1,700 matches
-
Obiectivele evaluării 78 2.5. Evaluarea internă și evaluarea externă 81 2.6. Ipostaze ale rezultatelor școlare 83 3. Evaluarea competențelor și lumea valorilor. Relevanța evaluării într-o lume dinamică 87 3.1. Putem evalua competența? 89 3.2. Să valorizăm... valorile 94 3.3. Cât valorează o diplomă? 98 3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți în viață? 102 3.5. Calitatea educației și mediul universitar 107 4. Strategii de evaluare și notare 113 4.1. Modele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluare dau satisfacție și la ceea ce pot, doresc sau speră educații să fie evaluați? Nu cumva mai rămân conduite (importante!) ale elevilor care nu sunt luate în seamă de aceste proceduri? Omul are un apetit aparte de a estima, cântări, valoriza. Evaluarea este un cuvânt care „sună” bine și cam toată lumea se pricepe la așa ceva. Iar asta poate da seama de gradul nostru de inocență și de simplitate. Ne dăm cu părerea în legătură cu sportul, cu viața politică, cu mersul vremii, cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cenzurare sau atenuare a unor asperități valorice). De altfel, verbul a evalua este coextensiv semantic cu alte verbe, cum ar fi a aprecia, a constata, a estima, a examina, a cântări, a judeca, a măsura, a nota, a valida, a valoriza, a expertiza etc. (Vogler, 2000). Temă Reflectați la conținuturile semantice ale verbelor de mai sus. Identificați prin ce se particularizează fiecare verb prin exemplificare și contextualizare la spațiul educațional. Urmărind anumite definiții și noțiuni derivate, constatăm o bogăție și o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu se edifică pe deplin în perioada programului de formare? Și dacă aceste conduite apar mai târziu și profesorii nu le mai evaluează? Și dacă „premianții de azi” nu vor fi acceptați „premianți” mai târziu? Și dacă viața nu mai valorizează ceea ce școala a considerat că merită a fi „aplaudat”? Vă rugăm să meditați, dragi evaluatori, și la aceste aspecte. Temă de reflecție Cum procedați în momentul în care constatați că la o probă de evaluare aproape toți elevii nu au
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
notelor nu este distribuită în conformitate cu curba lui Gauss)? 3. Evaluarea competențelor și lumea valorilor. Relevanța evaluării într-o lume dinamicătc "3. Evaluarea competențelor și lumea valorilor. Relevanța evaluării într‑o lume dinamică" 3.1. Putem evalua competența? 3.2. Să valorizăm... valorile 3.3. Cât valorează o diplomă? 3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți... în viață? 3.5. Calitatea educației și mediul universitar 3.1. Putem evalua competența?tc "3.1. Putem evalua competența?" În învățământul românesc
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ce circumstanțe, la ce teme și cum îi putem coopta pe elevi în stabilirea „regulilor de joc” ce ghidează evaluarea? Pot fi ei vizați uneori ca parteneri ai stabilirii momentului, conținuturilor sau criteriilor de validare a răspunsurilor? 3.2. Să valorizăm... valoriletc " 3.2. Să valorizăm... valorile" Faptul că un sistem de învățământ nu se centrează doar pe transmiterea și evaluarea cunoștințelor este deja un truism. Se cere de la acesta și formarea-evaluarea unor atitudini, a unor crezuri, a unor valori. Dar
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și cum îi putem coopta pe elevi în stabilirea „regulilor de joc” ce ghidează evaluarea? Pot fi ei vizați uneori ca parteneri ai stabilirii momentului, conținuturilor sau criteriilor de validare a răspunsurilor? 3.2. Să valorizăm... valoriletc " 3.2. Să valorizăm... valorile" Faptul că un sistem de învățământ nu se centrează doar pe transmiterea și evaluarea cunoștințelor este deja un truism. Se cere de la acesta și formarea-evaluarea unor atitudini, a unor crezuri, a unor valori. Dar cum se evaluează valorile? Câți
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care, orice am face, rămân diferite. În fond, luate izolat, și evaluarea școlară poate fi validă și onestă, dar și cea socială poate fi la fel de corectă sau întemeiată. Problema apare atunci când translăm criteriile dintr-un plan în altul, încercând să valorizăm performanțele sociale prin criterii „școlare”, iar pe cele școlare prin intermediul celor ce țin de „performanța” socială. Ce se întâmplă în realitate? Se merge tacit pe presupoziția că avem aceleași criterii de validare valorică și în școală, și dincolo de ea, trăgându
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nici viața nu devine chiar o școală. Una o prefațează pe alta (de regulă, școala!) și una o stimulează pe alta (de regulă, viața!). Pe de altă parte, și competențele ce sunt evaluate în cele două situații sunt diferite. Una valorizează școala și altceva societatea. Una se învață în școală și alta pretinde de la noi mai târziu societatea. Școala te aplaudă dacă știi, viața dacă știi să faci și să devii. Dacă un curriculum nu este suficient de adaptat la nevoile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu ține de o fatală antinomie axiologică, ci de o neconcordanță de finalități și sisteme de valorizare a conduitelor noastre în cele două sisteme de referință. În măsura în care elevului i se vor preda lucruri de care societatea are realmente nevoie și valorizează la maximum, acesta va avea toate șansele ca, dacă a fost premiant în școală, să ajungă și „premiant” în viață. Degeaba este pus să îngurgiteze ceea ce alții pretind că este bun pentru el, pentru că, mai târziu, își va da seama
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evidentă între elevii medii, pe de o parte, și cei foarte buni sau slabi, pe de altă parte. Efectul se manifestă mai ales la profesorii începători și la disciplinele socioumane. f) Efectul de similaritate. Profesorul are tendința de a-și valoriza elevii prin raportare la sine (prin contrast sau prin asemănare), normele proprii constituind principalele criterii de judecare a rezultatelor școlare. Cu acest prilej, el activează fie propria experiență școlară (ca fost elev sârguincios, disciplinat etc.), fie experiența de părinte ce
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a Economiei ca știință socială, adică acea categorie de științe care operează cu desăvârșire asupra unui „obiect” înzestrat cu reflexivitate, fiind prin excelență complexitatea însăși, care reflectă și se reflectă, face și devine totodată, dă sens și semnifică, calculează și valorizează în timp ce produce și consumă, inovează și distruge conștient (creator, de sperat!) Această recentrare pe antropic a conținutului Economiei repune timpul în ecuație ca produs al conștienței, în toate ipotezele sale și nu doar al celor fizicalizate prin măsurare (exclusiv ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a demonstra mizeria omului fără epicurism... Acestei imagini el i-o adaugă pe aceea a războiului și a câmpurilor lui de luptă. Nu pentru a se bucura de morții în bătălie sau de brutalitatea sălbatică a înfruntărilor, ci pentru a valoriza metafora: să fii cruțat de negativitate, iată una dintre sursele majore ale pozitivității. Să vezi oroarea, dar să fii scutit de ea - ce voluptate! Evitarea tulburărilor, durerilor, suferinței și fricii îți arată direcția pe care trebuie s-o urmezi pentru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tăiere, săgețile, prescurtările, acoladele etc.), cum să colaboreze cu colegii și cadrele didactice (vezi și Birkenbihl, 2000; Zlate, 1972). Este ceea ce poate fi circumscris conceptului de autonomie în învățarea academică (Negovan, 2004). Pe de altă parte, cadrele didactice își vor valoriza competența pedagogică (vezi și Mitrofan, 1976; Marcus, 1999; Stan, 1999), vor adopta noi stiluri de activitate și comunicare (vezi și Anghel, 2003; Potolea, 1987), vor structura strategii și tehnici de predare/formare (vezi și Dumitriu, 1989; Potolea, 1989; Neacșu, 1999
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se urmărește nimic altceva decât distrugerea sa!) îi corespunde o fază de obicei lungă - pacea - în care ambientul prezintă cu totul alte caracteristici, de la liniște și calm până la indiferență. Se pare că tocmai această duplicitate creează stereotipuri și percepții negativ valorizate asupra organizației militare în timp de pace. Deși toate organizațiile moderne acceptă ca posibile situațiile incontrolabile, factorul structural de incertitudine privind comportamentul organizației militare și al oamenilor în misiune este mult mai intens, de unde și controlul mai pregnant al conduitelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
accesul la resurse. Facilitatorul este cel care deschide procesul de soluționare a problemelor locale prin oferta de resurse-abilități-modele de organizare specifice agenției de care aparține. În foarte multe cazuri, donatorii și agențiile care promovează dezvoltarea comunitară formulează oferte care sunt valorizate în procesele locale de soluționare a problemelor. Ce se întâmplă, însă, în condițiile în care problemele și constrângerile locale fac dificilă adoptarea ofertei aduse de către facilitator? Încearcă acesta să convingă cu orice preț comunitatea că oferta agenției sale este „cea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rezistență anticomunistă, se poate contura sau evidenția un anumit reperaj istoric al acestui mit, o prefațare istorică a lui. Americanii și America pot fi circumscriși unor funcții intelectuale și simbolice ale memoriei colective, cele care livrează noțiuni, percepții, esențializări generice, valorizează fapte, evenimente. Reperajul istoric al mitului venirii americanilor este deopotrivă rezultatul „forjării coerenței, al transmiterii, al continuității istoriei unui grup”38. Mai exact, acest mit al venirii americanilor este prefațat de sedimentarea unor percepții, imagini, simboluri extrase din ceea ce a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rezultate: membrii culturii americane, dominantă în Statele Unite, sunt orientați spre viitor, se focalizează pe acțiune (a face), aspiră să domine natura și consideră că natura umană este mixtă; indigenii americani sunt orientați spre trecut, se focalizează pe existență (a fi), valorizează acțiunile de grup (colaterale), aspiră să trăiască în armonie cu natura și cred că omul, în esența lui, este bun. Firește, toate tipurile de răspunsuri pot coexista în cadrul unei culturi în situații particulare și în legătură cu elemente particulare de existență, așa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un rol important în comunicare. Informația este transmisă prin mecanisme ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare, conținutul este puțin focalizat, este valorizată tăcerea. Aceasta este tendința culturilor în care grupul este valorizat, nu individul, relațiile dintre indivizi sunt, în general stabile și de durată, trecutul este considerat superior prezentului, iar indivizii manifestă o relativă rezistență la schimbare. Opoziția in-grup/out-grup este evidentă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale implicitului și este decodificată pe baza deducțiilor contextuale. Informația se organizează în spirală, accentul cade pe exprimarea emoției, mesajele au grad mic de structurare, conținutul este puțin focalizat, este valorizată tăcerea. Aceasta este tendința culturilor în care grupul este valorizat, nu individul, relațiile dintre indivizi sunt, în general stabile și de durată, trecutul este considerat superior prezentului, iar indivizii manifestă o relativă rezistență la schimbare. Opoziția in-grup/out-grup este evidentă. Culturi cu un grad ridicat de dependență contextuală sunt în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
15 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) În culturile cu grad scăzut de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra cuvintelor, ideilor, semnificațiilor. Semnificațiile sunt exprimate în text explicit, nonambiguu și sunt decodificate pe baza informației transmise literal. Sunt valorizate formele directe de comunicare, textul se organizează linear, pe baza argumentelor logice, mesajele au un grad ridicat de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale și sociale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
textul se organizează linear, pe baza argumentelor logice, mesajele au un grad ridicat de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale și sociale. În aceste culturi este valorizat individul, nu grupul, prezentul și viitorul, nu trecutul, relațiile dintre indivizi sunt superficiale și tranzitorii, indivizii manifestă receptivitate la nou și la schimbare. Granița in-grup/out-grup este superficială, ușor de trecut. Aceasta este tendința culturilor occidentale. Fig. 16 (Sursa: http
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lax: membrii colectivității se angajează în relații superficiale, puțin durabile, bazate pe avantajul reciproc, este promovat un mod solitar de viață și conceptul de familie restrânsă, spațiul personal este bine protejat, iar necesitatea de intimitate (privacy) este foarte puternică. Sunt valorizate competiția și independența individului față de grup: independența de acțiune orientată spre rezolvarea problemelor, de gândire și decizie, asumarea răspunderii individuale, exprimarea punctului de vedere, detașarea individului de grup prin unicitate și originalitate. Individul este interesat de satisfacerea nevoilor personale, de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sociale este relativ rigid: are o organizare internă clară, bine precizată, relațiile dintre membrii societății sunt profunde, de durată, bazate pe loialitate și moralitate, sunt promovate viața în cadrul comunității și conceptul de familie lărgită, acțiunile colective, constituirea spațiului public. Sunt valorizate cooperarea, binele public, dependența individului față de grup, sincronizarea acțiunilor individuale cu cele ale grupului, conservarea unor relații armonioase în cadrul grupului, comunitatea de gândire și răspunderea colectivă, conformitatea cu grupul și respectarea normelor de grup. Primează scopul de grup și loialitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puternice, inteligente, nu există milă pentru cei slabi, săracii sunt condamnați de societate, standardele estetice se înscriu în sfera lui „mare” și „repede”. În culturile feminine este valorizată egalitatea între sexe, sunt promovate comportamentele androgine și relațiile sociale armonioase, sunt valorizate atribute feminine cum ar fi prietenia, înțelegerea, intuiția, frumusețea, bunătatea, generozitatea, solidaritatea, modestia, egalitatea, compasiunea, emoția; conflictele sunt rezolvate prin negociere și compromis. Relațiile între rolurile sociale ale celor două sexe sunt flexibile: băieții și fetele studiază aceleași materii la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]