zi, domnul Francu își conducea familia, fetele mele, cum le numea el cu drag, la autocar. Duse cele patru valize în cală, se miră de cât de ușoare sunt și-și spuse în gând că: „uite, dragele de ele, modeste, nu și-au luat cine știe ce pentru această excursie de studii...” apoi se întoarse își îmbrățișă soția, aceasta îi permise să
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
pe care-amintindu-și de talente nefructificate-le-a citit singur la Radio Târgu Mureș timp de un an întreg. Apoi și-a alcătuit din aceste texte un spectacol, i-a făcut regia, scenografia și ilustrația muzicală, l-a înghesuit într-o valiză și a zburat dincolo de ocean, jucându-l de unul singur, timp de 2 luni, în fața puilor de români din cele mai importante comunități canadiene. Cand să-i fi venit ideea că se pot aduna toate pasiunile sale actoricești, muzicale și
RECITAL DE POEZIE LA ROMA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368488_a_369817]
-
să-i dea ascultare, acesta fiind unicul mod de a nu-și pierde mințile. Primul lucru ce i-a trecut prin minte, a fost decizia de a pleca de acasă neîntârziat. Fără să stea mult pe gânduri, a scos o valiză mare din dulap și a început să-și caute lucrurile de trebuință strict necesare și să le aranjeze cu meticulozitate în ea. Era cu nervii întinși la maxim iar mâinile îi tremurau și respira sacadat. În cele din urmă hohotele
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
pic de treabă. Ciao! - Te pup și eu tesoro mio! Ciao! Convorbirea avută cu mama sa, îi făcuse bine și se simțea deja mai destinsă și mai calmă. Începu să gândească, că nu era bine că începuse să-și facă valiza, înainte de a fi vorbit cu mătușa Irene, să o avertizeze ce intenționează să facă și despre planurile sale actuale. Se ridică de pe divan și deschise larg fereastra de la salon, care dădea în terasa mare cu vedere către grădina umbrită de
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
să le aplici în practică, pe rând, cu răbdare și calm concentrându-te pe ele și nu mai lăsa gândurile să o ia razna! Nu lăsa umbrele malefice să pună stăpânire pe mintea și sufletul tău, ca să nu înnebunești! Deci, valiza ar fi ultima pe listă și tu ai început tocmai cu făcutul ei,ceea ce nu-i deloc bine. Iată ce trebuie să fac întâi: telefonez Vilmei și apoi mătușii Irene și stabilim de comun acord, când pot să merg acolo
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
plac în mod special, s-a străduit să le mănânce și apoi a hotărât să doarmă și să-și refacă forțele. Către seară, după câteva ore de somn bun,se simțea deja, mai bine. S-a apucat să-și pregătească valiza de drum și -a pus în ordine lucrurile pe care dorea să le ducă cu sine și când a terminat, a deschis laptopul său și a început să redacteze un curriculum vitae pe care l-a trimis în mai multe
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
lăsat al lui coteț, Puse coada pe spinare Și plecă în lumea mare, Cu o diplomă, măi frate ! (Că dormea la Facultate) Vreo trei fire de verdeață Și-o grămadă de mătreață, Limba o lătra la școală Fiind internațională, O valiză mititică, O boccea, o sacoșică, Agățată-i sta de toartă, Să nu uit, a lui consoartă Într-un mini-jup, parol, De scăpă și de control, Frate, la aeroport, Tocmai bun pentru export ; Cățeluș cu păr buclat, Stând la umbră a
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
îmi desfăceam jucăriile, mânată de curiozitatea de a vedea ce se află înăuntrul lor. Le montam la loc „atât de bine” că rămâneam și cu piese în plus. Așa s-a întâmplat cu o jucărie mecanică foarte frumoasă „omul cu valiza” pe care mama mi-a cumpărat-o sâcâită de intolerabilile mele rugăminți. Un eveniment deosebit din viața mea de copil a fost prima vizită la grădina zoologică. Dintre toate animalele exotice mi-au plăcut cel mai mult maimuțele. Având în
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde neplăcut în urechi. Trenul a pornit imediat. Optez pentru compartimentul din mijloc. Acolo, tangajul vagonului este suportabil. Îmi așez valiza deasupra, pe suporții solizi pentru bagaje, alegând locul de lângă geam și verificând dacă se deschide. Totul este în regulă. Mă prăbușesc obosit pe banchetă cu intenția de a dormi tot restul drumului. Acceleratul străbate în viteză stațiile cunoscute dar izolate
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
MOLDOVA VECHE Din mai 1999 nu mai fusesem la Băile Herculane. În toamna acestui an am reușit să plecăm spre renumita stațiune de pe Valea Cernei. Dimineața zilei de 15 septembrie 2009 a început cu mare agitație pregătirea de drum, controlul valizelor să vedem dacă am pus totul de parcă plecam într-o mare expediție. Unde trebuia să ajungem știam, dar nu știam ce aveam să găsim acolo! Aproape de ora 7 dimineața am plecat cu autoturismul fiului nostru un model Opel Astra. Ziua
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
când și unde se împiedecase de urâtă. „Bagă-ți cufărul în camera mea, că mi-e somn acum! Și hai în pat, dacă tot ești borțoasă cu mine!” Părinții lui au rămas interziși, muți. Fără multe vorbe, urâta-și trase valiza după el și-n două mișcări fu goală, în pat. „Bă, frate, da tu chiar ești borțoasă rău. Când te-am lucrat, fată?”atâta mai auziseră ai ei. “Eu mă duc la birt!” zise calm “bunicul”. Doar “bunica” se puse
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
ochi îngerești ce mă priveau curioși, întrebători, simțindu-mi agitația. Am urcat în „Săgeata albastră” și am părăsit Slatina la 17,47... Două tinere frumoase s-au așezat pe scaunele din fața mea. Pe una am ajutat-o să-și urce valiza în spațiul special amenajat de deasupra noastră. Le-am privit fugar și am urmărit mișcările precise prin care și-au conectat telefoanele să asculte muzică. Foarte curând, privirile lor arătau o mare plictiseală. Soarele își arunca razele pe fereastra de lângă
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
părinții ei - model de iubire conjugală, care au dat și o bună educație copiilor lor. Alina Arbajter s-a despărțit de părinți, de fratele ei mai mic, de orașul natal, de casă, de prieteni în septembrie 1990 când, cu o valiză în care își adunase cei cu puțin peste 20 de ani pe care-i avea, ieșind pentru prima oară dintre granițele țării, a coborât pe peronul unei imense gări, în mijlocul unor oameni cu mentalitate, obiceiuri și limbă necunoscute. De aceea
CUM ARATĂ „VISUL UNEI FEMEI” LA UN RADIO CU NUME DE ZEIŢĂ. DIALOG CU ALINA ARBAJTER, REALIZATOR LA ATHENAISRADIO, GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366953_a_368282]
-
a pus la zid cu o soluție finală, dar asta și lui i-a fost fatală. • Am trăit mereu timpuri rele și grele, dar, cum se știe, mereu am ieșit din ele. • Din patriotism, evreul și-ar lua țara în valiză, dar nu știe cum să treacă vama fără taxe și fără viză. Ne place faima, banul și femeia. Oamenii suntem, vorba ceea... • Cu palestinienii am putea trăi în armonie de n-ar trebui să împărțim cu ei o țară, ci
GÂNDURI REBELE (3) – EVREII ŞI ŢARA LOR de HARRY ROSS în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367686_a_369015]
-
o linie înșelătoare care te ține mereu la distanța vederii tale, ci este pragul ferm al casei părintești până la care vezi oricând și de oriunde, prag de pornire și de sosire, unde „tata ți-a pus pe umărul drept o valiză din stejar; / numele tău era scrijelat în lemnul ei, ca o pecete a neamului; / mama a lăcrămat și ți-a atârnat, de umărul stâng, un sac de merinde, umplut până la gură cu bucate de pace, dor și iubire...” Orizontul - punct
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
facă față acestor emoții noi. Era atât de o impresionată, încât pentru moment a uitat de propriile suferințe. După cină, le-a dat câte un sărut părinților și s-a scuzat că trebuie să se retragă. Vroia să-și facă valiza și să intre pe computer, pentru a verifica poșta electronică. Primise deja câteva mailuri de răspuns la solicitările făcute pentru job și era nerăbdătoare să le deschidă. Înainte de culcare telefonează Mariei-Carla: -Alo! Ciao Maria Carla! Poți vorbi? -Ciao Desire! Desigur
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]