1,371 matches
-
Instituirea contrabandei însă, care, în primii ani ai ocupației, a fost singurul impuls primordial al emigrării, a provocat locuitorilor cea mai mare pierdere, fiindcă ceva asemănător nu se obișnuise niciodată în Moldova, plebea i-a înțeles greșit chiar denumirea și vameșii nu au făcut cunoscută niciodată respectiva ordonanță poporului și nici chiar în prezent acesta nu știe aproape nimic în această privință, așa încât supușii neștiutori au fost pedepsiți, fără ca legea să fi fost publicată și au pierdut avutul lor. Un exemplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Moldova în Bucovina noaptea cu animalele lor, cu avutul lor obișnuit, cu intenția de a-și stabili pentru vecie domiciliul sub dulcea guvernare a Majestății Voastre; câteva zile mai târziu au fost deposedați fără multă vorbă de animalele lor, de către vameșul autorizat în astfel de probleme, devenind victime triste ale celei mai profunde mizerii, procedură în cursul căreia eu sau oricare alt boier ar fi depus pentru fiecare dintre boii lor frumoși câte 30 de florini, profitând cu această ocazie încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
este aceea a Bucovinei, care e obligată să-și caute subzistența în Moldova. Însă aceasta n-a fost îndeajuns. Am spus deja că proprietățile bucovinene ale subsemnatului sunt tăiate de linia graniței. Aici au fost instituite obișnuitele vămi și aduși vameși. Țăranul își are terenurile cultivate de partea cealaltă a frontierei. El trebuie desigur să ia cele necesare traiului dintr-o parte și să-și ducă traiul în cealaltă parte. Era obișnuit cu Moldova de odinioară, cea întinsă și fără vămi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
neștiință, care e mereu inocentă, din necaz, care nu cunoaște reguli, și din deznădejde, care se încumetă la orice. Această neobișnuită și apăsătoare constrângere în existența lor trudită și în treburile lor casnice a ajuns și mai penibilă din pricina comportamentului vameșilor, a chinurilor copleșitoare, a proceselor de contrabandă din care sărmanul supus nu înțelege nimic și pe lângă toate acestea își pierde și timpul -, a nenumăratelor sentințe în aceste procese și a mizeriei sporite de șantajele și șicanele exercitate de vameșii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
comportamentului vameșilor, a chinurilor copleșitoare, a proceselor de contrabandă din care sărmanul supus nu înțelege nimic și pe lângă toate acestea își pierde și timpul -, a nenumăratelor sentințe în aceste procese și a mizeriei sporite de șantajele și șicanele exercitate de vameșii de dincolo. Această masă de inimaginabilă suferință a dus la fuga celei mai mari părți a supușilor și la sărăcirea celor rămași. Aceștia ar fi urmat, din disperare, exemplul celor dintâi dacă subsemnatul, cu mijloacele de care a dispus, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vindem la următoare venire. Ne înțelegeam foarte bine cu acestă familie, ei fiind români stabiliți în Banatul sârbesc. Când au venit în România au trecut și pe la noi. Pachetul cu tămâie l-am pus în bordul autoturismului. La vama sârbească, vameșul ne-a controlat și bineînțeles a găsit și tămâia. Probabil că nu se mai întâlnise un asemenea articol. A cercetat-o, a mirosit-o sub privirile vesele ale noastre, că ne bufnea râsul văzându-i nedumerirea. Ne-a întrebat ce
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
-le. Vreți să le treceți și pe ale mele, că am sacoșele pline cu ce am cumpărat. Dă-mi-le! Arăt ca mergând cu sorcova cu atâția trandafiri de plastic de toate culorile. Ha! Ha! Ha! Ce-or să zică vameșii când mă vor vedea? Nu zic nimic, că dumneavoastră n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise un alt coleg de-al nostru căruia de asemenea doamnele i-au umplut brațele cu trandafiri
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise un alt coleg de-al nostru căruia de asemenea doamnele i-au umplut brațele cu trandafiri de plastic. Erau foarte la modă pe atunci. Când vameșii i-au văzut cu atâtea flori, li s-au adresat: Ce faceți, domnilor, cu atâtea flori? Aveți vreo nuntă, vreo înmormântare? Cam așa ceva, au răspuns în doi peri. Iarăși ne-a bufnit râsul pe toți, și pe noi și pe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
i-au văzut cu atâtea flori, li s-au adresat: Ce faceți, domnilor, cu atâtea flori? Aveți vreo nuntă, vreo înmormântare? Cam așa ceva, au răspuns în doi peri. Iarăși ne-a bufnit râsul pe toți, și pe noi și pe vameși care-și dăduseră seama cum stă treaba și ca să scape de noi ne-au lăsat să trecem. Mie, căreia nu-mi prea plăceau lucrurile acestea, de multe ori îi spuneam soțului meu: Aș dori să vină vremea să trec prin
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
străbătând Ungaria și Cehoslovacia. N-am putut merge direct prin Austria, fiindcă ne trebuia și viza Ambasadei Austriei și era mai complicat. Cu toate că acum ne considerăm liberi nu ca în comunism, vămile au fost vămi și deși ne așteptam ca vameșii unguri să fie mai duri nu s-a întâmplat așa. În schimb vameșii cehi au fost foarte aspri și ne tot băteau apropouri că venim din regimul cominist, parcă noi am fi fost vinovați de această situație. Ulterior când am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
trebuia și viza Ambasadei Austriei și era mai complicat. Cu toate că acum ne considerăm liberi nu ca în comunism, vămile au fost vămi și deși ne așteptam ca vameșii unguri să fie mai duri nu s-a întâmplat așa. În schimb vameșii cehi au fost foarte aspri și ne tot băteau apropouri că venim din regimul cominist, parcă noi am fi fost vinovați de această situație. Ulterior când am mai mers în Germania, am mers singură cu autocarul și călătoria a fost
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
rog eu. Nu mi se pare. Așa au fost ochii ei, dintotdeauna. Îi dau ofițerului cartea ei de identitate. O studiază rapid, i-o întinde și aprobă din cap, scurt. Pa, puiul mamii. Te iubește mama. Mă retrag câțiva pași. Vameșii o pun să se descalțe. Când trece de filtre și aparate, încă o mai văd. Se așază pe o băncuță, ca să se încalțe. Se apleacă, se luptă cu pantofii. Văd cum i se umflă o venă pe frunte. Reușește să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace”, adică să scutească de dări o cârciumă mare, un cojocar, un meseriaciu și un hoștinar ai Episcopiei de Huși. Vameșii adunau taxele fixate în folosul domniei de la cei ce aduceau în târg diferite obiecte de vânzare. În 1674, domnitorul Dumitrașco Cantacuzino le poruncea vameșilor să scutească de dare slujbașii Episcopiei: „Scriem Domnia mea la slugele noastre la Vameșii din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de dări o cârciumă mare, un cojocar, un meseriaciu și un hoștinar ai Episcopiei de Huși. Vameșii adunau taxele fixate în folosul domniei de la cei ce aduceau în târg diferite obiecte de vânzare. În 1674, domnitorul Dumitrașco Cantacuzino le poruncea vameșilor să scutească de dare slujbașii Episcopiei: „Scriem Domnia mea la slugele noastre la Vameșii din Huși, dându-vă scire pentru câțiva poslușnici care sunt ai Sfintei Episcopii [...], să nu-i învăluiți pentru vamă”. Desetnicii erau strângătorii dării numită deseatina sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși. Vameșii adunau taxele fixate în folosul domniei de la cei ce aduceau în târg diferite obiecte de vânzare. În 1674, domnitorul Dumitrașco Cantacuzino le poruncea vameșilor să scutească de dare slujbașii Episcopiei: „Scriem Domnia mea la slugele noastre la Vameșii din Huși, dându-vă scire pentru câțiva poslușnici care sunt ai Sfintei Episcopii [...], să nu-i învăluiți pentru vamă”. Desetnicii erau strângătorii dării numită deseatina sau zeciuiala (a zecea parte) din darea pe pâine, vin și stupi. Desetnicilor din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe ceilalți soliști din distribuție și rolurile interpretate, cum ar fi George Cojocariu (Marcello), Cristian Marele (Schaunard), Cristian Waks (Colline), Iulian Sandu (Benoit și Alcindoro), Dorina Cheșei de la Opera Națională Română din București (Musetta), Octav Ambrozie (Parpignolul) și Traian Hudumeac (Vameșul), luăm astfel la cunoștință de o distribuție de zile mari. Mulți dintre cei enumerați au înregistrat importante succese și în alte roluri remarcabile. Cine a urmărit, în spectacolele programate anterior, pe aceeași scenă, pe George Cojocariu în rolul Contele de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
prin fața ambasadei. I-am văzut când l-am condus pe cipriotul Mavrakis, un oficial de la guvern, i-am invitat în clădirea misiunii și le-am ascultat păsul. Așadar, când au sosit pe aeroportul din Larnaka, au fost siliți să arate vameșilor că au la ei cel puțin câte 400 de dolari SUA. Li s-a explicat că acei bani sunt un fel de asigurare pe proprie răspundere că vor lucra, vor munci în Cipru. Așa cum s-a și întâmplat. După șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
vor lucra, vor munci în Cipru. Așa cum s-a și întâmplat. După șase luni, doi colegi din grup au plecat pentru două săptămâni în țară. Cei trei s-au gândit să trimită familiilor lor banii cu care veniseră la Larnaka. Vameșii ciprioți le-au cerut să justifice de unde au banii, deci un soi de verificare că respectiva sumă nu provenea din activități ilegale. Neputând să le explice, vameșii au reținut cei 1200 de dolari. Au încercat să-i convingă pe vameși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
s-au gândit să trimită familiilor lor banii cu care veniseră la Larnaka. Vameșii ciprioți le-au cerut să justifice de unde au banii, deci un soi de verificare că respectiva sumă nu provenea din activități ilegale. Neputând să le explice, vameșii au reținut cei 1200 de dolari. Au încercat să-i convingă pe vameși că respectivii dolari erau banii lor, cu care dovedeau că veniseră în Cipru pentru a munci, ceea ce și făceau. M-au rugat să intervin la șeful vămii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Vameșii ciprioți le-au cerut să justifice de unde au banii, deci un soi de verificare că respectiva sumă nu provenea din activități ilegale. Neputând să le explice, vameșii au reținut cei 1200 de dolari. Au încercat să-i convingă pe vameși că respectivii dolari erau banii lor, cu care dovedeau că veniseră în Cipru pentru a munci, ceea ce și făceau. M-au rugat să intervin la șeful vămii pentru a li se înapoia suma. Am luat legătura, telefonic, cu domnul Veniamin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
telefonic, cu domnul Veniamin, ministrul afacerilor interne, care mi-a promis că va cerceta cazul și păgubașii vor primi suma în prezența unui reprezentant al ambasadei. După o săptămână, în prezența colaboratorului meu, cei trei muncitori primeau banii confiscați de vameși. Cei trei pocăiți erau persoane oneste. Au venit, în prima lor zi liberă, să îmi mulțumească, cu o ofertă salutară pentru dotarea ambasadei, spunându-mi: Cât timp ați vorbit cu domnul ministru, noi ne-am uitat la mobilierul de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
puteți să adăugați și o oală de borș." " Tocmai bine ne cade, că afacerile nu prea merg. Dacă nu era sanatoriul, am fi dat faliment." "Dar localnicii nu mănâncă pește?" "Ce localnici?" Petea se apucă să numere pe degete: "Învățătorul, vameșul, șeful gării, comandantul portului, poștașul, și mai sunt câțiva... Afară de noi, pescarii, ăștia sunt localnicii. Veniți toți din Regat. Unii cu familiile, alții, neînsurați, mănâncă la restaurantul gării, singurul care rămâne tot anul deschis. Când nu mai sunt turiști, se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vin să ia trenul. Satul de pescari, minat de alcoolism și sărăcie, are alte griji, iar cei câțiva funcționari veniți din Vechiul Regat sunt fie deja căsătoriți, fie celibatari care nu se au bine cu dragostea, ca, de exemplu, bietul vameș, care o urmărește cu flama lui pe o infirmieră divorțată, singura de pe aici care are familie și este prin urmare obligată să părăsească din când în când citadela spitalicească. Francamente, doar dacă printr-o minune..." "Să nu excludem minunile, Nicolae
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Și deodată, se lovi peste frunte: sigur că da, ea e infirmiera divorțată de care îi vorbise învățătorul! Totul se acceleră puțin mai tare în direcția realității și în detrimentul visului. Idila nici măcar nu începuse și el avea deja un rival, vameșul. Și nu Nastia era femeia ieșită din valuri? Se ridică și-și căută șortul. Când te gândești că, de când sosise, nici măcar nu se gândise să facă o baie! Plaja era și mai pustie, dacă e cu putință așa ceva. Chiar și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vizite de control peste trei luni. III Când locotenentul și învățătorul s-au putut în sfârșit reîntâlni, au reluat discuția de unde o lăsaseră înainte de alarmă. "Cu ce să începem, Filip?", întrebă suspinând învățătorul, după ce mâncaseră la pescari. "Din nefericire, de la vameș, pentru că el era, nu-i așa?" Aa, ai ghicit!" Cine altcineva de pe-aici mi-ar fi putut dovedi o asemenea dușmănie?" " Îmi cer scuze pentru incident." "Nu te scuza, n-ai niciun amestec. Nici eu, de altfel. Dacă n-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]